Page 80 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 80
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 24 aprilie 1968
T E H E R A N Dezbaterile din CONTRIBUŢII
■ ■ m. i g nz - 1 Sesiunea Comisiei
Adunarea Naţio
Conferinţa nală franceză Economice 0. N. II ROMÂNEŞTI
pentru Europa V
internaţională PARIS 23 (Agerpres). ~ IA O.N.U.D.I.
Jn
Adunarea
Naţională
franceză au început m arţi Intervenţii ale delegaţilor romani
după-amiază dezbaterile pe
a drepturilor omului mentale în domeniul inform a dentul Agerpres, flo ria Liman, C om itetului pentru locuinţe, In capitala Austriei îsi con
marginea m oţiunii de cenzură
a întregii politici
guverna
In dezbaterile la raportul
GENEVA 23 —
Corespon
tinua lucrările cea de a doua
ţiei, depusă de Federaţia S tin-
gii Democrate şi Socialiste. transm ite : Luînd cuvîntul pe construcţii şi sistematizare, de Sesiune a Consiliului dezvol
legatul român I. Goriţă a rele
TEHERAN 23. — Corespon sud. Totodată, o serie de vor Discuţiile se anunţă foarte a marginea raportului Comite vat caracterul p rio rita r pe tării industriale, organ delibe
tulu i transporturilor interioa
dentul Aqerpres. N Popovici, bito ri şi-au expp'mat nem ul prinse. Punctul de maximă re, prezentat la cea de-a 23-a care îl are studiul asupra a- rativ al Orqanizatiei Naţiunilor
transmite ; Conferinţa interna ţum irea că la lucrările de la dispută îl constituie intenţia Sesiune a Comisiei Econoiru- m enajârii regiunilor rurale, Unite pentru dezvoltare in
ţională a drepturilor omului, Teheran sînt prezenţi delegaţi guvernului de a introduce pu ce O.N U. pentru Europa, de actualmente în curs de elabo dustrială (O.N.U D I 1 In şedin
de luni a luat cu
ţa plenară
deschisă luni în capitala Ira din Taivan. Coreea de sud şi blicitatea la televiziune. Opo legatul român Stei ian llinoiu rare. In vederea prom ovării vîntul Gheorqhe Pete, amba
nului, si-a continuat lucrările Saigon. Făcînd notă discor ziţia obiectează îm potriva unei a subliniat necesitatea conti sp iritu lu i de cooperare intre sadorul Republicii Socialiste
discutînd o serie de probleme dantă. reprezentantul SU.A. a asemenea măsuri, deoarece ea nuării şi în acest an a acţiu Comisia Economică a O.N.U.
de procedură. După ce s-a con susţinut „legitim itatea" repre ar im plica reducerea venitu n ilo r destinate să contribuie pentru Europa şi alte orga România la Viena. reprezen
statat existenta unui dezacord zentării ciankaişistului, a de rilo r ziarelor şi deci o ş tirb i la dezvoltarea turism ului. El nisme specializate ale O.N IT., tant permanent al tării noas
în ceea ce priveşte desemna legatului de la Saigon şi a ce re a independenţei lor finan a propus câ trebuie să se a- delegatul român a propus co tre pe lînqă O .N U D .L. sefut
rea vicepreşedinţilor, preşedin lui d>n Coreea de sud. ciare. Guvernul nu consideră coide prioritate studiilor cu m itetului să participe la semi dcleqatiei române la conferin
tele conlerinlei. prinlesa Asrah Reprezentantul Franţei, prof. insă câ introducerea publici p rivire la folosirea electroni narul interregional asupra ţa Consiliului dezvoltării in
Pahlavi. a hotărît să se treacă Rene Cassin. a arătat în .cu- tăţii televizate este o măsură cii în transporturi V orbitorul pla n ifică rii teritoriale rurale dustriale.
