Page 8 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 3 aprilie 1968
VIZITA PREŞEDINTELUI B R A ZILIA Plenara C.(. al P.C.
Puternice demonstraţii
CONSILIULUI DE MINIŞTRI, antiguvernamentale din Cehoslovacia
RIO DE JANEIRO 2 (Ager-
PRAGA 2 (Agerpres). — Du
pres) — Tancuri si camioa pă cum transmite agenţia CTK. aspecte ale vieţii interne de
partid, ale economiei naţiona
ne cu trupe în stare de lup
ION GHEORGHE MAURER, tă au început să patruleze lucrările Plenarei Comitetului le şi ale politicii culturale. V.
m arţi au continuat la Fraga
Koucky şi Jiri Hendrich şi-au
luni noaptea pe străzile o-
rasului Rio de Janîiro, du Central- al Partidului Comu apreciat autocritic activitatea,
nist din Cehoslovacia. In ca
pă ce au avut loc qrave in drul discuţiilor pe marginea prim ul anunţlnd hotârîrea de
IN FINLANDA oolitislî. considerate drept raportului principal cu p riv i tar al Com itetului Central, iar
a renunţa la funcţia de secre
cidente
intre
studenţi sl
al doilea cerind să fie elibe
re la situaţia politică actuală,
cele
mai
serioase de la
lovitura militară de stat din prezentat de A. Dubcek, prim - rat din funcţiile de membru
1964. Un student a fost ucis secretar al CC. al P.C. din al Prezidiului şi Secretariatu
H E LS IN K I 2 — T rim işii După amiază. preşedintele navale, unde se construiesc ce Cehoslovacia, au luat euvîntui lui. de secretar al C.C. fi pre
speciali Agerpres. Nicolae lo- Consiliului de Miniştri Ion Gheor le mai mari spărgătoare de de un militar in lata re mai m ulţi vorbitori, care au şedinte al Comisiei ideologice
nescu şi Mircea S. lonescu. ghe Maurer. însoţit de ministrul gheaţă din lume. şedinţei ministrului de război s p rijin it măsurile preconizate a CC. al P.C. din Cehoslova
transm it ; M arii dimineaţa, la afacerilor externe, Corneliu Mâ- Se vizitează apoi cartierele iar peste 100 de persoane au în vederea elaborării progra
Palatul Guvernamental din nescu, şi de ambasadorul Româ Meilahti, Tampinieni, Unklvori şi fost rănite. O altă persoană m ului de activitate al C.C. al cia.
Helsinki au continuat convor niei la Helsinki, N, I, Voncea, o Haago. Ca aspect, domină clă x fost ucisă în oraşul Go P.C.C. au analizat diferitele Lucrările Plenarei continuă. R. F. A G ER M ANIEI. — Vedere exterioară a oficiilo r
birile oficiale între preşedin depus o coroană de flori la mo dirile noi, moderne. Încărcate cu iania. unde 3.000 de de O.N.T, şi T A R O M deschise recent la FranUfurt.
