Page 85 - Drumul_socialismului_1968_04

I Q vteliolecs ....... Ţ
p e g 'o o a '3 \

i ...... PROLETARI DIN TOATE T/’.RILF UMITI7A1
I n i n t i m p i n a r e a

Z I L E I DE 1 MAI

globale şi marfă este reali­
zată în proporţie de 101 la
Colectivele raportează: sută. Rezultate frumoase
au fost obţinute de secţiile
cemicocs (care n depăşit pla­
nul cu 230 tone), cocs b ri­
chete, (cu 140 tone), furnale
(cu 41 tone), inr turnătoria I
a predat la magazie cu 31,0
întregul spor de producţie
Şar ja nr pe care jurnaliştii îl dedică tone mai m ulte produse de-
cît prevedea planul.
primei zile a lui jlorar con­ Colectivul acestei uzine
firmă iscusinţa yt hărnicia,
Şuviţele de fontă incan­ mai raportează că la secţiile
descente si evantaiele de flă­ iniţiativa lor de a pune în furnale, semicocs, cocs b ri­
valoare rezervele de care
cări de pe rină atestau că la chete şi turnătoria II de la
începutul lu n ii aprilie nu au
furnalul nr. 6 operaţia de e­ dispun. In legătură cu aceas­ înregistrat produse necores­
ta ing. Eugen Gălbenuşe. ad­
r i vacuare a primei yarje era junct la secţia de furnale, punzătoare şi toată cantita­
In
4 pagini 30 bani
schimbul de dimineaţă
ANUL XX. NR. 4141 VINERI 26 APRILIE 1968 pe terminate. In registrul de spunea : „La furnalul nr. $ tea dc producţie rezultată
exploatare a agregatului temperatura aerului insuflat s-a încadrat în STAS şi în
maistrul Laurean Lucaci fă­ a crescut in ultim ul timp cu datele operative pină la da­
După
normele de calitate.
peste 100 grade. Prin aplica­
obişnuita
cuse
însemnare:
încheierea lucrărilor ,,Şarja nr. 6.884 a fost des­ ficat, prin retopire, 90 la su­ ta de 21 a prilie s-a înregis­
rea unor măsuri s-a revalori­
cărcată In grafic la ora 8.15
tă din volumul scoarţelor si
Starea calitativă b ună: sili­
tra t o reducere )a preţul de
stropilor de fontă In acelaşi
Sesiunea ştiinţifică „Marxismul
iar sulful 0.05 la
ciu 0,92,
timp nu pierdem din vedere
sută...".
problema eliminării pierde­ cost cu aproxim ativ 1.020.700
lei.
Fiecare evacuare îmbogă­ rilor de metal prin zgură,
şi contemporaneitatea"
ţeşte cu noi fapte activitatea
lată doar cileva aspecte ra ­
plenarei Comitetului Cu p rile ju l aniversării a organizatoare, din alte in ­ jurnaliştilor de lu secţia /. re nc-au permis să depăşim
Şeful de echipă Nicolae Cos•
incă de pe acum angajamen­
tea isi nota lapidar in carne­
tul îm bunătăţit".
tul său de buzunar :
„/U i.
153 de ani de la
niversităţi din ţară.
clasei
marelui dascăl al naşterea s titu ţii de specialitate şi u­ am elaborat în plus 25 tone
de fontă*'. Este sporul obţi­
asemenea,
Participă, de
muncitoare. K arl M arx, Ia reprezentanţi ai unor insti­ rată ceva mai înainte pe ca­ Start bun
nut la yar;a ce a fost elabo­
Central al Partidului dului Comunist, a m işcării tute ştiin ţifice şi şcoli su­ jamentul asumat. De altfel, acum de Uzina „V icto ria "
Muzeul de istorie a P a rti­
re l-a trecut in contul anga­
perioare de partid din B ul­
revoluţionare şi democrati­
pînă
Rezultatele obţinute
garia,
Cehoslovacia, R. D.
ce din România, au inceput
-la cele 18.000 tone fonlâ ob­
Germană, Franţa. Italia, Iu ­
joi dim ineaţa lucrările se­
siunii ş tiin ţifice cu tema goslavia, Mongolia, Ungaria ţinută în acest an peste plan, Călan vin să confirm e star­
tul bun luat chiar de la în ­
a subscris cu
acest colectiv
„M arxism ul şi contempora­ şi Uniunea Sovietică. peste 2 000 de tone Cifra . .
neitatea''. Sesiunea este or­ fost rostit de tovarăşul Ion este cit se poate de semni­ ceputul trim estrului If a.c.
