Page 81 - Drumul_socialismului_1968_04

\
in intimpinarea
PROLETARI DIN fOAÎE TARILE, UNITI-VAI-

zilei de 1 Mai

COLECTIVELE RAPORTEAZĂ:

Colectivul întreprinderii de rolele 1 şi 2 pentru ridicarea
materiole de construcţii Bircea ţi închiderea capacelor de Ia
a îndeplinit şi depăşit pînă cuptoarele adinei, căile cu ro­
la 23 aprilie sarcinile de plan le de primire a lingourilor ţi
Io producţia globală ţi mar­ cele din zona datorului, dis­
fă ce ia u revenit pe patru pozitivul de rotiie o lingourilor
luni. Io perioada care a tre­ etc.
cut de la începutul anului s-au ★
produs ţi livrat peste preve­ La Uz’mo „Victorio" Colan o
derile de plan la zi 39.000 in.rot in probe tehnologice, cu
ANUL XX. NR. 4140 JOI 25 APRILIE 1968 4 pagini 30 bani bucăţi carâmbi termoîzolantc sarcină dc producţie, o stoţie
ţi 3.000 unităţi cohle de tera­ semiindustriolă dc producere o
cotă, Au fost depăşite ţi sar­ amestecurilor semifluide pen­
cinile de plan pentru export, tru turnătorii. Eo este destina­
livrîndu-se în plus 300000 bu­ tă deservirii procesului tehno­ Preocuparea oţelurilor hu-
căţi cărămizi diolil ţi 6 00 0 u­ logic do formare o lingotîe- nedoreni pentru extinderea
nităţi cahle de teracotă. relor prin procedeul folosirii tehnologiilor avansate se con­
L U C R Ă R I L E P L E N A R E I trate de colectivul acestei u- Aplicarea noii metode «o aveo cretizează in aceea câ fa cup­
amestecurilor cu semiintnrire
Succesele frumoase înregis­
toarele Martin se elaborează,
ca rezultat micşorarea dc 5 6
nităţ» s-ou obţinut în cea mai
in prezent, peste 200 mărci
mare porte pe seama ridică­
formare.
rii productivităţii muncii, indi­ ori a duratei operaţiilor de de oţeluri.
cator la care s a realizat o
depăşire a sarcinilor stabilite
de 10.8 Io sulă în trimestrul I
COMITETULUI C EN T R A L AL P.C.R. al anului şi 11.3 la sută în Propunerile Comisiei judeţene de partid
primele două decade din lu­
na aprilie A sporit şi eficien­
ţa
economică o produselor,
fapt ce se concretizează în şi de stat în dezbaterea oamenilor muncii
cele 840.000 lei economii şi
beneficii date în plus în pri­
mul trimestru
★ Climat propice colaborării
In continuarea lucrărilor sa nelor ţi organizaţiilor de partid tuie calităţile politic®, moral® ale organelor ţi organizaţiilor ţi rezolvarea scrisorilor, sesi­ Ritmul intens de lucru ce se
le, plenara Comitetului Cen­ o înaltă competenţă in exerci- ţi profesionale ale celor care de partid trebuie să lie munco zărilor ţi cererilor oamenilor desfăşoară pe şantierul lami­
tral al Partidului Comunist Ro­ torea misiunii conducătoare o solicită să devină membri de perseverentă pentru educarea muncii Plenara a apreciat că norului bluming de 1 300 mm
mân o exominot ţi aprobat partidului, sporesc capacitatea partid. Este necesor să fie pri­ partinică, ridicorea nivelului numărul sporit de scrisori, se­ de Io Combinatul siderurgic între unităţile agricole
înformorea Comitetului Execu­ lor de mobilizare ţi educare miţi in partid cei moi înain­ politico-ideologic ţi cultural ol sizări ţi cereri adresate condu­ Hunedoara asigură scurtorea
tiv ol C.C ol P C.R. cu privire o oamenilor muncii, asigură taţi muncitori, ţărani ţi intelec­ tuturor membrilor de partid, cerii partidului, organizaţiilor duratei de execuţie, lapt ca­
Io compoziţia partidului. Io în­ condiţii pentru abordareo ţi tuali. cei mai merituoşi stu­ astfel încit oeeţtio să-ţi înde­ de partid, organelor de pre­ re conduce la terminarea ţi încă din prima zi de Io pu Un alt domeniu propice coo­