tele Consiliului de M iniştri al numentul ridicat în centrul oro- numeroase reclame O notă de monstranţi au dus adevă
Republicii Socialiste România, şului Helsinki, în memoria sol eleganţă imprimă oraşului arhi rate lupte de stradă cu 600
Ion Gheorghe Maurer, şi pre daţilor finlandezi căzuţi în războ tectura modernă o unor edificii ds poliţişti. Alte tulburări Aeroportul americano - sal-
şedintele Consiliului de M iniş iul din 1877-1878, cînd alături social-culturale ai căror reali au avut loc în oraşele Belo
tri a) Finlandei. Mauno de armatele ruse şi române, ou zatori au adus şcolii arhitecto Horizonte, Fortaleza. si în
Koivisto. luptat împotriva trupelor oto nice finlandeze un renume mon oraşul universitar din capi gonez din line alocat de Victoria greviştilor In Oceanul Atlantic
Convorbirile, care s-au des mane dial tala tării, Brasilia
făşurat într-o atmosferă prie Lo ceremonia depunerii coroa Atrage atenţia pe traseul por- Potrivit relatărilor aqen- din Maracaibo
din Rio de Janeiro a folosit patrioţii sud • vietnamezi
tenească, de înţelegere recipro nei de flori lo monument, caie curs interesantul şi expresivul tiei Associated Press poliţia
că. s-au încheiat la amiaza. evocă un moment de interfe Monument Sibelius, situat in CARACAS 2 (Agerpres). — Un vapor spa
Au fost abordate cu acest renţă din istoria celor două po parcul cu ocelaşi nume. monu grenade cu qaze lacrimo re. A fost cel mai puternic Greva lucrătorilor din servi
prile j probleme privind dez poare, ou fost prezenţi reprezen ment inaugurat anul trecut cu gene. bastoane de cauciuc, SAIGON 2 (Agerpres). ~ bombardament de la luptele ciile de salubritate din ora niol salvat de
voltarea re la ţiilo r m ultilatera tanţi oi Ministerului Afacerilor ocazia aniversării a 50 de ani baionete si Daturile armelor Aeroportul americano-saigonez desfăşurate în urmă cu o lu şul Maracaibo (Venezuela),
le dintre cele două ţări şi u Externe, precum şi ambasadorul de la proclamarea independen împotriva participanţilor ]a din oraşul Hue a fost atacai nă între forţele americano- declanşată acum 15 zile, s-a cargoul roiL an
nele aspecte ale situaţiei in Finlandei la Bucureşti. ţei Finlandei. Construit din tu demonstraţia antiguverna m arţi, cu mortiere de 82 saigoneze şi unităţile Frontu încheiat cu victoria greviş
ternaţionale. buri de oţel inoxidabil, cu re mentală. mm. ale unor unităţi patrioţi- lui Naţional de Eliberare. Se tilor. In timpul celor 15 zile „Reşiţa44
Lo amiază, preşedintele Con ☆ flexe argintii, monumentul întru ştie că patrioţii au deţinut de încetar? a lucrului, între
siliului de Miniştri ol Repu In continuare, oaspeţii români chipează o uriaşă orgă din trun tim p de 23 de zile vechea muncitori si poliţie au avut
blicii Soci o liste Românio, Ion au făcut o vizită prin copilola chiuri de mesteacăn, care se in nul sovietic a fost laureat al capitală imperială. Oraşul loc numeroase ciocniri* care RABAT 2 (Agerpres). —
Gheorghe Mourer. însoţit de mi Finlandei — Helsinki. tegrează armonios în cadrul no- premiului lenin si al premiu s-au soldai cu moartea a Ziarul „Le petit Morocciin"
nistrul afacerilor externe, Corne Un prim popas s-o făcut în turii. Curier lui Nobel Dong Ua. la 12 km nord-vest sase persoane si rănirea al a publicat sub titlul „D ra
lia Moneseu, o fost primit de Piaţa Senatului, situata în par Ultimul popos a fost făcut la Decesul se datoreste unui de Quang T ri, a fost, de ase tor citeva sute. Autorităţile matica salvare a vaporului
câtre preşedintele Republicii Fin- tea de sud o oraşului Premierul clădireo masivă şi sobră a Parla accident de automobil suferit menea. supus unui atac cu au hotărit majorarea salari Pico de Mulhacen" un re
londa. Urho Kekkonen. la Pa român, Ion Gheorghe Mourer şi mentului. Intîmpinat de preşedin In anul 1962. mortiere ilor greviştilor. portaj in care sînt expuse pe
latul Prezidenţial. celelalte persoane oficiale ou tele Parlamentului, Vieno Sukse- £ M INISTRE'L COMER larg împrejurările în care car
La primire au fost de faţă am lost întîmpinaţi aici de primo- loinen, premierul Ion Gheorghe Ţ U L U I EXTERIOR A L REPU A INSPECTORUL GENE goul român „Reşiţa" a salvat
basadorul României la Helsinki, rul oraşului Helsinki, Lauri Aho Maurer şi celelalte persoane o B L IC II SO CIALISTE ROM Â RAL AL POLIŢIEI SUD-AFRI- cargoul spaniol „Pico de
N. 1 Vanceo, şi ambasadorul şi de alte personalităţi ale vie ficiale române vizitează cabine N IA . GHEORGHE CIOARA, CANE a declarat că Repu O R I E N T U L Mulhacen1' şi echipajul său.