C uvîntul de deschidere a
Comunist Român P.C.R., Academia Republicii Popeseu-Puţuri, directorul ficativă. p iilie , valoarea producţiei
După 20 de zile din luna a-
ganizată de In stitu tu l
de
studii istorice şi social-po-
In stitu tu lu i de studii isto­
litice de pe lingă C. C. al
rice şi social-politice de pe
Socialiste România şi Aca­
In cursul prim ei zile a se­
demia de ştiinţe socinl-po- lingă C.C. al P.C.R.
liticc „Ştefan G heoighiu" siunii au fost prezentate
de pe lingă C C. al P.C.R. mai m ulte comunicări de PROIECTUL NOULUI COD PENAL.
In continuarea lucrărilor sale, Gheorghe Pană, Florian Dănălache, La lucrări participă aca­ participanţi români şi
demicieni, profesori univer­ străini.
plenara Comitetului Central al Ion Ioniţă, Emil Bodnaraş, Dumitru sitari, cercetători ş tiin ţific i Lucrările sesiunii conti­
Partidului Comunist Român a exa­ Petrescu, Iosif Banc, Ion Uiescu, din unităţile in s titu ţiilo r nuă. ÎN DEZBATERE:
minat unele probleme ale activită­ Ştefan Voitec, Ion Stănescu, Ilie
ţii internaţionale a P.C.R. în legătu­ Verdeţ, Constantin Doncea, Vasile
ră cu care a adoptat o hotărîre. Patilineţ, Valter Roman, Ion Popes-
Plenara a ascultat apoi raportul cu-Puţuri, Anton Moisescu, Miron EXPRESIE A GRIJII STA­
Comisiei de partid cu privire la rea­ Constantinescu, Ion Brad. PAGINA 2
bilitarea unor activişti ai Partidului In încheierea dezbaterilor a
Comunist Român. luat cuvîntul tovarăşul Nicolae ECONOMIA TULUI FATĂ DE MINORUL
La acest punct al ordinei de zi a Ceauşescu.
plenarei au luat cuvîntul tovarăşii Plenara Comitetului Central al DE METAL
Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Partidului Comunist Român a a­ INFRACTOR
Maurer, Gheorghe Stoica, Paul Ni- doptat o hotărîre în legătură cu rea­
culescu-Mizil, Maxim Berghianu, bilitarea unor activişti ai Partidului
Aurel Vijoli, Alexandru Birlădea- Comunist Român. Perfecţionarea legislaţiei lui infractor. Tratam entul
nu, Ştefan Voicu, Gheorghe A­ Plenara a hotărit alegerea tova­ P ro p u n e rile Com isiei judeţene penale actuale, sub forma — care are la bază cele mai
proi»eatului de Cod penal,
noi cuceriri ş tiin ţifice şi da­
postol, Leonte Răutu, Vasile Vaida, răşului Virgil Trofin în Comitetul corespunzător dezvoltării so­ te ale experienţei generali­
Petre Blajovici, Gheorghe Rădules- Executiv şi Prezidiul Permanent al ci al-economi ce în etapa pe zate in materie — prezintă
mai m ulte caracteristici dem­
care o parcurgem, face par­
cu, Barbu Zaharescu, Alexandru C.C. al P.C.lt. şi a tovarăşilor Emil de p a rtid şi de stat te integrantă din procesul ne de subliniat Noile regle­
Sencovici, Virgil Trofin, Titus Po- Drăgănescu şi Dumitru Popescu ca perfecţionării întregii vieţi mentări propuse ţin seama,
sociale din ţara noaslhă, me­
in prim ul rind, de «lişcernfi-
povici, Nlcolae Doicaru, Petre Lu- membri supleanţi ai Comitetului nită să ducă la accelerarea m intul şi dezvoltarea m oral-
pu, Chivu Stoica, Mihail Roşianu, Executiv al C.C. al P.C.R. în dezbaterea o a m e n ilo r m uncii progresului în toate dome­ intelectuală a m inorului, ca­
niile şi la adincîrea democra­ re nu coincid întotdeauna
Manea Mănescu, Dumitru Popa, E­ Plenara a hotărit trecerea tova­ tism ului o rîn d u irii noastre. cu particularităţile fizîre
mil Drăgănescu, Vasile Vîlcu, Du­ răşului Ion Iliescu din rindul mem­ CADRU PROPICE SISTEMA- In acest context, proiectul legate de vîrstă. De aceea li­
mitele actuale ale răspun­
mitru Coliu, Gheorghe Vasilichi, brilor supleanţi în rindul membrilor noului Cod penal — supus derii sînt m odificate în fa­
dezbaterii publice — capătă
TI7.ARII ŞI MODERNIZĂRII tică şi juridică, ce se reflec­ sabilitatea sa se prelungeşte
Constantin Scarlat, Ianoş Fazekaş, C.C. al P.C.R. o îndoită sem nificaţie poli­ voarea m inorului : irespon­
tă deopotrivă în caracterul pînă la 14 ani (in loc de 12),
iar răspunderea condiţiona­
LOCAIIIÂTILOR RURALE democratic şi înovalor aJ in­ tă de existenţa discernămin-
s titu ţiilo r sale specifice. P rin­
LUNAR 200.000 LEI tre acestea, instituţia m ino­ tu lu i, pînă la 1G ani (in loc
rită ţii ocupă un loc de sea­ de 15) — virstă de la care
Delim itarea m unicipiilor, oraşelor şi comunelor din mă în structura proiectului. m inorul răspunde deplin,
Vagoane DEPUNERI LA C E.C. judeţul Hunedoara, propusă recent de Comisia jude­ Reglementarea ei, la nivelul dar in lr-o formă atenuată.