tărirea continuă o nodurilor soluţionarea problemelor vitale denţi, alţi oameni oi muncii, plinească cit mai bine sarci­ să, instituţiilor de stot ţi ob- darea in exploatare înainte de blicoreo hărţii prin care Co­ perării, deschis prin noua for­
sole ţi intensificarea activită­ ale dezvoltării economice ţi so­ care militează neobosit pentru nile de mare răspundere ce le ţteţti centrale ţi locale, con­ termen o acestui mare obiec­ misia judeţeană de partid şi mă de alcătuire o comunei,
ţii de educare a comuniştilor. ciale. indeplinireo hotărinlor de revin în societateo noastră so­ stituie o expresie a democratis­ tiv industrial. de stat şi-a făcut cunoscute este zootehnia. In coloborore
Plenara oprcciozâ in mod Aprobind sarcinile organelor partid ţi de stat ţi care, prin cialistă mului orinduirii noastre socia­ 5-a terminat de montat cu propunerile cu privire la deli­ se vo putea curaţi versantul
deosebit rezultatele obţinute in ţi organizaţiilor de partid în întreago lor activitate, prin In continuare, plenoro o dez­ aproape o luna înainte de da­ mitarea municipiilor, oraşelor drept al păşunii pe core fie­
dezvoltarea ţi creţtereo parti­ legătură cu creţtereo rînduri- comportareo lor, sint exemple bătut informarea Comitelului liste, a strînsei legături dintre ta prevorulo caja principală ţi comunelor dm judeţul nos­ care unitate o foloseşte in
dului, structura sa socială ţi lor portidului. plenara a sub­ insulleţitoare in munca profe­ Executiv ol C.C. ol P.C.R. des­ partid ţi masele largi, a preo­ de laminare care totolizeozo tru cetăţenii din Gurasado parte, iar exploatarea propriu-
zisă se vo puteo face mai ra­
le-au primit cu deosebit in­
peste 200 tone de utilaje. A
naţională, colitâţile politice, liniat necesitatea ca ţi in vii­ sională ţi obştească pre activitatea organelor ţi or­ cupării oamenilor muncii pen- fost pusă in stare de funcţio­ teres şi satisfacţie. Delimita­ ţional. pe baze ştiinţifice
morale ţi profesionale ale co­ tor criteriul fundomentol la Plenara consideră că una ganizaţiilor de partid, de stat nare macorauo „Tigler" ce vo rea comunei aţa cum se pro­ Prin colaborare, suprafeţele de
muniţtilor, care conleră orga­ primirea in partid să-l consti­ din preocupările importante ţi obţieţti privind examinarea (Confinuare în pac. a 2 -a) servi Io scoaterea lingourilor pune. are o boză ştiinţifico ţi păşune din viitoarea comună
incandescente din cuptoarele vine sâ conslinţeoscă o situa­ vor acoperi necesorul de fu­
adinei şi aşezarea lor pe trons ţie de fopt. sâ deschidă noi raje pentru animalele ambe­
fercor şi căile cu role. S-ou perspective, in special, in do­ lor cooperative Toate acestea
încheiat cu 10-15 zile înainte meniul colaborării şi inliaju- constituie mobilul care mo de­
de termenul stabilit in grofic torării dintre cele două coo- termină să subscriu propune­
perotive agricole de produc­ rilor făcute cu convingerea că
lucrările dc montaj la maca-
ţie Gurasado ş» Cîmpuri Sur-
duc. ele răspund pe deplin intere­
Cu vî ntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu derea suprafeţelor irigate, ca- munei Gurosodo
selor cetăţenilor din satele co­
Vecine ca aşezare geogra­
fică, ele vor colabora la extin­
IOAN OARGA
vor
tregul sistem de irigoţii
Noi tipuri de cochile nolul principal şi, in porte, în­ inginer agronom Ir.