Finlandei la Bucureşti, K. Ma- ţii politice şi economice din lo tul preşedintelui, biroul de lucru care se află într-o vizită în blica .Sud Africană a hotărît Reportajul este însoţit de fo
kela. calitate. Aici se alia clădirea ol conducerii porlomentului şi India, a fost prim it de M o să trim ită trupe în Rhodesia tografii,
In cursul întrevederii a ovut albă, impunătoare a Catedralei, sala în care au loc şedinţele rarii Desai, vîce-prim-ministru pentru a ,.ajuta guvernului A P R O P IA T In material se aiatâ că va
loc un schimb de pâreri privind vechea fortăreaţă Suomenlina Porlomentului finlondez. si ministru al finanţelor al de la Salisbury să reprime, porul spaniol cupiins de flâ-
probleme de interes comun. — Castelul Finlandei — construi Preşedintele parlamentului şi Indiei. In timpul convorbiri mişcarea de eliberare a popu BAG DAD 2 (Agerpres). — tează agenţia Associated Press. câri in dreptul coastei atlan
Preşedintele Republicii Finlan tâ în timpul Imperiului suudez, primul ministru român s-ou între lor care au avut loc cu acest laţiei africane" După cum a- tice a Marocului o lansat
☆
da i-a reţinut lo dejun pe pre astăzi unul dintre cele moi fru ţinut cordial. prilej, a fost reliefat intere nuntă agenţia U.P.I., ministrul Intr-un interviu acordat săp- NEW YORK 2 (Agerpres). un S.O.S. captat de un vapor
tăm inalului ,,AI Manar", m i
şedintele Consiliului de Miniştri moase monumente istorice dle In timpul vizitei prin capitole sul celor două părţi pentru rhodesian al apărării. Mack nistrul apărării al Irakului, — Consiliul de Securitate s-n francez care a propus nu
ol României şi pe ministrul afa ţării, Imediata vecinătate a u finlandeză, oaspeţii ou primit dezvoltarea schimburilor co Howraan, şî-a exprimai mul Shaker Mahmud Shukri, a a în tru n it luni pentru a exami mai salvarea echipajului spa
cerilor externe. nei vechi pieţe pentru comer ample explicaţii de la primarul merciale şi cooperarea eco ţum irea pentru ofertele fă rătat că eforturile m ilitare ale na în continuare situaţia din niol, refuiînd însă remorca-
Lo dejun au luat porte pre ţul in aer liber dă acestei părţi Lauri Aho asupro dezvoltării nomică şi tehnică între Ro cute de R.S.A. El a reamintii arabilor trebuie să fie arm oni O rientul Apropiat, ca urmare rea vaporului. Cargoul româ
mierul finlandez Mauno Koivisto, a oraşului un aspect pitoresc. multilaterale a oraşului. Premie mânia $i India. că §i cu alte ocazii regimul zate. El optează pentru „coope a incidentelor de pe linia de nesc „Reşiţa", fiind in apro
ministrul afacerilor externe, Ah ti Din Piaţa Senatului coloana rul român, ministrul afacerilor de la Salisbury a primit aţu- rarea intre toate ţările arabe* încetare a focului dintre Lz- piere, a imbarcal pe toţi
Karjaloinen, ministrul industriei, maşinilor oficiale parcurge o externe şi celelalte persoane ca 6 REGELE BELGIEI, BAU- tor din partea auvernului de în domeniul m ilita r, precum rael şi Iordania Au fost as membrii echipajului spaniol,
feir Grcls. ministrul comunica porţiune din şoseaua circuloră re îi însoţesc în vizita oficială in DOUIN, A ÎNCEPUT CON la Pretorio şi pentru acordarea de sp rijin cultat! din nou reprezentanţii şi în ciuda unor mari difi
ţiilor, Poovo Ai tio, ministrul apă o oraşului, care urmează şi ea Finlanda ou exprimat cuvinte de SULTĂRILE în vederea for m işcărilor de rezistenţa pa fzraelului şi Iordaniei, care cultăţi a remorcat vaporul
rării. Sulo Sourttonen, ministrul sinuozităţile Golfului Finic, în- apreciere în legătură cu perso mării unui nou guvern. In A CĂDERI m a s iv e de lestiniene. M inistrul irakian o şi-au expus punctele de vede respectiv pinâ in portul Casa-
justiţiei, Aorre Simonen, şi oile dreptîndu-se spre alte cartiere nalitatea distinsă a oraşului, cu condiţii în care la Bruxelles ZAPADA AU FOST SEMNA arătat că este necesar să înce re Luind cuvintul, reprezen blanca, unde incendiul a pu
persoane oficiale române şî fin ale oraşului. Pe slînga, se înşi îmbinarea armonioosă o edificii predomină părerea că alege LATE luni noaptea în Scoţia, teze reproşurile, criticile şi tantul Pakistanului. Agha Sha- tut fi stins.
