Page 82 - Drumul_socialismului_1968_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 25 aprilie 1968

{Urm are din pa*. 1) prim ul rînd la durata acestor legii ; dar sînt şi propuneri şi Pe drept cuvlnl s-a subliniat m arxist, care are la bază con­ trecut au existat în ţara noas­ gata fascistă, că legionarii cate, mai ales în domeniile
forme de învăţâm înt. Să avem aspecte care nu sînt de dome­ în plenară că în întreaga ac­ cepţia revoluţionară despre tră — şi nici nu puteau sâ nu — această bandă de asasini care au o im portanţă hotârî-
tă ţii socialiste şi comuniste, de în vedere că, după ce vom in ­ niul legii, dar care vor trebui tivitate de îmbunătăţire a pro­ lume ; am învins tocmai pen­ fie — şi concepţii retrograde, — au exercitat o influenţă ne­ toare pentru progresul socie­
tăţii.
Este necesar sâ
luăm
perspectivele ce se deschid troduce învâţăm întul de J0 sâ constituie pentru M iniste­ cesului de învătămînt un rol tru că în întreaga noastră po­ reacţionare, care au servit cla­ fastă. au prom ovat concepţiile măsuri pentru a îm bunătăţi
ţării, pentru că ceea ce discu­ ani, tînârul care va intra în rul învăţăm întului o îndrum a­ hotărîtor îl are corpul didac­ litică. în întreaga noastră ac­ selor asupritoare. Fată de lor retrograde, şovine şi reac­ activitatea organizaţiilor de
tăm şi hotârim astăzi, îşi va şcoala profesională va avea re în activitatea sa viitoa­ tic, chemat să desfăşoare o ac­ tivitate ne-am condus şi ne toate acestea trebuie sâ luăm ţionare, dâunînd grav intere­ partid şi de U.T.C. din cadrul
spune practic cuvintul şi îşi cunoştinţe de matematică, f i ­ re. M inisterul Invăţăm intului tivitate multilaterală aMt in conducem după această ideo­ poziţie hotărîtă. Fireşte, chiar selor poporului nostru. învăţăm întului, sâ sporim ro­
va arăta roadele peste unul zică, chim ie la nivelul şcolii va trebui să studieze în conti­ pregătirea şl Instruirea elevi­ logie. Promovarea cu consec­ şl în cazul unor personalităţi Doresc sâ subliniez. în con­ lu l şi contribuţia acestora la
sau două cincinale — cind t i­ medii din trecut. — şi în ase­ nuare cu m ultă atenţie propu­ lor sî studenţilor, cît şi în e­ venţă a acestei concepţii con­ progresiste din trecut, trehuie tinuate. răspunderea mare pe huna desfăşurare a întregului
nerii oare urmează acum in- menea condiţii este de înţeles nerile, problemele ridicate, sâ ducarea qenerală, cetăţenească, stituie. în continuare, garan­ sâ acţionăm cu discernămînt, care o are presa noastră, zia­ proces de învăţăm int la rid i­
vâţăm intul de 10 ani sau îl că şi durata învăţâm înlului ţină seama de ele şi mai ales a tineretului. Am realizat, în ţia victoriei noastre. în lupta sâ analizăm bine ce pre­ rele. revistele literare şi ce­ carea nivelului ideologic al
vor începe in anul viitor, vor profesional va trebui să fie. să nu uite că printre critici le. acest s?ns, multe lucruri bu­ pentru construcţia socialismu­ luăm — pentru că nu pu­ lelalte publicaţii în legătură studenţilor, la intensificarea
term ina şcoala, vor intra apoi într-un fel, corectată. Cred că justificate, făcute în cursul ne. A ici s-a vorbit despre ne­ lu i şi com unism ului ! tem sâ luăm totul în bloc. cu aceste probleme. Este o în­ muncii de educare a tinere­
in universităţi, in institute de ar trebui să atragem aici aten­ dezbaterilor şi înto cm irii ma­ cesitatea ca profesorii, confe­ Nu putem şî nu trebuie sâ Sâ avem în vedere că au fost datorire fundamentală a pre­ tului din şcoli şi universităţi,
invăţâm înt superior sau în ţia unor tovarăşi m iniştri, ca­ terialelor, au fost şi din ace­ renţiarii, celelalte cadre didac­ acceptăm nici un fel de con­ şî lim ite — şi nici nu se pu­ sei să nu admită în paginile în sp iritu l înaltelor idealuri
şcoli profesionale. Iată de cc re dovedesc încă puţină înţe­ lea care au arătat că nu întot­ tice din învătămîntul superior cesie, sub nici o formă, f.iţâ tea altfel — generate de dez­ ei nici un fel dc concepţii ale societăţii noastre.
trebuie să ţinem seama că mă­ legere faţă dc această proble­ deauna M inisterul Invâţâm în- să se ocupe fiecare, nemijlocit, de confuzii sau concepţii străi­ voltarea socială, de epoca în străine, de materiale confuze,
surile pc care le adoptăm mă, şi care militează în conti­ tu lu i reţine, studiază şi rezol­ de un qrup de studenţi. Este ne idealurilor noastre. Mă re­ care au tră it aceste personali­ indiferent sub ce formă s-ar Consider că la ritu lu i lor.