C.A.P. Gurasada.
puteo fi folosite in comun.
la încheierea dezbaterilor privind pentru turnarea Consfinţire a dati­
metalului
nilor strămoşeşti
Specialiştii de fa întreprin­
derea mecaniţâ Ceahlăul din
dezvoltarea învâţâmiiMi m cultură Piatra Neamţ au realizat 10 r.gscut laolaltă greul şi bucuriile. Oamenii di» pe la no*
Pe ocesle meleoguri, dc pe apa Grădişte», ne ştim sa­
tele din moşi strămoşi. In decursul veacurilor ele au cu-
tipuri de cochile de turnare a
metalului peniiu piesele de
irigaţii in aspersiune. In aces­
creşterea animalelor, postoritul, i*a legat pe unii de alţii,
te cochile pot fi turnate cite ou aceleaşi obiceiuri, acelaşi port de cind ne ştim, iar
3 tipuri de aliaje cu grade de pâmintul străbun al docilor.
Propunerile Comisiei judeţene de partid şi de stal
diferite de compoziţie faţa de consfinţesc această stare, reunesc intr-o singura comuna
generală, profesional, tehnic şi superior tualmente in alte întreprinderi culturale, prin ocupaţie şi obîrşie. Forma în care va arăta
numai unul cit se tnornâ ac­
sate de munte unite prin tradiţie, prin puternice legături
constructoare de maşini sau
de armături industriale.
In
ţi pino Io Grădiştea de Munte, vo cuprinde astfel aşezări
noile tipuri de cochile, piesele comuna Orâştioora de Sus, întrunind sotele de Io Bucium
pol fi turnate din aliaje mai înrudite intre ele. Alegerea satului Orăştioaro de Sus ca
centru de comună răspunde ţi ea obiceiurilor pomînlu-
ieftine şi cu tehnologii
mai
în Republica Socialistă România simple. Preţul de cost al pie­ nii pentru o-şi rezolva treburile gospodăriei, pentru a pe­
lui. acesta fiind, de fopt. locul unde se întilnesc oome-
selor astfel turnate se reduce
trece in zi de sărbătoare. Iotă de ce »mi exprim acordul
deplin cu propunerile făcute de Comisia judeţeonă de
cu 4 la sută.
partid ţi de stat.
(Agerpres) IOAN LAZARESCU
Plenara Comitetului Centra) tarea invălăm înlului si culturii, aceşti ani nu au puiuţ să p ri­ măsură si pentru o serie de am putea spune ca tnvăţamin- pensionar
al partidului a dezbătut astăzi dar si în ridicarea generală a mească o pregătirî la nivelul cadre care răspund de învă- tul nostru nu mai are carenţe
o problemă deosebit de impor­ cerinţelor stiintei si tehnicii lâm intiil superior, Fireşte. cau­ de qenul celor la care m-am
tantă pentru dezvoltarea so­ economiei, a întregii activităţi mondiale, dar a avut. în acelaşi zei» sint multiple — iar fap­ relerit. sau de altă natură, că
cietăţii noastre perfecţiona­ sociale din România. timp. consecinţe serioase asu­ tul că o perioadă îndclunqată nu mai avem multe de făcut
rea învălăm înlului de toate Desigur că si In ce priveşte pra dezvoltării economici, cul­ invătăm intul nostru nu a avut pentru perfecţionarea^ lui Cu Diferente mari la
gradele în Republica Socialistă perfecţionarea conţinutului in- turii, stiintei din tara noastră. suficiente legături şi contacte atit mai necesar era ca tova­
România Discutarea acestei v'ătămîntului s-au obţinui pe Introducerea studierii ştiin ­ cu invătăm intul din alte ţări răşii care se ocupă de învă-
probleme si adoptarea. în ca­ parcurs o serie de rezultate bu­ ţelor social - economice în poate numai in parte justifica lămint să analizeze în plenară, 9
drul plenarei, a măsurilor co- ne. Rclorma invălămintutui din învâţâm int a reprezentat, lipsa de preocupare serioasă dacă nu lipsurile dm trecut,
resDunzăloarc sint menit» să 1948 şi măsurile luate ulterior fără îndoială, un factor de ma­ ce a existat in acest domeniu. cel pulin deficientele actuale.