landeze, precum şi ambasadorii ră, de-o lungul a ciţivo km, in lor moderne cu natura înconju rile parlamentare care au avut etinqînd în regiunile de nord- discuţiile asupra m otivelor hi- hi. a arătat că ocuparea de In reportaj este reprodusă
celor două ţâri. stalaţiile portuare ale oraşului rătoare, în legătură cu rezulta loc duminică ,,nu au rezolvai vest grosimea de aproape un frîngerii şi ţările arabe să câtre trupele izraeliene a unor declaraţia căpitanului spani
Întrevederea şi dejunul s-au Helsinki — capitala finlandeză tele obţinute in dezvoltarea ur nimic" şi vor li necesare noî metru. Peste 100 de automo treacă la o activitate m ilitară te rito rii arabe este cauza tu ol: „Am lost foarte mişcaţi
desfâşurat într-o otmosferâ cal fiind totodată cel moi mare banistică. economică, socială şi alegeri. bile au fost înzăpezite in efectivă. turor incidentelor şi numai de gesluf comandantului şi
dă, prietenească. port al ţării, precum şi şantierele culturală. cursul unor viscole puter Pe de altă parte, m inistrul evacuarea acestor trupe ar,du echipajului cargoului „Reşi
_ 6 a g e n ţ ia f r a n c e nice care au înaintat spro inform aţiilor din Siria. Habib ce la încetarea incidentelor ţa", care au făcut totul pen
PRESSE RELATEAZĂ că fos sud, pînă la Edinburgh. In Haddad, a declarat reprezen Reprezentanţii Braziliei. Da tru a salva marinâriT^T'va^b-
tul deputat al Uniunii de nord-estul ţării continuă să tan ţilor presei, la Damasc, că nemarcei, Canadei şi Franţei rul meu".
Şi alte ziare marocane pu
centru, Asterios Sassapîdis, ningă. guvernul sirian a reînnoit s-au pronunţat pentru trim i blică ştiri şi fotografii refe
AGENDÂ ECONOMICA arestat în urmă cu cîteva zi contactele cu R.A.U., Algeria terea de observatori ai O.N.U, ritoare la salvarea echipaju
le la Salonic, a fost deportat
pe lin ia de încetare a focului
şl Irak în vederea colaborării
pe Insula Anali. comune pe plan m ilita r, rela dintre Izrael şi Iordania. lui şi vaporului spaniol.
VIAŢA, Curier
• ACAD. LEV LAN D A U
LA NEW YORK s o deschis cule, dintre care 80.772 autotu tori, are un deplasament totol de A ÎNCETAT DIN
cel de ol 12-lea Salon interna risme şi 8,295 outo-utîlîtare, 301.335 tone. în vîrstă de 60 de ani. Fizicia Noi incidente
ţional de automobile în codru! ceea ce reprezintă o creştere de
căruia sînt prezentate 530 de 1,7 lo sută in raport cu luno REZERVELE DE AUR ale ţări
modele de maşini, începînd cu precedentă. Faţă de luna cores lor occidentale destinate acope
noi tipuri de Rolls-Royce şi ter punzătoare a anului 1967, creş ririi circuloţiei monetare au scă la Ciudad de Panama
mini nd cu Honda Sedon japo terea exporturilor este de 35,7 zut în cel de al patrulea trimes
neză Intr-o încercare de a con- Io sută pentru autoturisme şi tru al anului 1967 cu 1.160 mi
trocaro concurenţa firmelor vest- 45.3 lo sută pentru outo-utili- lioane dolori, indică Fondul Mo
europene, companiile america lore netar Internaţional în revista sa CIUDAD DE PANAMA 2 Co- duminica trecută de Adunarea la Ciudad de Panama sou
ne au prezentat anul acesta au R. F. A GERMANIEI posedă „International Financial Statis- respondentu! Agerpres lo Rio de Naţională). Situoţio politică in Curtea Militară de la Balboa,
tomobile mici mull sol ici ta te pe cea mai mare flotă de vase fri lics". La slirşitul lunii decem Janeiro. V. Oros, transmite ; Noi ultimele zile s-a menţinut apa oraş situot in Zona Canalului.