astăzi vor trebui să fie strîns nuare pentru menţinerea unei vă la tim p problemele ridicate foarte bine şl va trebui să in ­ fer In concesii de ordin ideo­ tăţi, de nivelul de cultură manifesta. Trebuie să criticăm comitetele judeţene dc partid
legate şi să asigure satisface­ durate m ari a invăţăm intului dc centrele universitare, de troducem acest lucru. Sâ logic. P artidul nostru nu ad­ ş.a m d. Trebuie să preluăm ce pe acei comunişti care lucrea­ şi comitetele m unicipale şi o­
rea cerinţelor care vor apare profesional. Or — se ştie — şcolile noastre, de cei care lu ­ creăm condiţii oa aceste ca­ m ite sub nici o form ă măsu­ e valoros, progresist în a ctivi­ ză in aceste sectoare şi care răşeneşti au. ca una din sar­
mîine în dezvoltarea economi­ sînt anumite ram uri şi mese­ crează nem ijlocit în acest do­ dre să aibă o leqătură mult rile adm inistrative în lupta tatea acestor personalităţi, dar dovedesc pasivitate, neatenţie cinile principale şi permanen­
ei, ştiinţei, cu ltu rii, să răspun­ rii. tovarăşi, unde procesul do meniu. mal slrînsă cu studenţii, sâ-i ideologică ; combâtînd abuzu­ sâ avem şi o atitudine critică sau lipsă de com bativitate în te, îndatorirea de a se preo­
dă pe deplin necesităţii de a Însuşire a cunoştinţelor nece­ In viito r, în cadrul legii, cunoască bine, să-i sprijine în­ rile şi diferitele practici străi­ faţă de ceea ce este greşit. Nn această privinţă. Asemenea cupa in mod susţinut de buna
avea in toate domeniile de ac­ sare nu depăşeşte 6 luni. De vom prevedea, mai multe deaproape în procesul de învă- ne, care au avut loc în tre­ înseamnă, prin aceasta, că ne­ stări de lucruri se mai în til- desfăşurate a Invăţăm intului.
tivitate cadre bine pregătite, exemplu. în industria uşoară, drepturi unive rsită ţilo r şi in ­ tămint. Noi am mai discutat cut, partidul nostru nu slăbeş­ găm sau că lovim >n . cineva. nesc — aşa cum a spus nici de îndrumarea întregii munci
în stare să facă faţă sarcinilor la pregătirea de m uncitori stitutelor superioare, o mai despre aceste lucruri, dar nu te, ci dim potrivă sporeşte Noi procedăm în felul acesta tovarăşul Tudor ronescu — de educare şi instruire din
sporite de viitor. Aceasta, fă ­ pentru textile, unde în general largă autonomie universitară ; s-a făcut prea mult în direcţia preocuparea pentru lupta ideo­ chiar faţă de activiştii de şi la radio şi televiziune. în şcoli şi facultăţi. Numai aşa
ră să mai spunem, că şi în există cursuri de 3-4 luni şi la în acelaşi tim p, vom asigura aceasta. Trebuie să combatem logică ; va trebui să m il'tăm partid, faţă de cadrele fie cinematografie şi in alte sec­ a tit studenţii, cit şi profeso­
prezent sînt sectoare unde nu noi. înainte, calificarea şi şco­ mai m ulte posibilităţi condu­ atitudinile de comoditate, de neîncetat, cu toată stăru nţa. partid ; cînd greşesc, le ''riti- toare ale c u ltu rii rii lot, Îşi vor putea îndeplini
avem cadre suficiente şi nu larizarea nu depăşea 6 lu n i de cerilor acestor institute, şcoli­ înteleqere înqustâ a obliqali- pentru promovarea concepţiei câm — şi asta nu înseamnă Dacă vorbim dc educarea cum sc cuvine sarcinile ce le
putem face faţă, clin această zile. In prezent avem şcoli lor, sâ rezolve o seric de pro­ ilor didactice — obliqatii care noastre despre lume. că Ie lovim ; ce au făcut bine comunistă a tineretului, tre­
cauză, unor sarcini im portan­ profesionale cu o durată de 3 bleme în sp iritu l legilor şi d i­ nu se termină de loc o dală Desigur, noi acordăm o ma­ rem arrăm. subliniem. în ­ buie spus că invâţăm î:itul o- revin.