lichidarea a- însămînţatul porumbului
asigure realizarea in practică au avut o mare Importantă în re însemnătate in instruirea ti­ La plenară s-au subliniat, pe Si să arate cum înţeleg să ac­
a directivelor stabilite de Con­ această privinţă. Dar acum. cind neretului patriei noastre Dar drept cuvînt. o serie dc lip ­ ţioneze pentru
gresul al IX-lea al partidului analizăm situaţia învâtăm intu­ Si în orqani/aroa acestor lor- suri în organizarea procesului ccstora.
cu privire la ridicarea pe o lui nostru şi stabilim noi mă­ me d i învătăroînl in predarea de învătămint. in asigurarea cu Aşa cum s-a subliniat, nu
treaptă superioară a învălăinin- suri de perfecţionări a acestei disciplinelor respective, au fost manuale, in organizarea prac­ o dală câ Com itetul Cen­ ❖ La C.A.P. Boz s-a terminat insfmrinfaliil tul nesatisfăcătoare Este vor­
111lui în tara noastră Şi prin a- activităli. cred că este bine să şi mai sint incâ m ulte nea­ ticii, precum si în ce priveşti tral al p artidului nostru, ♦ In I.A.S. s-a realizat 54 la sută din plan ba despre C A P din Densus.
cesle măsuri, partidul nostru ne ocupăm şi de unele neajun­ junsuri In cadrul plenarei crearea altor condiţii mate­ guvernul, dau o ’ Înalta a- mutate ţa care pînă ieri nu se
acţionează cu fermitate pentru suri ce s au manifestat în a- s-au referit la această proble­ riale fără dc care nu se poale prcciore a ctivită ţii cadre­ 4 Cooperatorii din Densuş de abla ieri au început insâmintase nici un hectar cu
a asigura ca Sntrcq programul ccst domeniu spre a trage în­ mă tovarăşul V aller Ro­ concepe un invâlâm inl modern, lor didactice, care aduc 9 semănatul! porumb. Patul germinativ s-a
elaborat de congres să fie rea­ văţămintele necesare si a face man şi tovarăşul Ruutu T re­ care să corespundă cerinţelor contribuţie deosebit de valo­ pregătit p» mai puţin de 50
lizat în toate domeniile de ac- ca în viito r asemenea lucruri buie să subliniem tovarăşi că actuale Toate aceste neajun­ roasă la educarea si formarea Prinlr-o corespondentă lele­ la nn nivel calitativ superior hectare, iar maşina dc semănat
livi-late, pentru a cr.’a condiţi­ să nu se mai repete. fată de importanta pe care o suri au lost pe larg de/bălule linerd generalii, la înarmare.» , fonică, tovarăşul Tovică M a­ Iu unităţile agricole de stat de-abia ieri a fost adusă la
ile necesare ca dezvoltarea — Cred că scurtarea duratei în- are predarea acestor stiinte in adunările cu cadrele din in- ei cu cmioştinle dc cultură ge­ nca. preşedintele cooperativei porumbul s-a însămintat piuă cooperativă O situaţie aproa­
materială si spirituală — a so­ \ âlăm inlului — măsură care pentru tineretul universitar, si vâlâmînt si cu oamenii mun­ nerală ia educarea şi formarea aqnrole din Boz. ne-a infor­ ieri. pe 1290 hectare, ceea ce pe identică există la C.A.P
cietăţii noastre să se deslă- s-a aplicat în invătăm intul me­ in general p;ntru tinerelul cii din alte sectoare dc activi­ omului nou al socielâlii noas­ mul câ la această unitate s-a reprezintă 54 la suta din supra­ l’eşleana, ceea ce denotă că
