Page 66 - Drumul_socialismului_1968_04

2 D R U M U l SOCIALISM ULUI Simbâtâ 20 aprilie 1966

Mifcarea arlifaloi amatori oferă posibilităţi
por de-a lungul txisten(ei sale. Spectacolele or­ SPECIA C0-
de valorificare a tezaurului de ne­
nelimitate
preţuit pe care l-a creat talentatul noimi po­
ganizate cu ocazia concursurilor fi festivalurilor
artistice, ansamblurile folclorice pc zone, obice­
iurile fi tradi/iilc. care au început sa apară iot
mai frecvent la Junnna în ultima vreme, oferă
publicului de la orafe fi sate momente de emo­
ţie profundă, de destindere plină fi reconfor­
tantă.
Judeţul Hunedoara dispune de un mozaic de
zone folclorice distincte, de mare interes etno­ totul deosebită, nouă, si anume spectacolul pe
grafic, cum sînt pădnrenii, moţii, momirlanii, genuri de ană
valea Mureşului etc Fiecare din aceste zone Şirul acestor spectacole a început cu un
NOI DESCOPERIRI păstrează ncalteratc vechi fi specifice producţii concert coral dat in luna mame cu concursul
artistice populare, in care se oglindesc via(a fi celor mai bune coiini din judeţ. S-au întrecut
ARHEOLOGICE preocupările oamenilor care le populează. De fi pe scena sălii „Arta" din Deva conmfe de la
variat ca formă, folclorul (imnului Hunedoarei Orăftie, Hunedoara, Haţeg fi Hiad, <u un re­
Cu ocazia unor excava/n primeşte unitatea deplină prin cîtcva trăsături pertoriu bine echilibrul, compus din piese cla­
efectuate in vederea începerii esenţiale <i generale : virtuozitate, autentici­ sice fi preclasice de mare pretenţie, antei c pa­
unor construcţii industriale pe tate, amploare fi dinamism. triotice fi populare alese cu competenţă fi gust
clmpul dintre Mintia fi Vcţel, Dacă in general manifestările organizate cu artistic Concertul coral s-a afirmat ca un spec­
au fost descoperite 12 monu­ echipele de artişti amatori s-au bucurat de suc­ tacol dc marc Imeţe fi sensibilitate, (nnţirmin-
mente funerare aulice. Cercetă­ ces la public, au fost apreciate la diferite con­ du-sc ca formă de perspectivă care poate fi j<<•-
torii de la Muzeul arheologic fruntări fi competiţii pe plan judeţean fi re­ ncralizală cu toată garanţia succesului.
din Deva au stabilit că obiec­ publican, aceasta se datore fie faptului că au Tot la Deva s-a organizat un fpeciacol co­
tele scoase la iveală provin fost alăturate in spectacole, coruri cu dansuri,
In continuarea anchetei largă participare a oamenilor zâ o echipă de teatru, care eeeaşi oră, au avut loc nu mai din cimitirul de la „ Micia' — tarafuri fi solifti cu grupuri vocale, obiceiuri regrafic care a cuprins exclusiv echipe dc dan­
suri populare din toate zonele judeţului.
noastre, ne oprim de data a­ din comună la conferinţe. s-a bucurat de succes în rîn- puţin de... trei spectacole. Oa­ afezare romană, care odinioară străvechi cu grupuri de instrumente popu­
cesta in comuna Certej. Tema dul spectatorilor cu piesa., am re celor în cauză nu li se pa­ prezenta o mare importantă lare etc. Pentru echilibrul firesc al spectacolu­ In continuare se va organiza un concert al
in discuţie : „Cum se concre­ uitat cum îi spune, ceva cu re că „şi-ou fu ra t căciula ?“. militară fi civilă. lui am combinat cîntecul săltăreţ al pădurea- formaţiilor instrumentale fi al soliştilor. care va
tizează munca intelectualilor Deplasările - un „lu m in ile dragostei". In planul căm inului cultu­ Dintre obiectele descoperite nului cu doina moţului calm fi Vibrator, flu­ aduce pe scenă frumuseţea cîniccuitu popular
pe plan cultural". — Răspundeţi şi de activi­ ral sînt trecute şî a ctivităţi se remarcă o placă din gresie, pc ierul ciobanului cu taragotul d:n Zarand, jocul din judeţ, prm vibraţia celor mai variate instru­
-- Intelectualii, afirm a d i­ tatea uleciştilor din Sâcâ- care nu au avut loc. De ce ? care este sculptată scena mito­ „lina" dc pc Strei cu dansul viguros de la Lă- mente muzicale fi prin vocea soliftilor talen­
rectorul liceului, Povaicu Bog­ stimulent ? rîm b ? P robabil......să ia ochii" celui logică a răpiui Europei, fiica pugiu, „Căliifarul" de la Orăftie cu „Ţarina taţi dc la oraşe fi sate.
