Page 83 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 83
ici 25 cipriiie 1968 D RUM U L SOCIALISM ULUI 3
Exploatarea minieră ÎNTREPRINDEREA
File din numea
Certej-Săcărîmb
INDUSTRIEI LOCALE DEVA
unui colectiv cu sediul în comuna Certeju de Sus
(iîngă Deva) judeţul Hunedoara strada Dr. Petru Groza nr. 20 telefon 1460—1461
entuziast A N G A J E A Z A : Primeşte comenzi, execută şi livrează fără repartiţii:
— nasturi sidef nr. 5, 1/2, 7 şl 8;
— muncitori mineri ; — nasturi stlplex 9! pollstiren, orice mărime,
Timpul laminatorilor se attt preventivă cît şi de îm format şi culoare;
măsoară în ore calde. Fie bunătăţire. In acest scop se — ajutori mineri ;
care rotaţie a motoarelor are acordă o atenţie foarte ma — articole de tapiţerie auto din materialul propriu
un scop precis : modelarea re controlului şi reviziei la — vagonetari ;
otelului. Sute şi sute de to gărelor prin graficele stabili — muncitori necalificaţi, apţi pentru munca sau al clientului ca : prelate, capote pentru au
ne trec zilnic prin cajele la- te, aceasta cu scopul de a
minoarelor. Aparatele execu preîntîmpina eventualele de toturisme, şezuturi şl spătare etc.;
tă docile comenzile, iar ci fecţiuni în timpul exploată în subteran, cu situaţia militară clară şi scoşi
lindru bine reglaţi primesc rii. Pentru aceasta putem din evidenţa C.M.J. respectiv. — orice cantitate de balast de riu.
în îmbrăţişarea lor barele spune că nu am avut staţio
de oţel cu a ti ta uşurinţă în- nări în ultima perioadă de Se asigură cazarea în dormitoare comune
cit ţi se pare simplu şi to timp la nici unul din lami
tuşi interesant. La fiecare noarele pe care le deservim. şi masa la cantină contra-cost.
sfirşit de lună oamenii îşi In scopul asigurării unei în
înscriu rezultatele. Cînd în treţineri cît mai bune a la Salarizarea, conform H.C.M. 3116/1965 ; FADRICA CHIMICĂ ORĂŞTIE
rapoartele tehnologice nu gărelor o preocupare deose
sînt înregistrate staţionări bită pe oare o are atelierul cîştigul va fi în funcţie de îndeplinirea planu
din cauza cilindrilor, Iamina- nostru este şi asigurarea cu
torii ştiu că un merit îl au şi piese de schimb corespunză lui ; pentru vagonetari şi necalificaţi variază angajează imediat proiectant în speciali
cei de Ia atelierul „Morgoil*'. toare. Am reuşit ca unele între 1.100 — 2.000 lei pe lună.
Şi totuşi acest atelier este din acestea să le confecţio tatea construcţii maşini.
Se asigură cheltuielile de transport în ca
puţin cunoscut de oamenii năm noi fără să mai fie ne aveţi m ÎMPOTRIVĂ ? Angajarea se face conform H.C.M. 953/65
din combinatul hunedorean. voie de a le aduce din im
Zilele trecute am avut o con port. c zul cînd cei care se angajează corespund pentru şi anexa IV H.C.M. nr. 1053/60.
vorbire cu tovarăşul Gheor- — In afnro celor arătate muncă în subteran şi lucrează peste 6 luni în ca Se asigură şi locuinţă.
ghe Teşculâ, şeful atelieru de dumneavoastră ce ar mai Stim aţi tovarăşi de la O drum uri. De aceea ne gîn-
lui, care ne-«a relatat unele putea contribui ca aceste F IC IU L DE PENSII D IN dim că n-ar fi rău să-I p lim drul exploatării. Din Deva Ia Certej se circulă Informaţii suplimentare se pot da de că
aspecte în legătură cu locul piese foarte pretenţioase să DEVA, vre ţi să vă o p riţi pu baţi dvs. puţin pe cel vino cu autobuzul Deva — Hondol.