ţeană de partid şi de sbât. completînd noua organ zare celor mai moderne legislaţii, S-a avut, deci, in vedere fap­
Locuitorii comunei Cer-
pentru export leju de Sus se fac cunos­ adm inistrativă a ţă rii, materializează una din princi­ reflectă din plin g rija sta­ tul că vÎTSta biologică nu co­
palele sarcini stabilite de Congresul al IX -lea şi Con­
respunde
întotdeauna
cu
reedu­
tulu i nostru pentru
cuţi in judeţul Hunedoara ferinţa Naţională a partidului. în domeniul perfec­ carea şi protecţia acestor m i­ virsta penală, cu capacitatea
şi prin economiile pe care ţionării vie ţii economice, sociale şi de stat a ţării noas­ de înţelegere (discemâmîn-
De Io Uzina mecanică din Tr. Severin a fost li­ nori care, în anum ite cond»-
le realizează şi le depun tre. ţii de creştere şi educaţie ne­ tul) a sem nificaţiei antisocia-
vrat pentru Republica Cuba, primul lot de 70 vagoa­ la unitatea C.E.C. din loca­ Dezvoltarea continuă a potenţialului industT!al şi favorabile, com it fapte a n ti­
ne tip buncăr destinate transportului de zahăr. A­ litate. Prnă acum, num ărul social-oultural al oraşelor influenţează pe planuri cfî- sociale. DAVID MANIU
cest tip de vagon pe patru osii, cu cuplă automa­ deţinătorilor de librete ferite localităţile rurale, sporind im portanţa unor Această grijă deosebită se procuror set at Procuraturii
tă, nre o capacitate de 62 mc puţind transporta, cu C.E.C. este dc peste 350. factori de ordin natural, geografic, demografic, social concretizează în modul nou locale Petroşani
o viteză orară de 80 km, o încărcătură de 50 tone. Rină A ici se depun lunar sume şi cultural. Studiul atent al interdependenţei acestor de reglementare a tratam en­
la sfirşilul anului uzina severineană va expedia o- ce se ridică la aproxim ativ elemente, precum şi aprecierea obiectivă a valoni lor tu lu i penal aplicat m inoru­ (Continuare în pag. a 3-a)
întrerupător din staţia
celuia;! beneficiar incâ 530 vagoane de acest tip. 200.000 Iei. In tim pul scurs prezente şi a celei de perspectivă — încredinţat unui de 220/110 kv Peşti}.
din acest an, s-au înregis­ colectiv larg de specialişti — a condus la propunerea
(Agerpres) tra t peste 800.000 Ici eco­ de delim itare a comunelor şi satelor, publicată in pre­
nom isiţi la C.E.C. sa noastră judeţeană. Cele 52 de comune cu 431 sate.
constituie unităţi adm inistraliv-tenitoriale echilibrate
sub raportul populaţiei şi al bazei materiale.