piaţa S.U.A. gorifice din lume, a onunţot A- brie, aceste rezerve totalizau- incidente au tulburat capitala rent staţionară, fără să altereze Probabil că ultima. Iar aceasta
ponomezo, cînd
detaşamente
dualitatea formală o puterii :
soclaţio armatorilor vest-ger- 39.450 milioane dolori, faţă de din motive lesne de înţeles, de
INDUSTRIA FRANCEZA de au 40.610 milioane dolari în septem ele Gărzii Naţionale au împrăş existenţa concomitentă a doi oarece nu a înregistrat nicioda
tomobile o înregistrat în luna moni din Homburg. Această flo brie şi de 40.900 milioane do tiat cu jeturi de apă şi grenode preşedinţi şi a două guverne, tă o „pierdere de cauză". A
februarie a.c. un nou record al tă, care se compune din 76 de lari la sfîrşitul anului 1966. Ele lacrimogene o demonstraţie or din care numoî cel sprijinit de proape fără excepţie, comentato
exporturilor cu 89,067 autovehi nave, opo^inînd* * o zece arma ou atins nivelul lor cel mai scă ganizată de partidul opoziţîonist armată deţine in fapt autorito- rii prevăd că Curtea Supremă
zut la sfîrşitul anului 1962, cînd Uniunea Naţională democrat- tea. Generalul Vallarino afirma se vo pronunţa pentru constitu
se cifrau la 39.275 milioane do creştină in semn de protest îm că oşteoptâ hotârîrea Curţii Su ţionalitatea lui Marco Robles.
lori. potriva „soldaţilor lui Vallarino" preme care urmează să decidă Iar armata,.., va respecta hotă-
Scădereo rezervelor a fost de (generalul Vallarino este şeful cine este preşedintele legitim rîrea Curţii (cum □ dat asigurări
terminată de masivele cumpă Gărzii Naţionale şi sprijinitor al al ţării, Robles sou Max Del- generalul Vallarino). vocea par
rări de aur după devalorizareo valle. Nu se ştie exact care lamentului răinînînd un simplu
preşedintelui Robles, destituit Curte Supremă : cea cu sediul artificiu „democratic'',
lirei sterline.
tară aeriană de la Muhanak uului la El-Riad, unde a dus
ocupă un teritoriu care apar o serie de tratative secrete
ţinea Angliei. F.I fusese dă
cu regele Arabiei Saudite,
BAHRE I N: perle, petrol, baze ruit în 1952 regelui Angliei. Feisal. După cum. subliniază
George al Vl-lea, de
către
observatorii occidentali, Ba
administratorul de atunci al hreinul şi Arabia Saudită
Bahreinului, Sulman bin s-au înţeles cu privire la con
Khamad al-Khalifa. struirea podului care va lega
In apropiere de capitala
Insulele Bahrein sint si ruri ieftine şi . cu promisiuni Este interesant procesul Iroleum Company“ (BAPCO, Manama se află. o altă bază insulele dc continent. Podul
va costa 27 milioane de do
tuate la aproximativ 650 km că „vor avea grijă de secu negoţului. El se petrece in şi au început „să facă bani" maritimă militară engleză — lari Potrivit agenţiilor oc
de la intrarea în Golful Per- ritatea Bahreinului", Anglia tăcere deplină, cu ajutorul a BAPCO extrage aproximativ F.l-Jafir. Aici. ancorează na cidentale, Feisal şi-a expri
sic, intre peninsulele Qatar a obţinut dreptul de a naviga numitor gesturi, sub un pro .? milioaTie tone de (iţei pe ve de diferite clase, subma mat holărirea ca, in cazul re
Arabia Saudită, Cea mai liber în Golful Persic şi mă sop sau o bucală de pinzti. an. rine. Adeseori vin aici şi na tragerii englezilor, să joace
mare insulă din arhipelaq rile învecinate Piraţii mări Cei ce fac negoţul nu ştiu la Cu ce sc ocupau in acest ve din flota a l-a americană. in această zonă orice rol du
are 50 km lungime şi 16 km. lor au coborît pe fregatele ce preţ îşi vind perlele ve timp tutorii britanici ai insu In zona Ain-Silsilia sini con pă ordinele transmise de pes
lăţime. Capitala Bahreinului lor pavilioane negre şi au de cinii lor. Taina tranzacţiei lelor Bahrein 7 Cei de la Lon centrate subunităţi ale tru te ocean.