la alte problem?. vîn tul său necesitatea conlu de natură constituţională, ceea a insistat, de asemenea, asu şi urbane care urmează să „Reducerea si eliminarea as
Numeroşi v or Iii lori caie au crării în problema drepturilor ce înseamnă că ea poate fi pra necesităţii de a se găsi pectelor neqative care frinează
luat cuvîntul în cadrul şedin omului intre diferitele orga luată de forurile executive fă U.R.S.S. — Vedere din loboratorul de inaltâ tensiune al soluţii pentru liberalizarea se desfăşoare în România în dezvoltarea economică contem
ţei de marţi şi-au exprimat re- nisme ale O N U. ră consultarea parlam entului. Institutului unional pentru construcţia de transformatoare din transporturilor în tranzit. în cadrul a cţiunilor Com itetului porană implică folosirea efi
qretu) că nici la actuala con EI s-a referit apoi la unele Dezbaterile vor lua sfirşit Zaporojie. deosebi a transporturilor de O.N.U. pentru locuinţe, con cientă a tuturor resurselor ma
ferinţă nu s-a respectat p rn - articole ale convenţiei univer m iercuri seara. strucţii şi sistematizare. teriale şi umane de care dis
cipiul universalităţii şi că la sale. la rezoluţiile adoptate produse perisabile. pun; fiecare naţiune sl o fruc
pregătirea acestei reuniuni nu in domeniul drepturilo r omu .............. . ......... ...... ....... ... . ... ............. .. . .... .......... ............ ....................... 17 tuoasă cooperare internaţio
s-au adresat invitaţii unui nu lui. cum sînt cele referitoare nală, înlr-un climat de pace st
măr de ţări care sint frustrate la genocid şi apartheid care Convorbirile fran securitate. Acesta este umil
de dreptul de a participa in di pl.nâ în prezent nu şi-au găsit din motivele pentru care Româ
ferite orqanisme şi orqanizatii aplicarea. Referindu-se Ia e nia s-a pronunţat si se pro
Internationale. Dcleqalii Polo xistenta unor focare de război co—vest-germane nunţă cu hotărîre pentru în
niei, U.R.S.S., Franţei. Mauîi- in lume, Rene Cassin a spus cetarea aqrcsiutiii Statelor U
tani?i. Alqeriei, Siriei. Tanza câ drepturile omului nu pot nite în Vietnam, pentru solu
niei. Pakistanului. statului fi respectate atunci cînd exis BONN 23 (Agerpres). — M i 5, ţionarea paşnică a conflictului
M ali. Cehoslovaciei. Ira kului tă război, iar războiul are la nistrul francez al afacerilor din Orientul M ijlociu",
şi Sudanului, au arătat în cu origine violarea drep turilor o externe. Maurice Couve de U n e d ito r ia l a l z ia r u lu i „ N h a n D a n " emise de Casa Albâ. Această
vântările lor necesitatea ca la m ului M urville, a avut luni convor politică oscilatorie scoate in e
această conferinţă să fie pre Reprezentantul Afganistanu b iri cu m inistru) de externe videnţă, cum se subliniază şi
zentă delegaţia R.P Chineză, lui a propus instituirea unui vest-geiman. W illy Brandt. în HANOI 23. Corespondentul diţiil? puse de Administraţia neutre, Departamentul de Stat tn presa vietnameză, cel puţin
reprezentanta intereselor ma birou permanent care să se cadrul contactelor periodice Aqerpres, Adrian lonescu, trans SU.A. în ultimele zile şi care, păstrează r?zerve ir. ce priveş lipsa de bunăvoinţă a S.U.A., C orespondenţă
relui popor clnnez. O serie de ocupe de probleme privind ac prevăzute în baza acordului mite : „Escalada condiţiilor a- aşa cum subliftia recent purtă te Varşovia, unde ambele părţi iar acest ioc de propuneri, cum