şi importanţa acestei unităţi aibă o viaţă cît mai lungă? ţin asupra acestor rind uri? vat, pe undeva pe unde nu tre serviciul organizarea muncii.
în activitatea laminoarelor. — In afară de întreţine A m p rim it ieri Ia redac mai poate încurca lumea.
A veţi ceva îm potrivă ?
— Atelierul nostru face e rea şi montarea lagărelor pe ţie o scrisoare de la Tg. M u
reş. E expediată de Cornel
chiparea cilindrilor cu lagă cilindri, pe care le execută Tămâşoiu, care pînâ în fe
re, necesari în procesul de atelierul nostru, un sprijin bruarie a lucrat într-o în In ziua de 17 mal 1966 la sediul întreprinderii regionale
producţie la cele patru la de un real folos îl putem treprindere a Judeţului H u de electricitate Hunedoara — Deva, strada George Enes-
minoare continue. Cilindrii primi din partea laminatori- nedoara. „Incepînd cu data cu nr. 39, va avea loc examenul de autorizare pentru elec
Jaminoarelor sînt grei şi e -lor. La lagărele „Morgoil" în de 1 februarie am ieşit In tricieni instalatori.
forturile mari la care sînt treţinerea bună este legată pensie — spune pctentul. In- Se pot prezenta la examen ingineri şi tehnicieni în spe
supuşi fac necesară echipa de la început şi de monta trucît fam ilia mea dom ici cialitate precum şi electricieni absolvenţi ai unei şcoli pro
rea lor cu anumite piese rea corectă a lor în caje, sar lia în oraşul Tg. Mureş, fesionale de specialitate, cu vechime de cel puţin 2 ani în
protectoare care să înlăture cină ce o au laminatorii. In oi-am m utat şi eu acolo : str. meseria de electiician.
frecarea, griparea şi bloca acest sens un rol de seamă Stelelor nr. 5. Im ediat am Arătăm pe această cale că orice lucrări de instalaţii
rea ce ar degrada prematur îl joacă şi calitatea ireproşa anunţat O ficiul de pensii dacă un asemenea sistem de ta electrice interioare .noi precum şi reparaţii, nu pot fi exe
ansamblele respective. Lagă bilă a plăcilor opritoare, a din Deva de schimbarea do Cursa fantomă... xare este legal fi dacă călătorii cutate decit de electricieni autorizaţi. Se impune deci ca
rele acestea oare poartă de pieselor de înolemare, cali m iciliu lu i, cerînd — Justifi
numirea de „Morgoil0, după tatea bună a pieselor de pre cat, zic eu — să m i se tr i sînt la dispoziţia personalului toate întreprinderile, instituţiile, gospodăriile agricole de
numele celui care le-a inven sare şi a plăcuţelor de pre m ită dosarul şi pensia acolo C Â L A N (de la 'A. Tărpianu). de bord sau invers t stat, unităţile comerciale etc. să aibă electricieni autorizaţi
tat, funcţionează pe bază de siune. Acordarea unei atenţii unde îm i voi petrece anii Autobuzul cu nr. 31-HD-124) pentru executareo şi repararea instalaţiilor electrice in-
ulei şi costă foarte scump, deosebite la montarea aces bătrîneţii. Cu toate acestea, care circula la Ora 13,40 de la terioore de forţă şi lumină,
la Hunedoara s-a trans
Călan
deoarece ele vin din import. tora în caje şi asigurarea u fosta mea gazdă din Orăş- format în data de 23 aprilie în Oprifi - înscrierile pentru examen se fac la sediul întreprinderii
De aceea căutăm să acordăm nei ungeri cu lubrefianţi co tie (unde am locuit ptnă Ia regionale de electricitate Hunedoara — Deva pînâ în ziua
examenului.