soare în cele mai bune condi- diu o dată cu reforma din 1048 nostru, nu s-a reuşit ca acest tate. din economic, cultură; tre Aceasta nu înseamnă insă încheiat campania insăiuinlâ- faţa planificată. Rezultatele ce­ pregătirea Insămintării porum­
tiuni. — a constituit una din marile învâlâm int să corespundă pe s-a arătat şi cu acest prilej că râ prolesorii, învăţătorii, ca­ rilor de primăvară Ieri s-an le mai bnnc s-au înreqistrat Ia bului n-a constituit obiectul u­
Sini cunoscute r&ali/ările ob­ qreseli, nu numai organizato­ deplin cerinţelor, cu toate < â, avem in< ă de lichidat o scrie drele didactice în general — $i însămintat ultimele suprafeţe fermele vegetale de la I.A.S. nei preocupări susţinute din
ţinute în anii construcţiei so­ rice. dar şi de fond, ale aces­ teoretic, si in cadrul multor de delicienle in aceste domenii, mn refer la cadrele din invă- din cele 115 hectar: destinate Orcistie. care au s»inănat .110 partea consiliilor de conduce­
cialiste în dezvoilarca învăţă- tei reforme. Această gre­ hotăriri, i ara acordat alcntie (ă trebuie sa acţionam cu l»o- lâraîntul de toate gradele — culturii porumbului. Succesul heclare din cele 476 stabilite. re. a brigadierilor si specialiş­
se daloreslc unei bune orqani-
inintulm din tara noastră Fă­ şeală a avui, pentru o pe­ Desigur, la aceasta au con­ lărîre să stabilim măsuri efi­ nu mai au încă multe de lâcul zări a muncii în cadru) brigă­ In celelalte întreprinderi. la tilor din unităţile amintite.
ră îndoială, reprezintă un mare rioadă destul de lungă, trib u it şi contribuie încă ciente pentru înlăturarea lor. pcn!r,u a şi îndeplini în tonrfi- zilor $i lolosini maşinilor la Bincea si Sintămăria Orlea. in- Acţiunea de insămînţare a
succes faptul că, intr-o peri­ repercusiuni negative asu­ şi acum unele atitudm i Fără aceasta nu vom putea a- tinni tot mai bune rolul şi a- săminjarea porumbului s-a fă­ porumbului s» desfăşoară des­
oadă relativ scurtă, am lich i­ pra dezvoltării învâtămintului rigide şi dogmatice care siqura îndeplinirea fn bune tribuliile importante pe cari întreaga capacitate. Tractoriştii cut pe 50 si rcspc<J'v 51 ja su­ tin! de anevoios şi Ja C.A P,
dat starea de înapoiere p? ca­ si pregătirii cadrelor în tara mai persistă în legătură eu ronditiuni a sarcinilor ce se le an Chcorqhe Vasiu. losif Toniule. lă din terenul repartizat aces- Unirea, unde maşinile nu se
re am mostenit-o în acest do­ noastră De asemenea, faptul înţelegerea şi interpretarea di­ prevăd in Studiul oc care il De asemenea, s-a subliniat nu Cornel $i Ton Bedea au mun­ lei culturi Prin impulsionarea folosesc cu întreaga capacitate
meniu. că. de la 65 la sulă că în dezvoltarea fnvătâminlu- feritelor fenomene noi ivite dezbatem astăzi o dată — şi consider ca este cit cu multă răspundere la ritm ului de lucru există con­ Pentru a evita pierderile de
populaţie analfabetă şi se­ iui au fost practic nesocotite in dezvoltarea socială, in pre­ P-'nlru toate aceste lipsuri si bine sa sublimez şi acum — pregătirea palului qermi nativ diţii pentru ca diferentele recoltă se impune ca în în­
m ianalfabetă, c il aveam in tradiţiile progresiste ale şcolii darea unor cunoştinţe cate nu neajunsuri — care au lost re­ câ tinerelul patriei noastre răs­ şi la semănat mar» înregislral.-* de la o uni­ treprinderile agricole dc stal si