Dezvoltarea în perspectivă a acestei baze materiale, LA SEMĂNATUL PORUMBULUI
ca o consecinţă a progresului general al ţă rii noastre,
va conduce la posibilitatea- dotării fiecărei comune cu
prestări dc servicii etc. Acest avînt al unor a ctivităţi Sprijin mai eficient
o şcoală de cultură generală, cămin cultural, bibliotecă,
Cultivarea combativităţii şi in­ cinematograf, dispensai, spaţii comerciale, unităţi de
va conduce la ridicarea întregii vieţi din m ediul ru­
ral pe o treaptă superioară de civilizaţie şi o va
apropia de nivelul vieţii de ia oraşe.
transigenţei — îndatorire de anterior se sesizează o scădere sim ţitoare a acestuia, unităţilor ramase in urma
Compannd actualul număr al comunelor cu cel
reducerea fiin d de circa o treime Această reducere
constituie un avantaj de cea mai mare însemnătate,
dacă se ţine seama de faptul că organizarea tu tu ro r Menţinerea timpului favo­ însâmînţal 8 hectare Inginerul semănători pentru • porumb. Es­
seamă a organizaţiei de partid a ctivită ţilo r politice, economice şi social-culturale. in ­ rabil executării lucrărilor a- Cornel Târăboancă de la te necesar să fie folosite în
Insă ca
utilajele
C.A.P. Hărău s-a declarat sa­
tr-un cadru puternic dezvoltat din punct de vedere al
respective
qricole în cîmp a permis uni­
d o tărilor necesare, poate fi înfăptuit cu succes într-o
perioadă de tim p mai redusă, dat fiind faptul că ac­ tăţilor cooperatiste să intensi­ tisfăcut de felul cum unitatea mod chibzuit, să-şi realizeze
a fost sprijinită de mecaniza­
fiecare norma stabilită.
fice
simţitor ritm ul la însă-
tualele centre de comună dispun de un potenţial eco­ inînţarea porumbului. Coope­ tori şi îndeosebi de aportul O realizare de 145 hectare
In actualul stadiu de dez- Organele şi organizaţiile de ţători faţă de ceea ce frînea- nomic mai ridicat. rativele in care s-a urmărit tractoristului loan Ţîr la mînui- la semănatul porumbului, cît
' .Ilare a societăţii noastre, partid de la E. M. Lupeni, zâ mersul înainte In perma­ Stadiul de dezvoltare a comunelor noastre, pre­ îndeaproape folosirea maşinilor rea aqreqatului adaptat pentru s-a înregistrat pînă ieri la
n d perfecţionarea continuă a sub directa îndrum are a co­ nenţă m inerii. inginerii şi cum şi evoluţia lo r viitoare impune studierea m in u ţi­ la în lr’ aqa capacitate au reu­ folosirea ierbicidelor. C.AP. Geoaqiu, la prima ve­
. tiv ilâ ţii. creşterea eficaci­ m itetului de partid, eu căutat tehnicienii exploatării noastre oasă a tuturor fa cto rilo r din viaţa satelor şi centrelor şit să încheie sau să se apro­ Ca satisfăcătoare pot fi con­ dere ar părea satisfăcătoare.
tăţii devin o problemă soc iu- să promoveze în mod consec­ de comună în vederea aplicării acestor studii în lu ­ pie de slirşit cu această ac- siderate şi rezultatele Snreqis- Au mai rămas însă de insă-
o sarcină arzătoare în vent critica şi autocritica >n IOAN RACZEK crările de sistematizare a localită ţilo r rurale. Elabo- liune. trate de către cooperativele minţat 125 hectare, deşi unita­
ate domeniile construcţie; întreaga lor activitate pentru secretar al comitetului de Arh. CONSTANTIN IAREMSCHI Exemple pozitive ne sînt o­ aqricole din Turdaş şi Pricaz tea are la dispoziţie trei semă­
Aoeialiste. este cu neputinţă ca, a tit în procesul de pro­ director ol D.S.A.P.C. Deva ferite de cooperatorii din Bă- unde, pînă ieri, au mai rămas nători cu care se poate rea­
. progresăm în ritm rapid ducţie, cît şi în societate şi în partid al E. M. Lupeni cia şl Hărău. La Băcia semă­ de însămînlat cu porumb cite liza o viteză zilnică de cel
iLacă. paralel cu succesele do­ fam ilie, com uniştii să fie e­ (Continuare in pag. a 2-a) natul porumbului s-a terminat, 20 si respectiv 40 hectare. Prin puţin 40 hectare. Şi aici însă
n ndite, neajunsurile nu sînt xemplu de conduită şi morală (Contlnuore In pag. a 2-a) utilizarea judicioasă a m ijloa­ se cere o preocupare mai sus­
privite cu cea mai mare se- socială. iar la Hărău au mai rămas de celor de care dispun există po­ ţinută pentru ca maşinile să
uzitate, dacă lipseşte cura­ P rincipalul m ijloc prin care sibilitatea ca la aceste uni­ lucreze cu randament maxim.