te. M-aş referi în acest sens la ani. Este adevărat eâ acum sc rectivelor generale, în cit să cu încheierea orei de curs re atenţie tra d iţiilo r progre­ seamnă oare că dacă preluăm ferâ in acest domeniu nn com­ Acestea au fost. tovarăşi,
electronică, ca să nu mai vor­ mai reduce ceva din durata a- nu mai fie nevoie ca pentru Trebui-? să facem ca profeso­ siste m inunate pe care le-a ceea ce a fost bun. valoros în plex întreg de mijloace me­ citeva lucruri pc care eu am
besc de energia nucleară şi de ceslor şcoli, dar există încă fiecare lucru să se ceară apro­ rul. învăţătorul, să se afle cit acum ulat de-a lungul istoriei poeziile lui Goea trebuie să ii.te sâ contribuie In formarea ţinu t sâ le subliniez în faţa
alte pom enii holărîtoare pen­ tendinţa din partea unor ca­ barea M inisterului Invâţâm în- mai m u lt în m ijlocul elevilor, sale poporul român. Dar, preo- uilâm că acesta totuşi. înlr-o concepţiei despre lume şi via­
tru dezvoltarea economiei na­ dre de conducere din m iniste­ tului sau a C om itetului Cen­ să trăiască împreună cu ei, eupindu-ne de a cultiva res­ serie dc scrieri. în politică, s-a ţă a tinerelului. Trebuie să În­ plenarei C om itetului Central,
ţionale şi pentru progresul în ­ re de a menţine această situa­ tral al partidului. să-i supravegheze în recreaţii, pectul şi dragostea pentru a­ situat pe poziţii reacţionare, văţăm sâ folosim cit mai considerînd că ele au o im por­
tregii noastre societăţi. ţie. Tovarăşii care s-au ocu­ Pe drept cuvînt, în cadrul sâ le organizeze jocurile, sâ ceste tra d iţii, valorificîndu-le. retrograde ? Desigur că tre ­ bine aceste mijloace ' Ucz- tanţă deosebită pentru pro­
pat şi se ocupă cu acest sector meargă cu ei in excursii — buie să criticăm această la­
Este cunoscut că făurirea so­ de activitate — nu numai din plenarei, s-a subliniat necesi­ preţuind de la ele tot ceea ce tină a a ctivită ţii sale bâtind problema perfecţionă­ gresul Invăţăm intului nostru
cietăţii comuniste este legală ministere, ci şi din comitetele tatea îm bunătăţirii serioase a aşa cum se făcea şi în tre ­ rii învăţăm întului trebuie -5
indisolubil de ridicarea nive­ sau organele centrale de sinte­ programelor, perfecţionării e- cut. Când vorbim de rolul im ­ este bun şi serveşte mersului Noi nu trebuie sâ ui­ acordăm o atenţie mm mare superior Şi, în general, al în­
lu lu i de cultură al întregului ză — nu dovedesc nici ei o laborârii manualelor şi, în ge­ portant pe care îl are învăţă­ nostru înainte, nu trebuie să tăm că a existat în Româ­ — at\t în studiu, cît şi In lege tregului învăţăm int din Româ­
popor, că aceasta esle o cerin­ neral. a unei mai bune docu­ torul, profesorul în educarea uităm nici un moment că în nia o activitate indeluu- — a ctivită ţii practico dc edu- nia.
ţă obiectivă a construcţiei noii justă înţelegere a problemei. m entări şi inform ări a cadre­ copiilor, nu trebuie să ] :m i-
orînduiri sociale. Noi, care Este nejustificat şi costisitor lor din învăţăm int, îndeosebi tâm acest rol numai Ja preda­
acţionăm în mod conştient în să menţinem cursurile şcolilor cel superior. Am făcut m ult, rea cunoştinţelor la orele de
direcţia fă u ririi societăţii co­ profesionale la o durată de 3 tovarăşi, in această direcţie in curs, ei sâ înţelegem întreaga
muniste, cunoaştem că dezvol­ ani. în condiţiile cind vom a­ u ltim u l tim p, dar cred eu va activitate de educare a copii­
tarea bazei m ateriale este ho- ven învăţâm înt de 10 ani. T re­ trebui ca m inisterul şi tovară­ lor. Consider că e necesar sâ (Urmare din pag D ţiile lor — ou îndatorirea do şi guvernului, ofiţerii, subofi­ otita timp cit se menţine pac­
târîtoare ; dar fără o dezvolta­ buie sâ ne preocupăm în con­ şii care se ocupă de acest sec­ analizăm tem einic lucrurile o organiza exemplar primirile ţerii şi soldaţii, intreagu i'oas tul m ilitor agresiv N AT.O .,
re a ştiinţei, a gîn dirii tehnice, a tinuare de a îm bunătăţi fo r­ tor să analizeze în continuare din acest punct de vedere, să tru oplicoreo hotorîrilor parti­ în oudienţă şi rezolvareo seri tră armotă urmeoză ncobătut este necesor Tratotul de la
n ivelului general de cultură al mele de învăţâm înt profesio­ şi să stabilească noi măsuri punem mai bine în valoare dului şi guvernului, pentru per­ sorilor, de a fi model de exi­ politico internă şi externă a Varşovia, România, co stat
poporului, nu vom putea asi­ nal, de a scurta durata aces­ pentru a asigura ca toate ca­ experienţa pe care o avem în fecţionarea întregii activităţi genţă şi principialitate in res­ P C,R şi a guvernului, îşi în­ socialist, forţele sale armate,
gura nici progresul bazei ma­ tui învăţâm înt, ţinînd seama tedrele noastre să fie la cu­ pp'vinţa aceasta. Sînt aici to ­ sociole. pectarea legilor, de □ sluji cu deplinesc cu cinste îndotorirea îşi vor oducc şi în viitor con­
teriale a societăţii, pentru că de experienţa mondială in a­ rent cu ceea ce este nou în varăşi care cunosc această Plenara o criticat neajun­ devotament interesele popu­ de a opăra cuceririle revolu­ tribuţia. împreună cu forţele
aceste două la tu ri ale activită­ cest domeniu de activitate. domeniul respectiv, sâ creeze experienţă şi cred că e bine surile existente încă in solu­ laţiei. ţionare ale poporului român. armate ale celorlolte state por-