dan Teodor, pot să-şi aducă o — Da. care controlează planul de ac­ recelui Agemnr din Tyr, de că­ Abrudului", tulnicul cu bătrinul cimpoi. Astfel Ridicarea calităţii spectacolelor artistice de
mai mare contribuţie la diver­ La dezvoltarea vie ţii sp iri­ — Poate vă a m in tiţi ce pie­ tivitate. tre Jupitcr, Pe un fronton triun­ am dat forma nenumăratelor spectacole artis­ amatori fi a întregului proces de valorificare a
sificarea repertoriului echipe­ tuale a satelor o contribuţie să s-a jucat acolo, consuliînd Nn putem susţine că la Cer­ ghiular din marmură este repre­ tice care fi-au cifagat un public numeros, re­ creaţiei populare vor fi singurele criterii ale
lor de teatru şi al brigăzilor însemnată o au deplasările planul de muncă ? tej nu ar exista condiţii pen­ zentat Jupitcr Danubianul, în­ ceptiv fi exigent totodată. muncii pe care n desfăşuram pentru dezvolta­
artjştice, să descopere tinerele fo rm a ţiilo r artistice, in şalele — Dar, nu am cheile. A tru desfăşurarea unor intense cadrat dc doi delfini, avind o Dar arfa, ca forma cea mai complexă a con­ rea artei hunedorene fi satisfacerea gustului pen­
talente din localitate, care să din îm prejurim i. Prin depla­ plecat cel care a fost secre­ a ctivităţi cultural-ariislice. operă■ sculpturală executată în ştiinţei sociale, reclamă căutări permanente, ino­ tru frumos al maselor.
participe la Îmbogăţirea acti­ sări, valorile folclorice, zes­ tar înaintea mea cu elo Prin participarea intelectua­ maniera anei provinciale din vaţii specifice pentru a-fi asigura fi menţine
v ită ţilo r cultural-ariislice. trea de tra d iţii şi obiceiuri, — Probabil că nici nu aveţi lilo r ; profesori, ingineri, teh­ Dacia. Un alt monument re­ prospeţimea fi valoarea constantă în procesul
— A ţi pus problema găsirii frumuseţea dansurilor popu­ ce consulta... nicieni, se pot forma aici fo r­ prezintă un luptător trac, ur­ Prof. PETRU ARDEU
unor teme atractive? lare locale, spectacolele de mat ii artistice puternice, echi­ mărind un animal sălbatic. Mo­ educaţiei. Plecind dc la această cerinţă, s-a directorul Căsoi judeţene de
— A ici aş da un singur e­ muzică uşoară îmbogăţesc u­ pe de teatru, brigăzi artistice, numentele au intrat in patrimo­ născut idcca unei manifestări de o factură cu creaţie
xemplu. Înfiinţarea lectorate­ niversul spiritual al sătenilor, „Navetiştii"... o coruri. Pentru v iito r nu se pu­ niul Muzeului arheologie din
lor a dus la o mai strînsâ le­ îndem nîndu-i totodată să cau­ ne decîl problema... a c tivită ţi­ Deva.
gătură între cadrele didactice te forme mai noi in desfă­ lor.'