delegaţi au susţinut punctul tiv ită ţile în domeniul dreptu de cooperare frar.co-vest-ger- mcricane" — astfel este carac torul de cuvînt al R. D. V ie t au ambasade, dar propune în au fost denumite în dep?şele
de vedere p o trivit căruia la lui omului, precum şi crearea man. După cum a declarat terizată în ultim ul editorial al nam. sînt menite „să creeze schimb o serie de state aliate unor aqentii de Dresă interna
actualele lucrări olc Conferin un'ui tribunal internaţional Maurice Couve de M urville. a oficiosului „Nhan Dan“ suita noi dificultăţi şi să întinde sta sau care au sp rijin it S.U.A. în ţionale ultimele acţiuni ame Arâlînd avantajele şi necesi
ţei internaţionale a drepturi care să supravegheze aplica fost examinată oportunitatea de condiţii tot mai numeroase bilirea de contacte preliminare aqresiunea lor. Pentru ca pes ricane, îndreptăţeşte opinia pu tatea unei industrializări ra
lor omii'lui să nu lipsească rea p rin c ip iilo r înscrise în De unor aranjam ente comerciale pe car; le ridică S.U.A, pen între R. D. Vietnam şi S U A .1'. te cîteva zile cele două ron- blică să se îndoiască în hună pide, în condiţiile un'?i dez
R.D. Germană. R.D. Vietnam, claraţia universală a dreptu între Piaţa comună şi ţările tru aleqerea locului de contact Aceasta o dovedeşte însăşi d itii puse de Departamentul de măsură de sinceritatea si serio voltări economice armonioase,
R.P.D. Coreeană, precum şi rilo r om ului. care cer aderarea la această intre cele două ţări, tn vede conţinutul ultimelor declaraţii Stat să sporească la patru, iar zitatea intenţiilor americane şeful dcleqatiei române a spus
Frontul Naţional de Elibera Lucrările Conferinţei inter organizaţie, în lum ina decla rea unor discuţii preliminare americane. Respinqind o p ri recent să survînă o nouă schim Aici la Hanoi sc pune tot mat în continuare :
re, reprezentantul autentic al naţionale a dre p tu rilo r omului raţiei franco-vest-germane din vizind încetarea definitivă si mă suqestie a quvernului viet bare de ton, avansîndu-s? ide- des întrebarea îndreptăţită da „Dezvoltarea industrială a
poporului din Vietnam ul de continuă. 16 februarie. Cele două părţi, necondiţionată a bombarda namez d i a se aleqe Pnom ea unor „contacte într-un loc că nn cumva SU.A. urmăresc multor ţâri, printre care sl
a declarat el, au constatat că mentelor si tuturor celorlaltp Penhul ca fiind capitala unei rezonabil"; formulă vaqă care o manevră p?ntru rezolvarea
„ar fi- u til să se caute solu acte de război împotriva R. D. tărî neutre, S.U.A., sub motiv lasă să se înţeleaqă că în pre problemei vietnameze de pe România, evidenţiază că fac
ţii practice, atît în domeniul Vietnam. că nu întreţine relaţii diplo zent S U.A. nu sînt dispuse să poziţii de forţă. Retine, de alt torul determinant îl constituie
elortul intern, câ fiecare Iară
comercial cit şi în cel tehno Evoluţia luărilor de poziţie matice cu Cambodqia. propun înceapă' imediat discuţii preli fe l atenţia faptul că. aşa cum caută să soluţioneze proble
logic, independent de proble
R em iterea m a te ria le lo r si mele politice". M in istru l de americane în problema contac in schimb alte 15 centre poli minare. sublinia presa vietnameză, oa- mele dezvoltării potrivit con
telor a, mers de la binecunos
ralel cu escalada
condiţiilor
tice, unde de data aceasta în
Rnferindu-se la aceste aspec
externe francez a arătat, de cuta formulă „oriunde si orî- majoritatea lor R. D. Vietnam te amintite- mai înainte, re pentru contacte se intensifică ceotulor si năzuinţelor propri.