ţii noastre sînt strîns legate, Dacă în unele ţări tin e rii, cu posibilitatea ca întregul corp s-o promovăm ea pe o înda­ ţionarea sesizărilor şl propune­ In continuare, plenara a as­ Tmind seamo că atîta timp ticiponle la ocest Tratot. pre­
se condiţionează reciproc. Da­ 10 ani de învăţâm înt de cu l­ didactic să studieze şi sâ-şi r i­ torire didactică fundamentală. rilor oamenilor muncii şi a sta­ cultat raportul ministrului for­ cît există imperiolism există şi cum şi ale tuturor ţărilor so-
că vrem să construim baza tură generală şi eu G luni de dice nivelul de cunoştinţe. Se S-a vorbit, în plenară, des­ bilit măsuri pentru îmbunătă­ ţelor armate — tovarăşul ge­ pericolul de ogresiuni şi răz­ cioliste la apărarea cauzei
materială a societăţii comu­ învăţăm int profesional, pot sâ vor evita astfel situaţiile cînd pre fe lu l cum se predau une­ ţirea în continuare a întregii neral colonel Ion loniţă — cu boaie, Comitetul Control a! păcii şi securităţii internaţio­
niste, trebuie, tovarăşi, să fău­ lucreze în fabrici, este posibil la unele cursuri se predau d i­ le discipline filozofice, ideo­ activităţi in acest domeniu. privire la pregătireo de luptă partidului consideră necesar nale
rim . în acelaşi tim p, sau chiar să se realizeze acest lucru şi verse teorii — mă refer nu la logice din învăţâm înt. Am re­ Plenora o subliniat necesitatea şi politică o forţelor armate să se manifeste şi In viitor în­ Plenara şi-o exprimat de­
cu un anume avans, cadrele la noi. Nu cred că tin e rii noş­ cele din domeniul ştiinţelor levat mai înainte unele nea­ înlăturării oricăror fenomene ole Republicii Socialiste Româ­ treaga grijă şi atenţie pregă­ plina convingere că m ilitarii
ş tiin ţifice necesare în toate tri sînt mai puţin pricepuţi sociale, ci la diverse teorii junsuri pe care le mai avem de birocratism, tărăgănare şî nia şi la înzestrarea lor cu ar- tirii de luptă şi politice a o fi­ forţelor noastre armate, orga­
domeniile, spre a putea asigu­ sau mai puţin dotaţi pentru tehnice — care în alte ţă ri au în această privinţă. înarm a­ lipsă de solicitudine faţă de moment şi tehnică militoră. ţerilor şi soldaţilor. înzestră­ nele şi organizaţiile de partid
ra progresul economic şi social a-şi însuşi într-o asemenea pe­ fost de m u lt lăsate pe planul rea elevilor din învâţăm întul cererile îndreptăţite ale cetă­ Plenara Comitetului Central rii ormatei cu armament şi teh­ din armată vor munci şi în vii­
al României. rioadă meseriile respective. doi sau trei ; în schimb, nu se mediu şi a studenţilor îndeo­ ţenilor, a sporirii preocupării dă o înaltă apreciere nivelu­ nică de luptă modernă, rid i­ tor cu devotoment şi abnega­
Se prev ede — şi de fapt s-a predau cunoştinţe esenţiale sebi, cu temeinice cunoştinţe şi răspunderii pentru soluţio­ cării continue o capacităţii de ţie pentru perfecţionarea pre­
Ne-am obişnuit să vorbim a­ lui general de pregătire, stă­ opărare a ţării.
desea despre perspectivele dis­ şi pus în practică — d iv e rsifi­ de care depinde progresul şti­ filozofice şi ideologice consti­ narea acestora şi a atras a ­ rii m oral-politice şi disciplinei Parale! cu preocuparea de gătirii de luptă şi politice,
pariţiei treptate a deosebirilor carea învăţăm întului mediu inţei respective. Desigur, pen­ tuie una din cerinţele funda­ tenţia organelor de partid, de forţelor armate, înzestrării, d o ­ a asigura din import tehnico pentru întărirea ordinei şi disci­
esenţiale dintre munca intelec­ sau liceal, prin crearea lice­ tru această stare de lu cru ri mentale ale dezvoltării unui stat, economice şi obşteşti a ­ tării şi pregătirii trupelor, con de luptă modernă, plenara a plinei. o capacităţii de luptă
supra necesităţii de a îmbu­
tuală şi cea fizică. Ştergerea elor tehnice, care s-a dovedit răspunderea o poartă nu nu­ învăţăm int modern în ţara diţiilor de instruire, educore şi stabilit măsurile corespunză­ a tuturor unităţilor şi marilor
acestor deosebiri este una din — aşa cum reiese din felul mai cadrele respective ci şi noastră. Desigur, tovarăşi, în nătăţi întreaga lor activitate de trai ole m ilitarilor, consi- toare în vederea intensificării unităţi, pentru a-şi îndeplini
cerinţele dezvoltării societăţii cum au fost prim ite de tine­ M inisterul învăţăm întului care această p rivin ţă un rol im por­ privind rezolvarea sesizărilor derîndu-le corespunzătoare sta­ producţiei dc armament şl teh­ înalta lor misiune faţă de pa­
noastre, ea se impune ca o ne­ ret şi dc pă rinţi — că au o nu s-a ocupat şi nu se ocupă tant au, în prim ul rind, ca­ şi cererilor oamenilor muncii. diului de dezvoltare la care a nică de luptă, pentru a satis­ trie, faţă de cauza socialis­
cesitate şi trebuie să acţionăm hună perspectivă de dezvolta­ suficient ca toate programele drele care predau ştiinţele so­ Activiştii de partid şi de stat, ajuns ţaro noastră, cerinţelor face în cele mai bune condi- mului şi păcii.
in această direcţie. Cum vom re in (ara* n<5astră.’ Fiind mai dc învăţăm int să fie «aduse la ciale ; dar aceasta nu este o cadrele cu munci de răspun­ asigurării securităţii patriei ţiuni nevoile armatei. Lucrările şedinţei plenare a
realiza acest lucru ? Va tre b u i, lyng specializate,. şi profilate 7,i„c a sâ asigure m ateriale ne­ obligaţie care ţine numai de dere din toate domeniile de Consecvent politicii sale, că C C. ol P C R. continuă.