J 945, ain ajuns Ia Ic liid a - româneşti, a dus la adoptarea mai corespund co n d iţiilo r de levate si discutate şi în cadrul punde cu cinste efor lui ilor tă­ Cu realizări bune se pre­ tate la alta să lie recuperate unităţile cooperatiste care au
rea neşliinlei de carte şi la în- unor măsuri care s-au dovedit astăzi ale dezvoltări’ so­ Plenarei noastre — au partea cute de societate, câ el se zintă si cooperatorii din Bră- asllel încit, in cel mai scurt înregistrat rezultate mai slabe
vălămîntul obliqatoriu de 8 necorespunzătoare pentru tara cietăţii. In general, conţinu­ lor de răspundere aht tovară­ străduieşte sâ invele şi să-şi pi$ca unde pînă ieri mai ră­ timp. însămintatul porumbului să fie mobilizate toate forţei?
noastră. Aceasta, deşi se ştie măsese de însăminţal porum­ să fie încheiat.
ani, că avem astăzi circa HO 0 0 0 tul ideoloqic al invâtăroîntului şii din conducerea M inislcru- ridice nivelul de cunoştinţe in Si mijloacele la lucru, urmă­
de studenli, că peste 60 la su­ că, in trecut. In România în- nu este la nivelul cerinţelor lui Im ălăraintului. cit şi tova­ toate dom eniiI» de activitate. bul pe mai pulin de 15 hectarp. Din păcate se întilnesc $i ri ndu-se zi de zi realizarea nor­
lă din tinerii absolvenţi ai sco­ vătămîivtul — cu toate lim i­ de astăzi ale societăţii noastre răşii care răspund de proble­ Avem un tinerel care. cu în­ Si aici lucrarea s-a executat cooperative agricole unde re­ melor stabilite pe fiecare trac­
lii de 8 ani sini cuprinşi în tele sale din punct de vedere — şi este nevoie să anali­ mele scolii in cadrul Comite­ treaga sa pricepere, cu lot e- in limitele perioadei oplime si zultatele la semănat sînt cu to­ tor si maşină.
invălăm înlul mediu si profe­ social, cu caracterul său de zăm cu toată seriozitatea a- tului Central şi al guvernului. lf.m il, cu toata energia sa,
sional Ţoale acestea repre­ clasă, cu lipsa accesibilităţii reaslă silualie. să tragem con­ Ei trebuiau să lie după păre­ se pregăteşte să-şi îndeplineas­
zintă realizări însemnat»,* ele sate pentru tinerelul muncito­ cluziile cc se impun pentru rea mea. mai autocritici fată că îolul şi misiunea de răs­
resc si ţărănesc — a avut to­
demonstrează consecventa cu îmbunătăţirea activităţii. de ac tivitatea desfăşurata p 'li­ pundere de a duce mai depar­
tuşi o serie întreaqâ de părţi
care partidul desfăşoară poli­ Asa cum s-a subliniat în tru c«i nu ne-am adunat aici te dezvoltarea societăţii noas­
pozitive si a jucat, in perioa­
tica sa de ridicare a nivelului plenară procesul de îmbună­ numai spre a lace declaraţii tre Putem spune. tovarăşi,
de cultură si de instruire a dei ? respective de dezvoltare tăţire a invăţăinîutului. de lor- despre frumuseţea măsurilor laiâ nici nn fel de ezitare, câ
poporului nostru. a tării, un rol important in marc a cadrelor nu a reuşii pe care Ic adoptăm Trebuie ne declarăm mulţumiţi dc fe­
progresul societăţii româneşti
O realizare deosebită este a­ De aceea, este de neînţeles, de să tină pasul cu cerinţele de să cunoaştem clar ceea ce n-a lul curu tineretul nostru în­