o atenţie deosebită atît la respunzători şi în condiţiile plecarea Ja Tg. Mureş) mi-a cursă fantoma... Nu se ştie cum, Actele ce trebuie depuse sînt .*
xatori care-şi exercitau cu mul devastatorii I
întreţinere cît şî în exploa cerute trebuie să stea mereu scris că m l-a sosit pensia — dar în cursă au apărut doi ta — Copie de pe diploma de inginer sau tehnician,
tare. Cu cît vom avea mai în atenţia celui care le ex la Orăştie ! — pe lunile fe
multe lagăre de bună calita ploatează. Cred că nu gre bruarie şi m orile. Ce 8& fac, tă dibăcie atribuţiunile. Unul a — Pentru muncitori : copie dc pe diploma de absolvire
te cu atît laminoarele vor şesc dacă spun că uleiul ) on- m-am deplasat I r Orăştie, dat bilete in autobuz incepînd DEVA (de la N. Zamfir). A a şcolii profesionale şi adeverinţă că au lucrat 2 ani In
meseria de electrician.
avea o cantitate mai mare tru aceste lagăre este atît am cheltuit, dar m l-am r i din faţă, iar altul in uşa din înflorit liliacul. Ce bine-i că in Informaţii suplimentare se pot primi de la f.R.E.H, Deva,
de piese de rezervă. de necesar cum ne este nouă dicat banii. M -am dus însă Spate. Cursa la un moment dat parcul oraşului nostru şi mai serviciul U.E.E, — telefon 3050 interior 33.
— Ce măsuri aţi luat în aerul. Agregatele avînd o şi la Deva, In oficiul de a plecat. Doi dintre călători au ales pe Cetate avem multe tufe
dat cîte ICO lei să le dea bilei
cadrul atelierului ca aceste întreţinere bună se poate pensii, unde nm depus o ce fi rest. Taxatoarea Irina Kele- de Liliac. Pentru a savura par
fumul plăcut al florilor dc li
prelungi durata de funcţio
lagăre să poală funcţiona nare, astfel, ca planul de rere (nr. 3625) in care am men care a luat acefti bani a liac cetăţenii oraşului fac o
mai mult şi in bune condiţii? solicitat ceea ce de fapt maî coborit înainte de a pleca ma plimbare în parc sau pe Cetate.
producţie în laminoare să se solicitasem. In loc de răs şina, astfel călătorii în cauză
— Celor care se ocupă cu puns, sînt anunţat însă că Duminică a fost o zi frumoasa
realizeze, iar noi să putem au rămas fără nici un leu in bu
montarea şi întreţinerea a fi bucuroşi de faptul că am pensia pe luna aprilie tre zunar. şt mulţi, foarte mulţi oameni au
pornii spre
Cetate. La întoar
cestor lagăre le trebuie asigurat funcţionarea neîn buie s-o rid ic tot din Orăş Şoferul Nieolae Popescti în loc cere, unii dintre ei coborau cu
multă îndemînare. Tocmai tie. Tot fosta gazdă mi-a să calmeze călătorii a căutat sa braţele pline de flori de liliac.
treruptă a laminoarelor eon- scris. Mă întreb : ce-or fi a- T. A. P. L.
de aceea această muncă am vînd tovarăşii din Deva cu agite spiritele. A început să in — această podoabă
tinuie. Ne încearcă şi pe noi Liliacul
căutat s-o încredinţăm unor aceeaşi mîndrie ca şi pe oa m ine? De ce nu mă lasă sulte fi să adreseze cuvinte de-a frumoasă a Cetăţii — este in
oameni care pot aprecia va menii din secţiile respecti sâ-mi petrec lin iş tit anii Ia dreptul jignitoare la adresa că pericol. Opriţi devastatorii!