să facem aceasta nu pe calea pe anumite ram uri, ele ne vor cesare unei bune inform ări a domeniul lor de activitate. activitate — indiferent de func- Strîns uniţi In jurul partidului
reducerii sau ţin e rii in loc a da tineri cu cunoştinţe mai a­ cadrelor, spre a face posibil Problema conţinutului ideo­
nivelului de dezvoltare cultu­ proape de cerinţele dife rite lo r ca acestea sâ predea într-ade- logic al învăţăm întului nostru
rală generală, ci pe calea per­ domenii de activitate, vor uşu­ vâr cele mai noi cunoştinţe în este şi trebuie sâ fie o proble­
fecţionării continue a procesu­ ra procesul de calificare şi de domeniul lor de activitate. mă a conducerii universităţi­
lui de învăţâm înt, de instruire . intrare în producţie a tinere­ Este, de asemenea, necesar lo r şi institutelor de învâţă-
a tinerelor generaţii. O ase­ tului. Mă refer îndeosebi la a­ s«*i ţinem seama d? crlticile lâ- m înt superior. Nu num ai în
cei tineri care nu vor putea să cule in ce priveşte înzestra­ filozofie sau oricare altă
menea cerinţă se impune tot intre în învâţăm întul superior. disciplină socială, ci în între­
mai m ult o dată cu dezvolta­ Trehuie sâ avem în vedere eă rea laboratoarelor, care din gul proces de învăţăm int tre ­ î
rea tehnicii, cind locul m uncii nu numai acum. dar şi în v i­ acest punct de vedere sînt buie sâ se reflecte concepţia
manuale îl ia maşina pe care ilor. cel puţin jum ătate din r.'îmase in urmă. Va trebui să noastră filozofică despre lu ­
omul trebuie să o stăpineascâ şi num ărul absolvenţilor nu vor facem eforturi în această p ri­ me şi viaţă, m aterialism ul dia­
să o dirijeze tot mai bine. Fă­ intra în învâţăm întul superior, vinţă. si. fireşte, ne va cost«i lectic şi istoric. In mod deo­
ră cunoştinţe, fără învâţâm int că într-o perioadă destul de bani, tovarăşi. Ne va costa in ­ sebit aceasta trebuie sâ se
mediu, sau cel puţin de 10 luncă nu vom putea încă sâ să si mai mult dacă vom tine manifeste la universitate —
ani — şi trebuie spus că în ţă­ timp de cinci «ani un student
cuprindem în învâţăm întul su­ care, prin natura sa este un
rile avansate există tendinţa perior pe toţi absolvenţii li­ s«t înveţe De nişte aparatură pe centru al ştiinţelor umaniste,
de a se generaliza liceul şi în- ceelor. Acest lucru nu este po­ care n-o mai întîlneşt* în nici al propagării m aterialism ului
vâţâm întul de 12 ani — nu sibil în nici o ţară Nu înseam­ o fabrică, dac.ă el va învăţa
vom putea realiza acest lucru. nă însă eâ va trebui sâ re­ lucruri care practic nu-i vor dialectic. Dar. din păcate. în-
S-a arătat aici, pe bună drep­ ducem num ărul elevilor in în ­ folosi la nimic, ale(|îndu-se doar tîln im aici. chiar la catedre­
le de ştiinţe sociale, unele con­
tate, că sîntem rămaşi în urmă văţământul mediu, ei va fi ne­ cu nişte cunoştinţe generale fuzii ideologice, concepţii gre­
în această privinţă Noi vrem cesar sâ explicăm tin e rilo r şi de istorie a tehnicii. In aceste şite. fată de care nu numai că
să lichidăm cit mai rapid a­ sâ luăm măsuri ca după ab­ condiţii, cind studentul se va
ceastă situaţie. Dacă dorim să solvirea liceelor ci sâ poată sâ duce mîine să lucreze în la nu se ia atitudine, dar există Apare firesc faptul că as­ a fost calificată la locul de B o jit şi m u lţi a lţii. Cererile siderăm că num ărul celor
avem maşini electronice, să se perfecţioneze, să se specia­ bricâ, îi va trebui un an sau toleranţă şi îngăduinţă. -Să tăzi cetăţenii se adresează muncă ca lustruitoare dc pentru locuinţă sînt analizate care se adresează conducerii
cibernetizăm economia, să au­ lizeze în diferite domenii de doi. cîleodală şi mai mult. ca mu uităm nici un mo­ prin scrisori, fac sesizări şi mobilă şi nu i s-a spus ni­ cu atenţie de către o comisie O.C.L. Comerţ m ixt Brad
ment eâ asemenea concepţii,
tomatizăm şi să chimizăm pro­ activitate unde se cer cuno­ sa cunoască şi să sc fam iliari­ propuneri, ccr audienţe ia ciodată că ar fi o m unci­ special formată, care cerce­ esle totuşi foarte mic. Oare
cesele de producţie, apoi fără ştinţe medii zeze cu tehnica şi maşinile ac­ care servesc forţelor reacţio­ organele locale de partid şi toare slabă. Matyuga Lucre- tează la faţa loculu- fiecare nu este vorba de neîncrede­
cadre cu pregătire medie şi su­ tuale; iar cînct va merqe la un nare şi im perialiste, mai exis­ de stal sau conducerilor în­ ţin. considcrindu-se pc drept caz şi, în lim ita p o sib ilită ţi­ rea oam enilor în felul cum
Consider eâ măsurile de îm ­ tă că ele mai pătrund d in ­ treprinderilor şi in stitu ţiilo r. cuvlnt nevinovată, s-a adre­ lor. le soluţionează. Se are sînt soluţionate cerinţele lor?