Un stimulent important al creş
asemenea, câ au fost aborda
echipam entului didactic o fe rite te relaţiile Est-Vest, cînd" — reafirmată ultima oa nu are ambasade. Motîvînd că prezentanţi autorizaţi din capi actele de război la nord sî la terii economice îl oferă coope
ră la 31 martie — pînă la con-
sud de paralela
17. concomi
tala vietnameză
subliniau p >
viitorul loc de întîlnire tre bună dreptate cit de lipsite de tent ru proferarea dp ame rarea Internaţională, care poa
Cam bodgiei de g u ve rn u l rom an buie să fie capitala unei tari fond sînt astfel de arqumenle ninţări Împotriva poporului le contribui la o valorificare
vietnamez. Aceslea sînt ele mai raţională a resufSelor'ln-
terne, naturale si umane".
iPNOM PENH 23 (Agerpres). A rte lo r Frumoase, personali mentele care au permis zia Şeful deloqatiei române a
La complexul sportiv naţio tăţi din domeniul cu ltu rii, ar Situaţia din Sierra Ixrae rului „W ashinqlon Star" să prezentat apoi diferitele forme
nal din Pnom Penh a avut loc telor şi ştiinţelor, precum şi un scrie, referindu-se la intensifi de cooperare pe care România
festivitatea de rem itere de că mare număr de studenţi. In carea acţiunilor aeriene de la le promovează cu un mare nu
tre V. G indila, ambasadorul cuvîntarea sa, ambasadorul ro FREETOWN 23 (Agerpres). firm a t câ noua conducere m i extremitatea de sud a Vietna măr de state. In limita posi
R epublicii Socialiste România mân a m enţionat bunele re — Agenţiile de presă transm it litară are în vedere să res mului pinii la paralela 2 0, că bilităţilor sale si oe hază de
la Pnom Penh, a ^m aterialelor la ţii existente între Republica câ la Freetown, capitala statu tabilească în (ară cît mai cu S.U A au pus bazele unei noi evantai r;ciproc. România in -
şi echipam entului didactic o- Socialistă România şi Cam lui Sierra Leone, unde in ur rînd posibil autoritatea civilă. rpori/.? de bombardamente asu tcleqe să-şi aducă o contribu
ie rit guvernului Cambodgiei bodgia şi şi-a exprim at con ină cu patru zile un grup de Generalul Juxton Smith. con pra Vietnamului de nord. In ţie crcscindă la desfăşurarea
•din partea guvernului Repu vingerea câ acestea se vor m ilita ri, încadraţi in „M iş ducătorul C onsiliului naţio tr-o leleqramă a aqenliei U PI. procesului dc industrializare a
b licii Socialiste România. An dezvolta în folosul ambelor carea îm potriva corupţiei" a nal al reformei, organism d i este menţionată intenţia anu ţărilor în curs de dezvoltare.
luat parte Son Sann, p rim -vi- popoare. Totodată, el a trans preluat puterea, situaţia este zolvat la 18 aprilie. îm preu lării bombardamentelor lim ita Rclevînd rolul O .N .U .D l ir^
cepreşedinte al C onsiliului de mis poporului cambodgian calmă. Colonelul David Ban- nă cn a lţi m ilita ri se află în te. in cazul neacceptării su- promovarea cooperării interna*'
M iniştri, Keuk Kuheang, pre prieten, urări de noi succese gura, comandantul armatei, continuare In stare de arest, qnsliilor americane în leqătu- ţionale reciproc avantajoase in
şedintele C onsiliului de coroa în înflorirea şi propăşirea pa transm ite agenţia UPI. Prin râ cu problema locului de con tre ţări, indiferent de sistemul
nă, prinţul Norodom Phur Is- triei sale. După cuvîntarea funcţie pe care o îndeplineşte interm ediul postului de radio tacte. lată de ce. luînd poziţie lor politic si social, Gheorqhe
sara, m inistrul afacerilor ex ambasadorului român, a luat după lovitura de stat. a rea- şi alte m ijloace populaţia es fală de această situaţie, ziarul Pelc a arătat că îndeplinirea
terne, Vann M olyvann, m inis cuvîntul Son Sann, care în te chemată să-şi păstreze cal „Nhan Dan" sublinia : aceste acestui deziderat fac? necesară