se află la Manama. barcat pe coastă. Piraţii co este păstrată pînă în ultim a dra an dormit şi s-au trezit pelor terestre, aici se află şi După cum subliniază un
lonialişti au înălţat pe insu clipă, cînd stăpinul bărcii că la Bahrein cresc bazele
Bahreinul este guvernai unităţi de care blindate şi observator al ziarului libanez
din anul 1782 de dinastia lă steagul lor „Union Jack“ bagă in buzunar banii înca militare Inţelegind întreaga artilerie. Singura! loc unde „An-Nida", „cercurile Impe
Pescuitorii primesc o
saţi.
el-Khalifa, care in 1861 a în şi au păşit şi ei pe ţărmul recompensă mizeră. De foar nesiguranţă a poziţiilor lor nu au pus piciorul colonia rialiste, care s-au dovedit
cheiat un acord cu Anglia, străin. Piraţii mărilor „s-an te multe ori, pescuitorii de în Orientul Arab şi in spe lişti} in Bahrein — glumesc neputincioase de a lichida
document prin care se sta recalificat“ au începui să cial in Aden, unde clocotea localnicii — este insula regimul republican în Ye
bileşte statutul Bahreinului: se îndeletnicească cu treburi perle mor in Bahrein islo- şi se extindea mişcarea de Umm-Nosan, deoarece aia men, se străduiesc să-şi intă-
el devine protectorat brita paşnice — pescuitul perle se află o rezervaţie dc vîuă- rească poziţiile in aceste re
nic. lor. Piraţii colonialişti au in toarc a actualului guverna giuni ale Peninsulei Arabice,
trodus pe insule regulamen
Întreaga viaţă a populaţiei tele lor. Primii nu posedau tor al Bahreinului. şeieul Isa care se mai află încă sub
Bahreinului (in prezent de / nici măcar flinte. Ceilalţi P e tot globul bin Sulman Khalifa. dominaţia lor.
peste 185.000 locuitori) a fost cran înarm aţi pînă-n dinţi Informaţiile publicate in După retragerea forţelor
dintotdeauna legată de ma presă dau temei să se presu armate engleze din Aden,
re. Despre piraţii din Ba Şi astăzi în Bahrein mai pună că Anglia nu numai că se va acorda o atenţie deo
iu gin circulau lot felul există oameni care se ocupă viţi sau de pe urma bolilor, eliberare naţională, colonia nu sc pregăteşte să-şi re sebită întăririi bazelor mili
de legende. Pe fregate v- cu o îndeletnicire primej lăsind copidor lor drept moş liştii englezi au început să-şi tragă trupele din Bahrein. ci tare in Bahrein".