perioară nu vom putea face institut al Academiei, sau la afară şi sînt preluate şi la noi
aceasta Dacă nu pregătim şi bunătăţire a organizării învâ- un institut departamental de sub ciiferite forme Consider Intre aceste conduceri şi ee- sat C om itetului judeţean de în vedere în mod deosebit Aceasta deoarece reţeaua co­
formăm asemenea cadre vom ţăm intului superior vor asi­ cercetări, ii va li necesară, cto că este necesar sa luăm mă­ tâlem se poartă astfel un partid. Trim isă spre rezolva­ num ărul m em brilor dm fa­ mercială a oraşului Brad nu
râmînc în continuare la un n i­ asemenea, o perioadă îndelun­ suri hotârîte spre a face ca dialog cotidian asupra celor re Ia Com itetul orăşenesc de m ilie, copiii mici, actualele funcţionează aşa de perfect
vel nesatisfăcător in ce priveş­ gura condiţii mai corespunză­ gata pînă să cunoască apa­ învâţăm întul nostru superior mai diverse aspecte ale vie­ partid Brad. scrisoarea nu a condiţii în care locuieşte so­ îneît consum atorii sâ fie
te dezvoltarea acestor domenii toare pentru crearea cadrelor ratura şi să lucreze cu utila­ să fie un focar de luptă ţii ; toate cu scopul de a con­ p rim it finalizarea dorită. La licita n tu l. vechimea şi apor­ m ulţum iţi. Faptele confirm ă
de activitate. Consider eă tre ­ necesare atît pentru activita­ jele noi pc care le înlîlneşte îm potriva a tot ceea ce esle trib u i la elim inarea unor data dc 5 aprilie a.c,, aici se tul său în muncă, greutăţi­ afirm aţia. O revizuire din
cerea la învâţăm întul de 10 tea productivă, pentru dome­ «acolo Dacă nu ţinem seama de retrograd şi învechit. îm potri­ deficienţe şi neajunsuri, de ştia că muncitoarea respec­ le fam iliare etc. Un proce­ partea conducerii asupra
ani este o necesitate obiectivă, niu! c u ltu rii, cit şi pentru cer­ aceste lucruri, atunci ce fel de va tuturor concepţiilor idea­ a îndrepta anum ite stări dc tivă a fost reîncadrată în deu asemănător se aplică în pixxredeelor actuale de cerce­
esenţială pentru progresul şi cadre vom preqăti, tovarăşi ? liste. mistice, reacţionare. Ca­ luci uri. muncă încă de la 1 aprilie. rezolvarea cererilor pentru tare şi finalizare a sersorilo r
prim ite se impune neîntâr­
dezvoltarea viitoare a societă­ cetarea ştiinţifică. Este nece­ Sini de acord cu ce s-a spus drele cate predau m arxism - Am urm ă rit de curind !a In realitate, ea se mai găsea servicii şi a celor pentru a­ ziat.
i a gaze.
ţii româneşti. sar sâ punem un accent mai aici despre cursurile post-uni- leninlsmn). toate cadrele d i­ cîteva organe şi in stitu ţii th i acasă, mereu amînatâ de că­ In toate cazurile sînt ana­
tre Nicolae Zâluiţ, directorul
Aşa cum foarte bine au spus mare pc măsurile de per­ versitare. Dar dacă şi acolo se dactice cliu întregul nostru în- oraşul Brad felul cum se re­ întreprinderii. lizate cu m ult discernămînt La cooperativa meşteşugă­
cîţiva tovarăşi aici. şcoala este fecţionare a invăţăm intului învaţă tot pe aparatură înve­ vâţâm înt au îndatorirea sâ zolvă cererile oamenilor, ce Fiind un caz cu totul deo­ cererile oamenilor, se m ani­ rească „M o ţu l" din Brad. to­
principalul faelor de dezvolta­ chită, atunci numai perfecţio­ m iliteze activ pentru educarea atenţie Ii se acordă şi cum sebit, deoarece Matyuga Lu­ festă m ultă solicitudine şi varăşul Constantin Oprişa,
re a ştiinţei şi. totodată, un nostru superior — care are, nare nu este. tineretului în sp iritul concep­ se fmalizeazâ ele. preşedintele cooperativei, nc
preţios instrum ent de educare de asemenea, o bună tradiţie, Instituţiile noastre de învă- ţiei despre lume şi societate Do com itetul orăşenesc de asigură că la in stituţia pe
comunistă a tineretului patriei şi unde am avut şi avem ca­ ţămînt superior trebuie să dis­ (are stă la baza p o liticii p a rti­ partid s-a încetăţenit o prac­ care o conduce se acordă
noastre Fa sc află astăzi în dre de valoare, recunoscute şi pună de utilai modern pentru dului nostru. învâţăm întul tică bună în această (Erecţie. mare atenţie fiecărei sen-
m iinile noastre, ale statului so­ «a putea preqăti în bune con­ nostru este un valoros instru­ Scrisorile prim ite sînt eilite s o r\ sesizâr,, propuneţi de
cialist. şi ea trebuie să ser­ pe plan mondial, care s-nu diţii pe studenţi, pentru a face ment de educare în m iinile şi analizate *cu m ultă g rjrî la cetăţeni. „Le cercetăm la
vească în întregim e tocmai în ­ dovedit în stare sâ rezolve pro­ ca aceştia, cînd vor merqe in societăţii socialiste şi. în con­ şi atenţie. Evidenţa lor sc faţa locului*, le dezbatem cu
d e p lin irii program ului general bleme deosebit de im portante producţie, să fie în stare ei Sa secinţă. el trebuie sâ promo­ ţine cu stricteţe, iar repar­ toţi lucrătorii noştri şi luăm
elaborat de partid, perspecti­ ale dezvoltării ştiinţelor. Deşi, împinqă, să dezvolte noul, nu veze, prin Întreaga sa activi­ tizarea spre cercetare şi so­ mâsurî severe îm potriva ce­
velor pe care le avem. fă u ririi tate. concepţia noastră, ideo­ luţionare se face celui mai lor vinovaţi. Sîntem puşi sâ
societăţii socialiste şi comu­ nu o dată. am discutat despre «abia să-l înveţe si să se de­ logia noastră. Aşa cum am competent membru al com i­ deservim oamenii şi nu tre­
prindă cu el Din acest punct
niste. im portanţa unor asemenea mă­ de vedere eu consider că tre­ mai subliniat şi cu alte p rile ­ tetului orăşenesc de partid buie să-i purtăm pe drum uri.