tru l învâtâm m tuluî şi artelor numele^ p rin ţu lu i Norodom mul. Noile autorităţi atrag a fapte nun în lumină încăpă- participarea tuturor tarilor lu
Sianuk,* al guvernului şi al MEXIC. — Monumentul „Copii-eroi", ridicat în capitala ţârii tenţia în emisiuni ale postu
frumoase, rectorii universită linarea si tîpsa de bună cre mii la activitatea acestei orqa-
poporului cambodgian a trans în cinstea tinerilor patrioţi mexicani, care au pierit în lupta im lui de radio Freetown. destina
ţilo r din Cambodgia, funcţio te străinătăţii, câ nu vor to dinţă a S U A. C r;înd noî di nlzalii. Inclusiv a R. P. Chine
mis m u lţu m iri guvernului şi potriva colonialiştilor americani în anul 1847. Un om
nari superiori din M.A.E., din poporului român pentru u tila lera nici un fel de amestec ficultăţi în calea contactelor. ze, R.P.D, Coreene. R D. Ger
in problemele interne ale sta S.U.A. îsl asumă întreaqa răs mane si R D Vietnam
M inisterul Invâţâm întului şi ju l ş tiin ţific şi tehnic oferit. norocos tului. pundere. Rcferindu-se la proqramela
Luptele din Nigeria de activitate ale O N U.D I. De
următorii ani. şeful
deleqatie!
B O G O T A 23 (Agerpres). române a scos în evidenţă im
Problema rhodesiană în discuţia LAGOS 23 (Agerpres). — să. citind surse de la Lagos, U n ţă r a n c o l u m b i a n a s u p r a - portanta deosebită a două as
v i e [ u i t u n e i l u p t e cit u n tig r u
priori
pecte : — respectarea
După cum anunţă surse bia-
de a cuceri oraşul Port H ar
freze, aviaţia federală a bom încercarea trupelor federale fi u n u i g l o n t e p r i m i t tn c a p tăţilor tn acordarea asistenţei
p a r tid e <ic v i
Consiliului de Securitate bardat luni m icul orăşel O- court n-a fost chiar fără în nă (oare d e s fă ş u r a te i n reg iu n e a tehnice, asa cum acestea an
i n c u r s u l u n e i
fost stabilite de quvemele in
semnătate, iar biafrezii p ri
w erri, provocî-nd
numeroase
victim e în rîndul populaţiei. vesc cu destulă îngrijorare <?- S in c c le jo , d i n n o r d u l C o l u m teresate. sinqurele în măsură
biei.
NEW YORK 23 (Agerpres). sâ fie exceptate Se prevede, Pînă in prezent, se m enţionea ventualitatea unui nou atac. E r o u l a c este i a v e n t u r i , B u c - să cunoască cel mai bine ne
Consiliul de Securitate s-a de asemenea, suspendarea le ză câ au fost ucise f»0 de per cu atît mai m ult, cu cît N i n a t e n t u r a 1‘la cio s, p leca se la cesităţile dezvoltării în ţările
în tru n it m a rţi dupâ-amiazâ găturilor aeriene, directe sau soane, dar m ulţi oameni au geria federală pare să dispu v i n ă t o a r e î m p r e u n ă c u tr e i p r i e lor si consacrarea O.N.U.IVI.
pentru a continua dezbateri indirecte, cn Rhodesia. Proiec fost îngropaţi de vii sub dâ- nă de mai multe nave m ilita te n i D e o a r e c e v i n ă t o r i i s -a n d is - — în problemele sale de ar-
le în problema rhodesiană Re tul britanic propune crearea rim â lu ri, astfel câ num ărul re decît se aşteptau ei. De a- ta n ( a t p e p a r c u r s . B u c n a v e n - tlvitate — ca instituţie sp-'cia-
prezentantul M arii B rita n ii a unui comitet, form at din toţi victim elor nu se cunoaşte în r cea, după respingerea atacu tu r a s-a t r e z i t s in g u r f a ( ă in lizată a Naţiunilor Unite, evi
prezentat un proiect de rezo m em brii Consiliului de Secu că precis. lui, Biafra a început să acuze fa ( â c u u n tig ru . C u n l o v i tarea transformării ei înlr-o
luţie care preconizează in ritate. însărcinat cu suprave T ot luni, trupele guvernului în mod serios Londra câ spri tu r ă d e la b ă , fia r a a d e z a r simplă aqenlîe de plasare a ex
stituirea unui boicot mondial gherea aplicării rezoluţiei. nigerian au încercat din nou jină guvernul federal, furni- m a i " t i n ă t o r u l , a r u n c i n d u - i a r perţilor.