sigurarea învâtăm intului gra­ ce s-a renunţat la o serie de dezvoltare ale tării noastre lost bun si să vedem limpede vaţă. d».« telul cum munceşte
tuit pentru toate gradele, asi­ lucruri bune realizate în trecut Dacă în ce priveşte numărul ce trebuie să facem pentru ca pentru a deveni apt să-şi înde­
gurarea in practică, a dreptu­ Aceasta a dăunat dezvoltării de cadre didactice lormal? în treburile să meargă mai bine plinească înaltele îndatoriri
lui deplin pentru toţi copiii invălâm întului. a avut urmări acest timp am putea să lim Conducerea M inisterului In- re-i revin in societatea noas­
patriei de a urma orice formă negative asupra conţinutului si mulţum iţi, sînl totuşi de arlns vătăm intului i u i este dc loc tră socialistă
de învătămîiit. Stalul socialist a orientării sale. Ne este cu­ critici serioase in ce privpşto străină do lipsurile care s-au M ăsurile pe care le-am rlezbâ-
acordă burse pentru aproap» noscut că ou lost subapreciate nivelul lor rle pregătire. îndeo­ inanileslal in acest domeniu. f Vl în plenară urmăresc să aşeze
60 la sută din student’», treîn- şi ncgliîale o s?rie de ramuri sebi al cadrelor didactice din — şi ne expri im>n speranţa im â ţâ m in b il de ţoale gradele
du-le astfel condiţii pentru a invătăm intul de cultură ge­ că, alunei cind n să prelucrăm pe. ba/.e moderne, sâ asigure
putea învăţa fără nici un fel importante ale învălămintului, nerală si din licee Tovarăşii in continuare materialele ple­ ridicarea lui la nivelul cerin­
de q riii de ordin materia) Pu­ mai cu seamă în domeniul st»- rare s-au ocupat de acest do­ narei. tovarăşii din conducerea ţelor actuale ale dezvoltă iii
tem spune deci. pe drept cu­ inlelor moderne, care — este meniu de activitate, Ministerul ministerului vor line seama şi şliin(ei, rtvlln rii, ale construc­
vin!. că regimul nostru socia­ ştiut — au un rol deosebii in Invătăm inlnlui nu au acţionai vor analiza în spirit critic si­ ţiei socialiste în tara noastră.
list a asigurat tineretului con­ m Icrmilate. nu au avut in a­ tuaţia. F.sle adevărat câ iu In cadrul m ăsurilor de per­
diţii de învăţătură la rare nic» dezvollaiea şi progresul so­ ceasta privinţă un plan con­ fecţionare a iiivâ tâ m in lu lu i
nu se putea visa în timpul re­ cietăţii. Neglijarea acestor cret bine corelat cu întreaga u ltim ii am au fost luate
gimului burghc/o-moşirrcsc A ­ ram uri a con trib uit nu nu­ dezvoltare a învăţăm înlului o seri» de măsuri care. intr-o trebuie sâ ţinem seama de
nostru şi care să asigure pre­ anumită măsură, au dus la li­ progresul rapid al ştiinţei, dc
ceste condiţii — materiale $i mai la raminerea în urmă a gătirea cadrelor necesare la
morale — pentru instruirea l i ­ învăfrm inlului. la faptul că un nivelul impus de dezvoltarea chidarea unor neajunsuri, la necesităţile viitoare ale socie-
b re tu lu i au avut si au un rol număr mare de tineri care au stiintei mondiale. Acest lucru imbunătătirea desfăşurării învă-
deosebii nu numai in dezvol­ ieşit de pe băncile scolii în este valabil. într-o anumită lămîntului. Dar nici aslăzî nu (Continuore în pag. a 2 -a)