secţii
Jntr-adevăr. şefii dc
In Studiul pe care l-am dis­ suri. de la discuţii şi pînâ la buie puţin completat chiar ma­ ju ri. coexistenţa paşnică între sau al com itetului executiv creţia se afla în momentul receptivitate faţă dc dolean­ Nicolae M artin, de la repara­
cutat în cadrul plenarei sînt realizări practice, s-a făcut terialul nostru prezentat fn stale nu înseamnă de fel co­ al consiliului popular provi­ desfacerii contractului de ţele şi exigenţele lor. Trebuie ţii încălţăm inte, Nicolae Tod.
prevăzute o serie do măsuri încă prea puţin. Fu preţuiesc plenară, precizîndu-se mai cu existenţă şi cu concepţiile b u r­ zoriu. muncă, în perioada cînd be­ doar urm ărită cu mai m ultă de la frizeria nr. 1, care ge­
privind îm bunătăţirea invăţâ- seamă unele măsuri concrete, gheziei. nu înseamnă renunţa­ A firm a ţia este su sţiru lâ neficia de prevederile legii hotârîte finalizarea Inr, a p li­ nerau cele mai m ulte nem ul­
m intului profesional şi a în ­ discuţiile din plenară, ob­ precum sî eforturile financiare rea la lupta ideologică pentru de numeroase exemple A n­ privind reducerea progra­ carea in practică de către ţu m iri clienţilor, pe care ii
văţământului tehnic, pregăti­ servaţiile şi propunerile fă­ necesare, pentru ca, intr-o pe­ promovarea m aterial ismului drei Iustin scrie com itetului m ului de muncă la G ore, a- conducerile unor in s titu ţii şi purtau pe drum uri, le v o r­
rea de m uncitori calificaţi. Nn cute aici. precum şi dezbate­ rioadă de timp. sâ punem or­ dialectic şi istoric, ci, dim po­ de parti(I că i s-an reţinut vind copil mic spre alăpta­ întreprinderi a m ăsurilor beau u rît etc.. au fost schim­
este un secret pentru nim eni, rea publică curo s-a desfăşu­ din* şi în acest domeniu al trivă. aceasta impune intensi­ 370 lei din salariu, de către re. se impune luarea unor luate de către organul do baţi. Totuşi, conducerea coo­
tovarăşi, cu Sntimpinâm unele dotării laboratoarelor. Sînt. In ficarea e fo rtu rilo r pentru casierul Aurel Tebieş. eu lo­ măsuri severe îm potriva ce­ partid, iar cei care tărăgănea­ perativei va trebui sâ-şi in ­
neajunsuri în economia noas­ rat tim p de cileva luni, privinţa utilării laboratoarelor, triu m fu l m arxism -len in ismu­ tul nejustificat. Scrisoarea a lor ce se fac vinovaţi (Ic ne- ză nejustificat să fie traşi la tensifice controalele asupra
tră tocmai din cauză că avem faptul că S tudiile de dezvolta­ multe lucruri pe care va tre­ lui. al filozofiei noastre Pro­ constituit oblectul unei cer- rezolvarea sesizării. Aceş­ răspundere cu toată exigen­ felului cum sînt rezolvate
o foarte mare lipsă de cadre re a învăţăm întului au fost bui să le importăm, sînt însă movarea largă a ideologiei I retâri atente, plină de sotîci- tia trebuie sâ fie obligaţi a ţa. cerinţele oamenilor, sâ acor­
de specialitate, de m uncitori plaborate pe haza consultări­ sî multe utilaje si aparate pe noastre esle o sarcină a tu ­ tudine Drept urmate, s-a plăti tovarăşei Matyuga toate A flînd că ne interesăm de mai mare atenţie rezolvă­
calificaţi — mai cu seamă în care va trebui să lc producem turor conducerilor in s titu ţiilo r sla b ilit că într-adevâr omul drepturile băneşti pc caic despre felul cum sînt orga­ rii lor operative şi compe­
întreprinderile noi unde se cer lor largi a sute şî sute de ca­ în tară, dar nu lăsînd această dc învăţâm înt, a tuturor celor I avea dreptate, iar casierul le-a pierdut în perioada rînd nizate audienţele şi proce­ tente, sâ ţină seamă in 'm a i
m uncitori cu o înaltă califica­ dre din învăţăm întul de toate sarcină numai pe seama unor care lucrează in acest sector vinovat a fost obligat să-i a fost purtată pe drum uri. deul care se aplică în rezol­ mare măsură de propunerile
re. Dacă nu mă înşel, avem a- gradele, a conducerilor m inis­ unităti ale M inisterului Invătă- — pînă la profesorul univer­ restituie bănit, fiind, totoda­ De fapt tovarăşul ^ c fa n varea scrisorilor şi sesizări­ şi sugestiile lor.