i I de a le dezvălui şi înlâ- organizaţiile de partid deprind tăţi într-o zi-douâ să se ter­ De asemenea si la cooperati­
* ra cu hotărîre. In legătură oamenii să-şi dezvolte sim ţul mine însămîntarea întreqii su­ vele aqricole din Tîmpa si To-
. u aceasta, toţi m em brii de critic, atitudinea autocritică prafeţe planificate. lia există unele goluri în fo­
i.rlid sînt datori să stim u- faţă de propria activitate — Sînt insă şî unele cooperative losirea maşinilor. Numai aşa
j. se in întreaga lor activita- este munca. In adunările ge­ aqricole în care se simte ne­ se poale explica de ce pină
folosirea critici», factor de nerale ale organizaţiilor de cesitatea de a acţiona cu mai ieri nu însămînţaseră nici ju ­
•amă în întărirea partidu­ bază, în adunările grupelor sin­ multă hotărîre. accentul pu- mătate din suprafaţa destinată
lui, promovînd totodată s p iri­ nîndu-se îndeosebi pe organiza­
dicale. în adunările generale culturii porumbului. Dacă tim ­
t 4 autocritic, recunoaşterea ale salariaţilor, in diferite rea muncii în vederea asiqu- pul bun de lucru si utilajele
. mod deschis a greşeldor consfătuiri, este dezbătut mo­ rării lolosirii maşinilor cu ma­ sc foloseau din plin. la cele
proprii, ca o chezăşie a îm ­ dul în care ne îndeplinim sar­ ximum de randament. Din cele două unităţi amintite însămîn-
bunătăţirii continue a m uncii, cinile, analizăm răm înerileîn relatate de tovarăşul David ţatu) porumbului putea Ii ter­
dovadă a foiţei partidului. urmă. cauzele care le deter­ Kafka, preşedintele cooperativei minat sau se apropia de sfîrşit.
Realizarea tu tu ror sarcini­ mină, tragem la răspundere agricol» dc produclie din Gu- Din aspectele relatat-» reiese
lor ce ne stau în faţă depinde pe cei care se fac vinovaţi de rasada, reiese că unitatea nu că răminerea în urmă a însă-
totdeauna de exigenţa şi com- neajunsuri, căutăm soluţiile stă tocmai bine cu semănatul. roînlării porumbului în unele
ilivita te a cu care fiecare o r­ de îndreptare Iotă doar cîte- Din 200 hectare destinate cul­ unitâli cooperatiste se dalo-
ganizaţie de partid acţionea- va forme prin care oamenii turii porumbului s-au Snsămîn- reşle deficienţelor de ordin or-
.1 îm potriva lipsu rilo r şi muncii au pusă la îndemLnâ, lat mal puţin de 70, iar palul qanîzatoric. In scopul termină­
; eajunsurilor, in atitudinea prin natura o rin d u irii noas­ qerminativ s-a preqătit pe a­ rii acestei acţiuni in cel mal
i iţă de indisciplină, faţă de tre socialiste, posibilitatea rea­ proape 100 hectare. A împrăş­ scurt timp, ceea ce va asi-
incompetenţă şi nepăsare. lă de a participa ca adevăraţi tia doar acum înqrăşămintele qura evitarea pierderii de re­
iţă de tot ceea ce frînea/.ă stâpîni la soluţionarea proble­ naturale, cum se procedează la coltă, esle necesar ca atit con-
mersul înainte al colectivn- melor construcţiei socialiste. brigada din Gothatea. nu se ducîrile unităţilor agricole cit
. ii de muncă. Nu se poate Ele sînt însă în acelaşi tim p ooate socoti decît ca o notă şi orqanele agricole să ia mă­
admite tolerarea dezinteresu­ tot atitea m ijloace prin care slabă la capitolul organizarea suri eficiente pentru m obili­
lui, lipsei de răspundere in comuniştii, ca şi ceilalţi oa­ muncii în cadrul briqăzii res­ zarea tuturor forţelor şi m ij­
pective. Rămînerea în urmă nu
loacelor de lucru, să urmăreas­
i îuncâ, îngăduinţa faţă de cei meni ai muncii, învaţă prin se da-toreşte lipsei de mijloace că zl de zi materializarea sar­
* aduc daune intereselor po­ propria practică, din mers. Vedere din Hunedoara. Foto : V. ONOIU mecanizate, deoarece la coope­ cinilor prevăzute tn planurile
porului m uncitor. să devină intransigenţi, necru­ rativă există 8 tractoare şl 2 operative.