şi oamenii din comună. Prin şurarea p ro p riilo r form aţii. problemă ? AUGUST1N JULA
temele cu caracter educativ, S-a pus accent în activitatea
cu un conţinut bogat, aborda­ cullurolâ a căm inului din Cer- — Gîţi dintre intelectualii
te în ciclul de conferinţe „Fa­ tej pc deplasări ? comunei susţin munca cultu­
m ilia şi şcoala", am căutat să — I)a — ne răspunde direc­ rală ? TE URMELE
lărgim orizontul spiritual al torul căm inului cultural, Dia- — De obicei — relata direc­
sătenilor cu noi cunoştinţe din conescu loan Am făcut de­ torul liceului, Poraicu Bogdan
domeniul ştiinţei şi c u ltu rii. plasări cu brigăzile artistice şi Teodor, — la aproape toate
— Care, dintre activită ţile cu ltural-ştiin ţifice în satele acţiunile cultural-artistiec au
căm inului cultural s-nu bucu­ Hondol, Nojag, Bîrsâu şi Sâ- participat o parte dintre ca­
rat de aprecierea publicului ? cărimb. După ce am prezentat drele didactice.
— Au fost mai multe. K su­ conferinţele „R olul ţă rii noas­ — A ţi propus ceva pentru TEGASULUI
ficient să am intim doar două : tre în relaţiile internaţionale", atragerea la munca culturală
m ontajul m uzical-istoric şi .Statele noi eliberate", „R olul şi a celorlalţi intelectuali din
simpozionul cu lema „Perso­ televiziunii", brigada artistică, comună ?
nalităţile trecutului nostru de ' grupurile vocale au încheiat — Da. Să sc organizeze pe­
luptă — Ştefan cel Mare, A ­ programul cu muzică popu­ riodic şedinţe de iucru lărgite i.:
vram Iancu, Horia". lară şi uşoară, recita lu ri de ale biroului com itetului local
— Deci. prin aceste a ctivi­ poezie, suite de dansuri. de partid. în care să sc* dez­ TIERDUT
tăţi s-au în m u lţit cercurile din — Deplasările constituie un bată probleme legate (Ic acti­
trunchiul... re a lizărilor? stim ulent penjru tin e rii entu­ vitatea eultural-ortisticâ, de
— Acestea sînt numai clte- ziaşti ai sirenei ? m obilizare şi antic'nare h ce­
va din a ctivităţile desfăşurate — T in e rii sînt întotdeauna tăţenilor la această activitate.
de intelectuali, ca anim atori dornici de a vedea locuri, oa­ Personal, consider că o cola­ coordonotoore, combotlnd oni-
ai vie ţii spirituale a satului. meni, să-şi lărgească orizontul borare între cadrele didactice A fost şi e mozităţile şi posibilitatea trans­
şi inginerii de la exploatarea
cultural cu noi date. Folosind minieră ar aduce un clim at formării vieţii cenacliste în...
deplasările ca un stim ulent, favorabil desfăşurării activită­ „cîmpuri de bătălie" pentru
ne-am propus să dăm cîtrva ţilo r culturale. potim ile personale ale celor
Obstacolele sini reprezentaţii in comunele din — S-a putut realiza această In viata literaro, cenaclurile care nu vizeoză opera ci per­
îm prejurim i cu piesa „Postul
X ". colaborare ? constituie centre de intensă ac­ soana creatorului.
— Xu.
Se „sfiesc" să participe la ce­
— P rivind restrospectiv ac­
psntru... a fi tiv ită ţile vultural-artistice din — Care ar fi cauza ? tivitate de creaţie, de promo­ naclu cadrele didoctice, în spe­
vare a tinerelor talente şi selec­
— Inginerii, cei mai m ulţi,
Certej. am ronstatat că şi aici nu locuiesc în Certej. tare a producţiilor lor. Schim­ cial profesorii de... literaturo.