asupra re la ţiilo r comerciale şi După prezentarea proiectu *â atace ultim a fortăreaţă bia- zîndu-i nave de luptă pentru m a d i n m in ă . C i n d să sară i n Reprezentantul tării noastre a
financiare cu Rhodesia de sud. lui de rezoluţie britanic, lucră frezâ Port Harcourt. P o trivit a asedia oraşul Port Harcourt. să a s u p r a t i n ă t n r u l u i fă r ă a p ă exprimat speranţa că în peri
Produsele medicale, cărţile, rile C onsiliului de Securitate aceloraşi surse biafreze. fo r O rare. a i n t e r v e n i t u n u l d i n p r i e oada următoare, O N U D 1 va
ziarele, film ele cu caracter in an fost amînale pentru a per ţele regiunii secesioniste au Un comunicat al armatei te n ii a c e s tu ia care v e n i s e i n a o3si căile si mijloacele cele
form ativ şi educativ şi in îm mite noi consultări între de reuşit să respingă trei atacuri federale nigeriene anunţă o p r o p ie r e . U n fo c d e a r m ă . T i mai potrivite pentru a realiza
prejurări speciale, anumite legaţi. Data viitoarei şedinţe succesive. Cu toate acestea, cuparea oraşului A fikpo, trans g r u l se p ră b u şe şte. C a d e . d e a cu maximum de eficacitate o-
produse alimentare, ar urma nu a fost anunţată. menţionează agenţiile de pie m ite agenţia UPI. Această lo s e m e n e a , şi... B u c n a v e n t u r a , r ă bicctivele stabilite n;ntru pro
calitate din Nigeria răsăritea n it la c a p d e a c ela şi g lo n te . movarea dezvoltării industriale
nă se află la 51 kilom etri sud î n p r e z e n t , ,,n o r o c o s u l “ v i la eşalon internaţional conform
de A bakaliki, oraş cucerit de n ă to r se a flă la s p ita l, u n d e cu principiile Cartei O N U.
curînd de unităţile federale. se r efa c e i n u r m a r ă n ilo r ( 0 0 d e KENYA. — Femei din provincio kenyană de coastă, Gi
P o triv it com unicatului, au fost s a tu r ă r i) f i a... e m o fiilo r . riama, transportind lapte la Fabrica de prelucrare a (aptefu PETRE STANCESCU
capturate însemnate cantităţi din Mariakanr, 20 de mile distan|â de Mombasa. Corespondentul Agerpres la
de arme ale biafrezilor. Viena
Forţele republicane din pe secretarul general U fac vinovaţi de masacrarea oamenilor muncii nerecunos să acorde guvernului de la
Republica Arabă Yemen au Thant că acceptă trimiterea populaţiei băştinaşe. cute de guvern) peste 1.500 Amman „întreaga asistenţă
respins un nou atac al unor pe teritoriile lor a unui re de persoane au organizat o financiară şi militară de care
unităţi regaliste care au în* prezentant special al O.N.U., In ciuda măsurilor repre puternică demonstraţie de are nevoie.