care orice om al m uncii din
Aceşti oameni lipsiţi dc cel mai
loarea unei instalaţii bune şi ve. ţara noastră are dreptul ?“. lătorilor de parcă personalul au elementar bun simţ trebuie puşi HUNEDOARA
a căror mîndrie stă în buna Ei, ce spuneţi, tovarăşi, are tobuzului ar fi avut de primii la respect. Organele de stat sînt
el întreţinere. Am recrutat Convorbire consemnată de om ul dreptate? Nu vă gîn- restul, nu invers. chemate să ia împotriva devas
oameni cu o pregătire pro N. PANAITESCU d iţi că şi dvs. veţi fi pen Vrem să întrebăm pe tovară tatorilor cele mai severe măsuri.
fesională bună. In ca sionari ? Sigur, nu v-ar pla şii de la autobaza. Hunedoara 5i asta pină nu este prea tîrziu.
ce să vă poarte cineva pe Anunţă deschiderea GRĂ
drul atelierului am des
chis cursuri de ridicare a DINILOR DE VARA de pe
calificării care funcţionează lingă unităţile sale : restau
permanent. Tot aici avem în
prezent un curs de înaltă rantul „METALUL" şi tera
calificare în care sînt cu UNITĂŢI CU MANDATARI sa „CORVINUL“.
prinşi muncitori din cate
gorii superioare. In afa Incepînd cu data de 1 mai
ră de aceasta am căutat să Cooperativele de consum din judeţul Hune se vor deschide grădinile de
inspirăm oamenilor o disci doara predau în mandat următoarele unităţi : vară de Ia b u f e t u l
plină în producţie- cît maî
bună, care desigur joacă un. bufetul expres Orăştie, bufetul Dobra, Căstău, „ŞTRAND", bufetul CA-
rol important în viaţa ate Mintia, Muncelul Mic, Tomeşti, Bucureşcî, LAN-BAl şi cabana „IZ
lierului nostru. In afară de
problemele amintite s-au Crişcior, Ludeşti, precum şi cabanele Sarmise- VOARELE".
creat spaţii şi instalaţii de getuza, Poeniţa Orăştiei şi Parc Zam.
lucru corespunzătoare pen Solicitanţii se vor adresa cooperativelor de
tru îngrijirea lagărelor.
întreţinerea bună este consum de care aparţin unităţile de mai sus.
• • • 0 » il-
COMBINAŢII SIDERURGIC
DIVERSiFICAREA ACTlVlTAIII PIONIEREŞTI'
Discuţîo osupra diversificării Fără acest exclusivism ol a*
activităţii pioniereşti nu este dîncirii nici n-am putea oşlep-
un răsfăţ metodologic. Ade ta vreodoto acel copac vigu
văratul naş ol prezentei dez ros ce domino peisajul unei
bateri, socotesc, nu este oltul iVOJV M ULTA... şcoli sau alteia şl care se nu H U N E D O A R A
decît oroarea de monotonie şi meşte TRADIŢIE.
şoblonism, Este o ontipatie Trei. Este vorba de diversi
salutară. Nimic moi funest in ficarea in timp o unei acţiuni,
munca extrodidacticâ decît ab Captivantul vine şi din aesâ-
senţa surprizei, o surprizei vîrşlre, din rotunjireo perma
reale, rod ol ineditului. Dor ficări" so înceapă chior de Io potrivă. Uriaşa lor plasticitate, nentă, din descoperireo tutu
izvoarele acestui inedit, întoc temelie. Cred că primo noastră Prof. MIRCEA SINTIMBREANU morele lor suflet no permit să ror orizonturilor sale practice
mai ca izvoarele Nilului, pot preocupore este tocmoî asigu membru al Biroului Consiliului le mobilizăm toate resursele şi emoţionale. Facem, de e Oferă din stoc supranormativ :
fi socotite preo mult timp chior rarea acestei temelii. Vorbim Naţional al Organizaţiei spre o ţinta anume, dor spre xemplu, concursul pentru „Cel
atît de misterioose ? Hotărit de nivelul activităţii noostre nu Pionierilor ceva tot mai necesar, excep moi bun povestitor" (Eternul 1).