De ce ? Se pore că eschivarea
burile de opinii, punctele de ve­
înlăturate se mai pot face încă m ulte lu­ — Deci, e vechea problemă dere diferite menţin o atmos­ se datoreozâ faptului că aici nu
cru ri care nu au fost „prinse”
In planul de muncă. Astfel, a „n a ve tiştilo r” care nu p a rti­ feră favorabilă creatorilor de se ridică probleme majore, ona-
cultural-
la activităţile
cipă
In urmă cu ciţiva ani. pe sce­ ortâ. Prin confruntarea vie şi
Există o tendinţă de mono­ ariislice, tratînd cu indiferen­ contactul cu publicul se face se- lîze literare comparote etc., care
tonie, de şablonizare. a acti­ na căm inului cultural, 'un cor ţă cerinţele vie ţii spirituala a parorea adevăratelor valori, a le-ar puteo interesa şi ajula in
persoane desfăşura
de 70-100
v ită ţilo r culturale. S ini m ij­ o activitate bogată. Programe satului. Credeţi că o revizuire talentelor autentice, de nonva­ procesul instructiv-educatlv^dm
loace pentru a înlătura aceas­ de către organele superioare
le artistice erau însoţite de o lori. de im itaţiile colpe Un ce­ şcoală. Bineînţeles, este reco­
tă tendinţă ? fanfară cu o tradiţie de cîteva a problemei „navetiştilor" va naclu, chiar dacă nu a creat
— Da — a intervenit direc­ decenii. Şi corul şi fanfara, duce la îm bunătăţirea situa­ mciodotâ poeţi, este totuşi o m andabilă iniţierea unui ciclu
torul adjunct al liceului, Go- din cauza nepăsării, au „dece­ ţiei ? formă specifică de manifestare de analize, abordarea unor te­
ţiu S ilviu Intelectualii sint cei dat”. S-a in iţia t ceva pentru — Da. Mai ales că, la dis­ artistică, o puternică ba2â mo­ matici literare variole, discuta­
chemaţi să găsească noi căi „reînvierea" corului şi fanfa­ poziţia acestor organe, ingine­ rală pentru evoluţia tinerelor rea curentelor literare etc. U ti­
de diversificare a temelor, rei ? i rii au participat dc vreo eîte- talente. In urmă cu ciţiva ani, litatea acestora este evidentă
conferinţelor cn ltu ra i-ştiin ţi- __ 2 i va ori la munca culturală, avea loc la Petroşani o octivita-
fiee. Activitatea de râspîndire Oamenii care au participat susţinînd consfătuiri ş tiin ţifi­ Ciudata convorbire cu te cenaclisticâ bogată, care a- şi pentru tineri! creotori care,
a cunoştinţelor in mase nu la fanfară mai au, incă, instru­ ce. trqgeo în fiecare lună, in loca­ de multe ori, n-ou avut posibi­
poate fi înfăptuită prin for­ mentele acasă 1 — De fapt. aici e vorba şi lul teatrului, pe creatorii de fru­ litatea să cunoască operele ce
mele vechi care, deja, se do­ de o munca mai susţinută a un personaj ciuda mos. Elevii liceului, cadrele d i­ artă. concepţiile despre frumos
vedesc nesatiştâcâtoare. cadrelor didactice pentru a a- dactice, muncitorii veneau aici
— A existat în activitatea tra.ee inginerii spre a ctivită ţi­ să-şi spună părerile, să citească ale filozofilor, criticilor şi isto­
de râspîndire a cunoştinţelor ierii şi munca le cultural-artisticc, solieîtîn- din propriile producţii literare. In ricilor literari. Toote acestea nu
cultu ral-ştiin ţifice o perioadă du-le ajutorul în diferite pro­ urmo unor „neînţelegeri", cer- trebuie sa înlocuiască. însă. oc-
în care lipsa unui sistem or­ culturală bleme. carc-l aveam pregătit pe buze, cui literar s-a dezmembrat lă- tivitatoa esenţielă a cenaclului,
ganizat pe ciclu ri do confe­ M-am trezit la 4 fi dc mi­ a rămas nepronunţat. In locul sînd un loc gol in vioţa cultu­
rinţe, a unei gradaţii şi a con­ nute. Batea cineva în uşă, dar unei fiin(e, in prag stătea o car­ rală din Valea Jiului. Au mai lectura şi discuţiile Io obiect.