sigurnte numai circa 20-25 la terelor. a specialiştilor, că s-a mînlului, care sinqurc nu pot sitar. la rector, ta m inistru) tă, sancţionat cu „m ustrare". Şerban. locţiitorul "secretaru­ lor cetăţenilor, tovarăşul Va-
sută din cadrele necesare pre­ învăţăm întului. Analizarea re­ Scrisoarea a fost lezoîvatâ n- lui com itetului orăşenesc de site T ilianu. directorul O.C.L. Oameni dc cele maî d ive r­
gătite prin şcoli profesionale. studiat in această privin ţă şi sâ facă acest lucru. Dacă ate­ zultatelor a c tivită ţii acestor perativ şi, după cum sc ve­ partid nc-a încredinţat că Comerţ m ixt Brad, ne-a pus se profesii şi vlrste ni se a-
Am prevăzut în cadrul planu­ experienţa altor ţă ri eu un în- lierele şî unităţile ministerului cadre trebuie judecată în con­ de. eficient. vinovaţii îşi vor prim i răs­ in faţă două rcg'Stre. Unul dreseazâ mereu pentru re­
lu i cincinal să asigurăm pre­ vâţâm înt avansat. Toate a­ pot produce diferite utilaje pen­ textul rezultatelor generale Nu acelaşi lucru îl putem plata. în care se ţine evidenţa scri­ zolvarea d ife rite lo r proble­
gătirea prin şcoli profesiona­ cestea ne dau temeiul sâ tru grădiniţă, pentru şcoala d> obţinute de ele în ridicarea n i­ spune însă despre felul cum Un mare număr de cetă­ sorilor prim ite şi unul pen­ me, atît personale cit şi de
velului ş tiin ţific şi tehnic al
le a circa 30 la sută din nece­ spunem că m aterialul pre­ 8 ani, apoi acest lucru este mult învâţâm întuluî, în promovarea ţeni sc adresează C om itetu­ tru audienţe. In acest an au interes larg. T u tu ro r se cere
sosit la conducere doar
sarul total de m uncitori cali­ zentat în plenară, eu ob­ mai qreu pentru licee şi for­ concepţiei noastre m aterialist- s-a soluţionat scrisoarea to­ lui orăşenesc de partid BraJ scrisori clin care două au I să le adresăm maî m ultă a­
pentru a fi p rim iţi în audi­
Lucreţia.
varăşei Matyuga
I
ficaţi. De aceea cred că mă­ servaţiile care au fost fă­ mele superioare de învăţâmînt. dialectice. în formarea şi e­ La G februarie a.c., condu­ enţe. c«me se ţin de lre : ori fost rezolvate, iar în dreptul tenţie şi solicitudine. Să de­
surile propuse aici privind cute, poate să fie adoptat şi Trebuie să creăm întreprin­ ducarea generaţiei noi şi si­ cerea între p rinde rii de in- pe săptâmînâ. şi ori de cite celorlalte s-a scris ..nn s-au punem toate efortu rile pen­
îm bunătăţirea organizării în- sâ constituie o directivă pen­ deri specializate în acest scop, tuarea ei pe poziţii active de ori e nevoie îm bucurător es­ putut stabili cele semnala­ tru m ulţum irea lor, pentru
văţâm întuluî de calificare a tru M inisterul Invăţăm intului. care să asiqure utilajele si a- luptă îm potriva a tot ceea ce | dustrie locală Brad i-n desTă- te faptul că multe plîngert te"! Proixvlcul de rezolva­ evitarea tărăgănării în solu­
re este bun Sc cercetează Ia
m uncitorilor şi m aiştrilor şi. pentru tovarăşii care lucrează paralura necesară pentru învă- este învechit şî serveşte fo r­ [ eut contractul de muncă. ale oamenilor se rezolvă dc faţa locul ui sesizarea, se în­ ţionarea problemelor şi a
M otivul ; nu lucrează bine
în general, a învăţăm întului in acest domeniu. în vederea tămîntul nostru; sâ ne punem ţelor reacţionare, im perialis­ loc. Este razul tui Ion Sime- tocmeşte un dos.nr cu măsu­ purtării lor pe drum uri.
profesional, sînt juste şi bine­ elaborării legii învâţâm întu- nceaslo ca una din sarcinile m ului. Tot ceea ce am înfăp­ Aceasta, după mai m ult de dton. din salul Gura Ruzu. rile luole şi se răspunde în
venite. Va trebui însă să mai lui. Fără îndoială că cele mai noastre unporlnnle si sa luăm tu it în aceşti ani de construc­ 3 am vechime, tim p în care Ion O,irgă clin Brad Lucia termen celui în cauză Con­ GH. I. NEGREA
studiem anumite aspecte — şi multe din problemele dezbă­ măsuri liotârile în domeniul ţie socialistă s-a reali/at. sub
cind spun aceasta mă refer în tute vor fi înscrise in codrul acesta de activitate. conducerea partidului nostru _________ _______________