nu. Ele pot fi perfect cunos după felurimea activităţilor, ci ţional şi absorbant. Non mul Se pune sarcina repovestirii u — rulmenţi ;
cute, sînt accesibile oricui şl după bazo clădită, după zes- ta sed mullum I Nu zeci şl zeci nei poveşti şî goto I Dor cit
nu prin cine ştie ce- expli treo dobindită şi luxul (dacă de golerii zgîriote la supra timp merge aceeaşi ploco în- — piese de schimb auto pentru mărcile :
cări. Exploratorul princlpol în nu chior demagogia) or înce faţa intereselor, c! una adin- tr-unul şi ocelaşi detaşament
această privinţă este — ca şi pe prin o-ţi pune brăţări sau necesar la ceea ce este m ini co, şi cu atît moi captivontă fără lenevireo şi sleirea inte
în otîtea alte ocazii — cinsti mărgele înainte de a fi mi mal obligatoriu, lntîi ne tre- pentru copii, cu atit e moi a- resului ? Ce-or însemna în ca IMS, TV, SR-101, SR-131, Gaz 69, Po-
tul $î modestul bun simţ, a- nimal înveşmîntat. Cred că *buie calciu în oase, apoi pă dîncă I Un exemplu. In Bără zul citat „diversificarea in
devoratul nostru institut perso febra diversificării — perfect şim, apoi donsom ! Există o gan, Io Coşcreni, a venit un timp" ? Ca a doua oară so se beda, Volga, Ziss-150, SKODA-706 R;
nal de cercetare. creatoare, în sine — se m oti ordine in ambiţie şî o sori profesor de romonă care s-a schimbe „reţeto "-l Un con
Aderăm toţi Io teza diver vează de-abîa după ce tuturor trepte tot timpul este pină opucat de... sculptura, In doi curs de povestire se poote rea
sificării. Dorim desigur co asu detaşamentelor şi unităţilor II Io urmă ţopâiolă. Trebuie o ani toţi copiii din oeest sat. liza şi prin desene I Altă dată Ziss-155 autobuz, K 30 Phenomen sa
pra detaşamentelor şi unităţi s-a asigurat roţio minimolă de cantitate medie de ploaie pe fora alt lemn decît arţarul, au prin procedeul „ştafetei fante
lor noostre so fluture pavoazul activitate. Cine prescrie acest întregul ogor ol organizaţiei. devenit... cioplitori. Expoziţiile ziei'1, apoi prin fobulore libe nitară şi accesorii comune, pentru toate
multicolor al varietăţii, so pi minim ? Calendarul de activi Acţiunile omîntite sopo tocmai lor ou fost uimitoare : rădăci ră. prin panlomimă etc., etc.