tin u ită ţii în expunere, a dus — Cum abordează organi­ Planuri şi. mi fi-a făcut apariţia nici du­ te — „ Aliatul nr. 1“ dc N. I ău- fost cîteva încercări de reani­ Participarea slabă (a cele ci-
la o slabă receptivitate din zaţia U.T.C, munca culturală ? pă cel de-al tn-ilca „intră" pe tu — fi mă privea cu ochi sfre­ mare o lui dor, fără voinţa pu­ teva şedinţe core s-au ţinu» n
partea publicului. Cum aţi în ­ — Organizaţia U.T.C. a a­ care l-am strigat destul de tare. delitori. ^ ternică a orgonelor locale, nu acest an este cauzată şi de
Abia pe urmă
mt-am dat sea­
lăturat această stare ? planuri Voiam să zic ceva, dar am s-a realizat nimic. Incepînd din
vut o preocupare specială ma că ufa e încuiată. popularizarea lui ineficientă in
— Am ascultat părerile să­ pentru a cultiva la tineri do­ uitat ce anume fi-atunci am tă­ ianuarie s-o înfiinţat, totuşi, ce­
tenilor, cerinţele lor, temele rinţa de participare la viaţa Şi la Certej se simlo mania l.a ora aceasta matinală nu cut. l-am făcut doar semn să naclul „Lucian Bloga". Au avut rindul cetăţenilor. „întem eieto­
care i-ar interesa şi ani tratat culturală a căm inului, promo- trecerii spectacolelor elevilor sosesc în Haţeg mei trenuri fi intre fi i-am arătat scaunul de nu ştim fi nici nu înţelegem. Să loc citevo şedinţe Io care ou rii", grăbindu-se, au trimis cî­
în conferinţe problemele care vind iniţia tiva lor, acordîn- de la liceu în planul şcolii, al nici autobuze. Cine putea ji f lingă masă. fi vrut fala aceasta să-l .concu­ participot... alternativ cei 7-10 teva „invitaţii tip" persoanelor
trezeau curiozitatea lor Cred. du-le‘ ajutorul — afirm a se­ căm inului cultural şi... culmea, O clipă im-a trecut prin minte — Să mă iertaţi că vă deran­ reze pe Nicolae Tău tu fi să-i membri. Cu timpul şi aceste şo- care... or puteo participa şi ast­
însă, că se mai pot face m ulte cretarul organizaţiei U.T.C,, şi in planul de muncă al. . să pun întrebarea cu voce tare, jez aţa, fi la ora asta ! — a în­ mai adauge vreun cifru secret la dlnţe s-ou rărit, ca apoi să nu
lucruri în acest sens. Expune­ Blaj Simion. C ondiţiile care C om itetului de sindicat de la dar mi-am dat scama că replica ceput „aliatul" lui Nicolae Tău­ enigma pe care autorul o publică se mol ţină de loc. fel s-a ajuns ca la şedinţele ce­
rea unor cicluri de conferinţe s-au creat pentru antrenarea ti­ Exploatarea minieră. Fiecare ar fi diminuat virtutea mea dc ni, ghicind poate emoţiile şi ne­ în colecţia „Aventura" i naclului să nu vină decît un
eu ajutorul ilu stra ţiilo r, pa­ neretului se pot valorifica prin a contribuit cu ceva, s-ar pu­ bărbat — curajul — faţă de nc- dumerirea noastră Să se fi dedicat matematicii. grup de.......in iţiaţi" în proble­
vastă-mca pe cate o ghiceam cu
nourilor, m ijloacelor de pro­ rapacitatea acestora de a juca tea zice. Elevii au dat spec­ — Nu face nimic, am ingăi- iarăfi nu-mi vine să cred. Cil mele literare care, Io rindul
iecţie ar avea un mai maro o piesă dc teatru, de a p a rti­ tacolul. căminul cultural — ochii aţintiţi asupra mea. Am mat cu, răminind mei eu in pi­ despre velcităţdc-t poetice, ce Călcîiul lui
răsunet în rin d u l sătenilor. cipa în pregătirea programe­ sala, sindicatul... îndrum ări şi făcut, aşadar, lumină şi-am în­ cioare, gata sa acţionez in vreun să zic ţ E adevărat că pe una lor, aveau dotorio să cooptare
Pentru înlăturarea şabloanelor lor; brigăzilor şi fo rm a ţiilo r ar­ costume. Dar acelaşi specta­ tors toate tvărele ce blocau uşa fel .(dacă era cazul). In viaţa din paginile mele a „debutat" şi alţi membri. Cenaclul trebuie
deschis
Am
fi m-aşteptam să