şoare şi rapide ei ajungeau dioasă — pescuitul perlelor. tenire datorii mari. caute din timp poziţii sigure dimpotrivă, intenţionează Demascind manevrele neo-
din urmă în larg orice vas Nepoţii şi strănepoţii foştilor începînd din anii '20, pe In această privinţă, Bahreinul să-şi întărească bazele aco colonialiştilor, Frontul de
Roy Jcnkins, m inistrul britanic al finanţelor a pre comercial, îl jefuiau, tăiau piraţi trăiesc in colibe în insulele Bahrein au începui prezenta cel mai mare inte lo O dovadă în acest sens Eliberare al Bahreinului sub
mici aşezări. De la sfîrşitul
zentat noul buget, apreciat de cele mai largi cercuri toate pavilioanele şi il lăsau lui iunie pînă la sfîrşitul lui forări cu sonde petroliere, res şi chiar o serie de avan este, de pildă, activitatea spo liniază într-un comunicat că
politice şi economice de o extremă austeritate, fiind în voia soartei. Adeseori o- noiembrie, ci îşi petrec zile întreprinzătorul neozeelan taje. La sfîrşitul anului 1966, rită a rezidentului poliiic populaţia Golfului Persic nu
profund influenţat atit dc devalorizarea lirei sterline tacnrile se terminau cu dis întregi pe apă şi sub apă, dez Ilolmes, care lucra pen guvernul englez a declarat o britanic la Manama. care doreşte nici un fel dc baze
'(noiem brie 1967) cit şi de actuala tensiune existentă trugerea întregului echipaj. scufundindu-se la mare adin- tru şeici in calitate de ficial că intenţionează sâ-şi conduce agenţii politiei din militare, pacte de apărare
pe planul sistemului financiar inter-occidental. Pentru o singură împuşcă cime, cu o piatră aliniată dc maestru lo foralul fîntinilor mute cartierul general ai Qatar şi Oman şi „ coordonea comune sau tutele. „Noi pu
Din nou se apelează la tradiţionalul sistem dc ieşi tură trasă ca răspuns la ata picioare, în căutarea scoici arteziene, a descoperit o da trupelor sale din Orientul ză" activitatea şeicilor. Se tem singuri să ne vedem de
re din impas — austeritate pc seama maselor largi, cul lor, rebelii erau spin- lor. tă în probele de pămînt u r Apropiat în Bahrein. Pc vre răspindesc intense zvonuri că treburile noastre in colabo
adică prin sporirea im pozitelor, şi încă in măsură zuraţi. Fregatele piraţilor me de petrol. Totuşi, mo- mea aceea se aflau deja a statele occidentale se strădu rare cu ţările arabe fră
„considerabilă" după cum afirm ă chiar m inistrul dc fi inspăimintau şi pe cei mai O clemă specială pentru vopoliştii englezi care dispu colo cîteva mari baze active iesc să încheie >n acestă zo ţeşti".
nanţe englez. temerari căpitani englezi. A- nas şi o pereche de mănuşi neau de exploatări dc petrol Astfel, baza t militară aeria nă un nou pact militar, care Zarva stîrnită de forţele,
Ne aflăm decî — si acest lucru reiese şi din carica ceasla i-a determinat în ma de piele jerpelite reprezintă cu mult mai bogate, nu s-an nă de pc insula Muhanak să poală umple „polul" creat imperialiste in jurul Bahrei-
tura publicată de ,,Herald Tribune" — în momentul re măsură pe englezi să în întregul echipament al pes asociat cu Ilolmes. Magnaţii putea primi avioane grele. Pe după retragerea din Golful uului dovedeşte vechiul pro
cînd cetăţeanul englez va trebui din nou să-şi siringă cuitorului dc perle. FA predă americani ai petrolului s-an p.a se aflau 7.500 de soldaţi, Persic a trupelor engleze. cedeu favorit al neocolonia-
cureaua, cînd nivelului de trai al m uncitorim ii i sc dă ceapă tratative de „neagre tot ce pescuieştc slăpi- grăbit să umple acest „gol" circa 50 de avioane, tancuri O importanţă deosebită o liştilor .* „Plecăm ea sn ră-
o nouă lovitură, prin interzicerea pe cel puţin 12 luni siune" cu Bahreinul. Cişti- nulni bărcii. Acesta vin F.i şi-au transferat capitalu şi care blindate. Un amă are. in legătură cu aceasta, mînem". (Din revista „Vo-
a m ă ririi salariilor şi a deschiderii unei noi porţi creş gind pc şeicii locali cu da de perlele negustorilor. rile companiei „Bahrein Pe- nunt interesant : baza mili- vizita guvernatorului Bahrei- krug Svela").
terii preţurilor.
14 ItfO
REDACŢIA ŞI A D M IN IS TR A ŢIA Z IA R U L U I: 6tr. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — T IP A R U L i întreprinderea poligrafică H unedoara-D eva.