lotăm novo intereselor şi ap ti tăţi al însăşi organizaţiei. In conalele de irigare necesară, nile de arţar şlefuite puteau Apariţia unei reviste şcolare
tudinilor copiilor noştri prin ar- această privinţă socotesc că dar nu e normal să le săpăm deveni oricînd mîndria unui nu poate fi şi ea un prilej de mărcile ;
hipelogul tuturor posibilităţilor. moi avem de osudot pină cînd şi să le lăsăm înfundote du profesionist. La aceeaşi vîrstă diversificare ? Or, cele moi
Aceasta nu este însă o aven mănunchiul de activităţi ale pă fiecare companie. copiii Liceului nr. 5 din Bra multe sau apar meteoric sau — ţevi din oţel pentru conducte ;
tură. Avem un port de boştlnă, întregii orgonizoţii va fi fost Diversîficoreo se va obţine — şov se ocupă de electronică, seamănă cu un buchet de
un stotut de „la rg ", dar şi unul sădit în curtea fiecărei unităţi, la modul relativ, desigur — corespondează cu Institutul de „im ortele" dor aceleaşi şi o-
de ţărm, fără o cărui cunoaş pînă cînd aceste citeva acţiu cind elevii vor intro în febra Automotică. mînuiese tronzis- celeaşî, într-odevăr imortele, — sîrmă bobinaj textilă ;
tere reuşitele nu vor fi nicio ni nu vor fi dobîndit un carac acţiunilor generale aşa cum lori şi circuite co şi cum s-ar pină la profuire. In grădina
dată altceva decît robinsona ter pe cît de prealabil pe atît intră ocum — cu emoţie dor juca (şi ei, de fopt, se joacă fanteziei publicistice mai răsar — izolatori ceramici ;
de. de obsesiv. înainte de o lucra şi precizie — în teze, exome- doar) cu nişte arşice. Am dat şi olte flori : povestire, repor
Să ancorăm, aşadar, fâcînd pe „straturi" so vedem, gospo ne, dintr-un trimestru in tr-o l doar aceste două exemple taj. epigromă, caricatură, enig
în sumora mea intervenţie — dăreşte, storeo ogorului întreg. tul, în vaconţe etc. Diversifi pentru a întreba : erou pionie mistică ş.a. De ce n-am foce, — reactivi sticlărie şi aparatură de labora
trei noduri la această proble S-ou „prins" sau nu în lumea care ? Da. Dor moi înlii „ver rii din Braşov predestinaţi e in timp, un buchet din aceste
mă. copiilor noştri cele citeva ac sificarea" ei, implontorea pro lectronicii, iar cei din Coşe- reviste ? Exemplele pol fi în tor ;
Unu. Poradoxoî, există o ce ţiuni republicane ? (Festivalul fundă a ocelor citeva activi reni sculpturii în lemn ? Nici mulţite, conclutia noastră nu
rinţă a diversificării — şl poa culturol-artlstic, concursurile de tăţi care să* poată fi recitate, gînd. Atîlo doar că pionierii o necesită însă, lat-o ; diver
te cea fundamentală — care creoţie, „Săptămîno primăve „spuse pe dinafară", de către îmbrăţişează totul, tot ceea ce sificarea se afla la întilnireo — diverse.
începe prin occeptorea a ceea rii'’ ş.o). Care e vitalitatea, întreaga masă o pionierilor. li se oferă fără rezerve. Dis dintre inspiraţie şi meditaţie,
ce în mod obligatoriu urmeo- trăinicia lor ? Le-o întrot în Doi. Personal nu văd orga ponibilităţile copiilor la aceas eterno confluenţă a fertilizării s m Informaţii suplimentare cît şi comenzile se
i o să rămînă neschimbat. D i reflex periodicitatea lor. le în- nizaţia noastră co pe O uni tă virstă sînt atît de solidare personalităţii u'nane. Este con
versificarea implică şi este pre tîmpină ei cu acel automatism versitate medievală (universi- incit apucînd bine un fir pu fluenţa Io care — indiscutabil
cedată de o vatră fixă o acti binefăcător cu care întîmpină tos), în care să se facă de tem depăna întreg eoierul vor adresa serviciului aprovizionare, str. Dr.
vităţilor noastre. Diversificarea evenimentele vieţii şcolare ? preocupărilor lor. Spargereo — se situează însăşi profesio
meniurilor, este de dorit, nu Pledez pentru curajul de a fi toote şi dm toote cîte ceva. Şi monotoniei nu se face door noastră; cei mai mulţi dintre
exclude, cî dimpotrivă, propu modeşti, pentru îndrăzneola de nu pentru co pionierii, copiii slujitorii săi. Cei pe care, cu Petru Groza, nr. 8, camera 26, telefon 27 47:
ne pîîneo zilnică. Nu cunosc n-ar avea unghiul inimii şi prin diversificarea activităţilor recunoştinţă, îi numim cei mai
o ne limita otita timp cit este minţii deschis spre tot. Dim
o construcţie o cărei „diverşi- cî şi prin aprofundarea uneia. buni...
V