din a ctivităţile cultural-artis- tistice. col, trecut în trei planuri dc* dau ochi cu mama, cu tată ort mea stătusem dc vorbă nu nu­ cu: Din lO.ue accsie amintiri / Sa fie deschis tuturor. In pre­
tice este necesar să folosim — Sini acţiuni susţinute de la trei in s titu ţii diferite, poa­ cu vtco altă rudă, căzută în mai cu oameni, ci fi cu dini, Râsircaza numai una / Căci zenţa unui public numeros, tine­
mai bine magnetofonul, f i l ­ le duce la o adunare „greşi­ miţe, raţe, gişte, iar and am ochii care mi sc v^d / Sc vii- Achile
mul, aparatul de proiecţie ci­ organizaţia U.T.C. ? tă", din care s-ar deduce că, tîrg pe nepusă masă. „Cc-i cu fost in parcul Slivuţ am spus lă-moidcauna, dar in mod si­ rii creotori îşi vor do seama moi
nematografică pentru o mai — Da. La Sâcârîmb activea- la Certej, în aceeaşi zi, la a- dumneavoastră la ora asta ?, pe cîtcva cuvinte, „dc la distanţă", gur nu-i aparţin nici astea pen­ repede de valoarea operei lor,
chiar fi unui zimbru. Cu o car­ tru că, vorba ceea: „Ne-arată de căile pe care urmeoî' să
te nu mai avusesem, insă, oca­ lapnd. ce-i poate c a p u l M a l ­ evolueze.
zia să conversez, aşa că eram tratată în halul in care mă ve­
Care sin piedicile ridicate î,i
nedumerit. deţi-, m-am decis să vin să mă calea reînfiinţării cenaclului din
— Am venit cu necazurile jeluiesc, nu dc alta dar sîntem Petroşani ? Ce probleme preju­
melc, a început ea, şi, and i-am cu toate în panică. Cind o ve­
diciază desfăşurarea armonioasă
văzut ochii plini dc lacrimi, dem intrind in bibliotecă nc o activităţilor lui artistice ? începeţi cu...
m-am înduioşat aşa dc tare că întrebăm cu groază „oare, acum.
m-am aşezat la masă, lingă ea. pe care nc ia ' Dm discuţiile purtate cu unii
dintre cenaclişti, am aflat că. BAUD C H.W .T.ITBIM
O carte care pfinge poate face Păi, spuneţi, asta-i treabă ?
printre
Orice, dar râu cuiva nu. Autorul a lucrai a ti ta ca să mă destinate altele, lipsa unei săli
şedinţelor cenoclului
— Vă rog să vă spuneţi pă­ scrie, redactorul responsabil fi o împiedicat bunul mers al a ­ începutul
sul, am încercat eu s-o îndemn,- tehnoredactorul tn-au luat in
cestuia. O altă cauză este cea
şi mă întrebam mereu unde am răspunde)ea lor, muncitorii tipo­
a lipsei unei persoane compe­
mai văzut-o. Pinâ la urmă m-am grafi s-au străduit- să apar fără
lămurit: pe una din consoar­ grCfeli şi, cind colo, iată cc tente core să conducă cena­
tele ei o aveam şi cu în biblio­ nu-a fost dat să ajung Cind am clul. Fuziunea cenaciului din Pe­
teca personală. Cea care mă o­ fost repartizată la o bibliotecă „C ălcîiul" nu este atît dc troşani cu cercul literar de la
norase însă cu vizita era intr-o mi-am zis „O suta de prieteni vulnerobil pe cît se pare. De ce Institutul de mine ot fi. după
stare mai mult dccit jalnică am să-mi fac.'", dar n-am irc- părerea noastre, problema ue
(fini meu, care frecventează un cut dccit prin patru miini pen­ nu s-ar apela Io colectivul re­ început in infiiuţarco unui fo­
cerc foto, i-a făcut imediat o tru că a cincea a fost Ar gen dacţional ol ziarului „Steagul car puternic de creaţie literaro
poză, aşa că vă pot prezenta o rina Hihais. Pnvili-mă! Cu în­ roşu", care constituie un nucleu in Voleo Jiului. In acest fel se
„mostră"). făţişarea aceasta a mea n-o să poate formo un cenoclu urne
de valoare în vioţo spirituală din şi puternic, cu o personolitate
— Rogu-vâ, a începui cartea, mai îndrăznească nimeni să mă
să vă înduioşaţi tic mine şi dc împrumute penisu citit Acesta Valea Jiului ? Sub egida lui se distinctă, core să-l diferenţieze
celelalte mii dc volume din bi­ e <i motivul pentru care am ple­ pot călăuzi discuţiile critice, pă de toate celelalte cenacluii din
Hunedooro.