cercat să pătrundă intr-o lo avind misiunea de a lua cu sive şi a numeroaselor ares protest impotriva recentelor
calitate situată la numai 25 noştinţă de felul în care au tări, in Spania continuă să concedieri efectuate în di Luis Cabrai, comisar poli
kilometri de capitala ţârii. fost puse in aplicare rezolu se desfăşoare manifestaţii de verse regiuni ale oraşului. tic al Partidului african al
Un purtător de cuvint al gu ţiile de la 14 iunie 1967 a protest impotriva actualei le independenţei din Guineea
vernului de la Sanaa a de Consiliului de Securitate $'• gislaţii muncitoreşti şi a con Corespondentul din Wa Portugheză, a anunţat că
clarat că aceasta a fost cea de la 4 iulie 1967 a Adunării diţiilor proaste de lucru. Cele shington al cotidianului lon forţele de partizani raliate in
mai violentă ciocnire din Generale a O.N.U. peste 2.500 de persoane, ca donez „Evening Standard" jurul acestui partid au ocu
cursul lunii aprilie intre for re au răspuns apelului lansat scrie câ fostul colaborator al pat o cazarmă portugheză
ţele republicane ţi regalişti. Preşedintele Vecei Executi lui Hitler, Martin Bormann, din Cantounda, în regiunea
ve Federale a R.S.F. Iugo s-ar afla in prezent in Chile. centrală a ţârii. El a precizat
Luni a inceput la Copen slavia, Mika Şpiliak, va face In sprijinul afirmaţiei sale, câ in cursul luptei care u
haga o reuniune de două o vizită oficială in Norvegia curier ziarul menţionează o decla avut loc, au fost făcuţi pri
zile a primilor miniştri ai ţă intre 19 şi 24 august a.c. la raţie n lui T. Friedman, di zonieri 11 militari portughezi
rilor nordice — Norvegia, invitaţia preşedintelui guver rectorul documentaţiei Yad şi şase au fost ucişi.
Suedia, Danemarca, Finlan nului norvegian, anunţă a Vashem din Ierusalim, unul
da şi Islanda — cu partici genţia Taniug. de C.O.J. au întrerupt circula din conducătorii urmăririlor Un grup dc 39 de demon
parea miniştrilor de externe Ministerul de Interne al ţia in diverse puncte ale o lui Eiclimann şi al altor 2.000 stranţi „care au încercat să
şi ai economiei, in scopul Braziliei a anunţat că alte raşului. Demonstranţii scan de criminali de război na stea o noapte de veghe cu
examinării unor probleme ale zece persoane sint implica dau lozinca „Trăiască liber zişti. luminări in faţa Capitoliului,
cooperării economice intre in memoria lui Martin Luther
In eapitola Etiopiei — Addis-Abeba a avut loc o demonstraţie de protest împotriva re te in exterminarea triburilor tatea" şi purtau pancarte cu Referindu-se la recenta vi King, au fost arestaţi aseară
gimului rasist al lui Smith din Rhodesia. Peste 3.000 de studenţi ai universităţii din capitală statele reprezentate. de indieni din statele Mato inscripţii antiguvernamentale. zită făcută de regele Hussein la Washington. Autorităţile
şi elevi au defilat pe străzile oraşului şi s-ou îndreptat spre sediul principal al Organizaţiei Unităţii Grosso şi Amazonia. Iniţial se Poliţia a operat peste 50 de in Arabia Souditâ, Talhouni, au arătat câ demonstranţii nu
Africone. Demonstranţii duceau pancarte cu inscripţiile următoare : „Jos colonialismul", „A n La sediul O.N.U. s-a anun anunţase că 134 de funcţio arestări. La Barcelona, râs- primul ministru iordanian, a aveau o „autorizaţie specia
glia trebuie să acţioneze împotriva regimului rasist de la Salisbury", „Sintem solidari cu pp- ţat că Izraelul, Iordania, nari ai fostului „Serviciu pen punzind apelului comisiilor declarat câ regele saudil lă" pentru această manifes
poarele Zimbabwe şi Vietnamului in lupta lor impotriva colonialismului, fascismului şi imperialismu R.A.U. şi Siria au informat tru protecţia indienilor'1 se muncitoreşti (sindicate ale Feisal a promis câ este gata tare de doliu.
lui". In foto : Demonstranţii indreptindu-se spre clădirea Organizaţiei Unităţii Africone.
RED ACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: s(r. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75. 15 85, 23 17. — T IP A R U L ) In treprinderea poligrafică Hunedoara—Deva. i i b iv *