judeţul
Fuziunea,
blioteca comunală Sanniscgetu- cat să mă jeluiesc, cu noaptea rerile, punctele de vedere spre o dată realizată, or reprezenta
za, care pot cădea şi ele oriei ml in cap. Ca să nu mă vadă oa­ obiectul şedinţelor cenacliste. o colectivitate cu o concepţie es­
„victime", fi să nc salvaţi. Să menii ! Necesitatea îndrumării concrete tetică unică, cu păreri apro-
ne scăpaţi dc năravul unei ci­ ...După această istorisite, piole. Prin pregătireo lor inte­
titoare care a viril in noi o „Aliatul nr. /" fi-a fters lacri­ din porteo ziarului este soliei-
Spaimă dc ncdcscris mile şi s-a scuzat încă o dată totă cu atît mal mult cu cil el lectuala, culturolă. prin gustul
lor estetic,
sînt che­
studenţii
Uitaţi-vă, in ce stare de ţdins pentru deranj M-a rugat s-o poate institui o atmosferă po­ maţi la ridicarea nivelului re­
am ajuns eu, după ce — pe ba­ ajut, dacă nu pentru ea, măcar larizantă, vehiculînd idei şi ju ­ ceptivităţii culvuroic a moseloi.
pentru salvarea celorlalte tova­
ză de fişă — autoarea Argen­ decăţi de valoore asupro opere­ Iniţiativa reorganizării se oş-
tina Hihais m-a împrumutai. Co­ răşe şi colege pc care le are in teapto de‘ la Comitetul munici­
perta spune multe, dar dacă rafturile bibliotecii dm Sanm- lor literare, asupro producţiilor pal pentru cultură şi artă, Con­
vreţi să vă edificaţi de fot, pof­ scgctitza S-a grăbit să plece artistice ale debutanţilor. Lo o- siliul municipal Petroşani ol
tim, răsfoiţi-nn filele şi veţi ve­ înapoi, înainte de a se fi făcut ceasto se mai adaugă şi faptul
dc tot ziuă. Dc ta Haţeg la U.G S.R., Cosa de cultură, care,
dea cc-o să găsiţi ta paginile J. că paginile culturale ale ziaru­ sprijinind desfăşurorea activită­
SS, ISO, ISC, 214, 294, 29S. Sarmisegetuza sint vreo 18 hm
</ voia fă ajungă acolo înainte lui „Steagul roşu" sînt prima ţilor cenaclului, îşi vor imhogâli
29C etc., crc. A scris şi-a snîz- speclocolele cu monifestori lite­
gălit ,,cititoarea" asta pe mine de a pleca oamenii la drum li posibilitate de volorificare, prin rare de care publicul din Va­
Im uri pc care le-am înţeles, dar era ruşine să dea faţă cu ei. publicore, a celor mal bune lea Jiului a fost pe nedrept
şi din cele pe care nici ca nu Acum stau fi mă intseb : oare ere o ţi i citite în cenaclu. privot.
Ic pricepe. Bunăoară, la pagina cărţii acesteia trebuia să-i fie
29S puteţi vedea un fel de e­ ntfine ? Ce părere aveţi, tova­ — Da, ofirma tovarăşa Moria Urmele Pegasului pierdut oot
cuaţie: x. 7. g = J-x, ceea răşă Argentina flibais? Dinco. ziorul va putea conduce fi regăsite. Trebuie doar ''* s e
R. MASTALOŞ — Hunedoara : „LA TAIFAS". octioneze
ce nici cu nici consoartele, care discuţiile, pentru o extrage la
au ca temă matematica generală, PETRE FARCASIU sfîrşitul şedinţelor cîteva linii
A. JUSTIN