Page 86 - Drumul_socialismului_1968_04

2 D R U M UL SO C IA LISM U LU I Vineri 26 aprilie 1968

CETATE» iN AC­ . . 1

ŢIUNI PATRIOTICE fabrică, buştenii sînt sortaţi ca­ Pionieri! Lansăm secţia cojocărie Călttn l i piei
Măr col din satul Păţit a dus la
înainte de a lua drumul spre
dc ovine pentru tăbăcit. Au tre­
litativ. Acest lucru îl face cu o chemare cut de atunci mai bine de' 7
multă pricepere brigada de re­ luni. Nici în ziua de azi nu fi-a
cepţionat condusă de loan Mi- D E V A (de la Gh. I. Negrea). văzut omul pieile tăbăcite. In
S I B E R I A clăuş, de la depozitul Fabricii de Vreau sa lansez pe această cale o schimb i s-au tocit tocurile lu
cherestea din Orâştie. chemare către toţi pionierii din pantofi făcind drumuri după
municipiul Deva fi din judeţ. ele. Personalul de deservire al
In centrul oroşului, pe stră­ cite s-au plantat în această Foto : V. ONOIU Hotârirea aceasta am luat-o m tăbăcăriei îl amină de pe o zi
zile lăturalnice, aproape la tot primăvară. Locul panseluţelor urma participării la o şedinţa in pe alta, f
pasul întîl n eşti oameni care va fi luat apoi de lalele. care s-a vorbit despre . posibili­ Ce-ar fi, tovarăşi de la coo­
se ocupă cu grijă de înfru­ Pe strada „Victoriei", un tăţile de a ne înfrumuseţa tot perativa „Drum nou' Hunedoa­
museţare şi buna gospodărire. nou şantier. Porţiunea dintre mai mult localităţile în care ra, sa le amintiţi tabăcarilor din
Rod al muncii depuse de a­ strada „Gh. Doja” şi staţia trăim, a le păstra curate, pline Căl(\n că acest sistem de ser­
ceşti oameni, Simeria capătă C.F.R. va fi mult lărgită. Pen­ vire nu este sănătos f
pe zi ce trece înfăţişarea unui tru lărgirea străzii „Victoria" de verdeaţă fi flori.
Ne pare rău, dragi pionieri fi
oraş din ce în ce mai frumos s-au săpat 700 mc pâmînt. elevi, dar la fedinţa aceea am
Pe strada „30 Decembrie" Pe străzile „Cuza Vodă" şi auzit citeva lucruri urî te despre în care jo i?
s-ou efectuat lucrări în va­ „30 Decembrie” s-au construit afturile" în asigurarea bazei E xpoziţie
loare de peste 320.000 lei peste 620 mp trotuare. voi. Nn s-au dat nume, dar s-a G H E L A R (de la T. Nădej­
pentru amenajarea zonelor Pină în prezent, aşa cum la C.C.V.J. spus că mulţi rupeţi florile o- de), In luna februarie o echipă
verzi, iar pe strada „23 August", ne-a relatat tovarăşul Viorel rafulni, călcaţi zonele verzi, dis­ de mineri de la Exploatarea mi­
lucrul este acum în toi. S-au Ocoş, preşedintele comitetului trugeţi tinerele mlădiţe ale pomi­ niera Gheţar a fost transferată,
făcut şi se moi fac încă de­ executiv al consiliului popu­ furajere se resimt direct In sola clubului sindi­ lor fi arbuştilor ornamentali. tn interes de serviciu, de la mi
molări şi refaceri de garduri, lar orăşenesc, valoarea lucră­ cal al Combinatului car­ Nu /re-a venit să credem, dar
săpături şi transporturi de pâ- rilor efectuate prin contribu­ bonifer din Valea Jiului s-au adus argumente. Ştiam că na „Centrală" la mina „Est"
Ajunşi în sector minerii nu au
mint, se reface instalaţia e­ ţia cetăţenilor se ridică la s-a deschis expoziţia „A- voi, copiii, sînteţi prietenii flo­
lectrică, se plantează arbuşti peste 1.800.000 lei. Acesta parataj minier polonez rilor, Doar vă asemănaţi atît de fost primiţi la lucru (şeful sec­
ornamentali. In parcul oroşu- este doar începutul. Lucrările în prodi cţia animalieră antideflagrant". Expoziţia mult f torului este ing. Constantin Ha­
lea). In ziua respectivă minerii
lui panseluţele îşi arată chi­ pentru gospodărirea oraşului este organizată de către Aţi priceput, deci, chemarea
purile pline de gingăşie. smt in plină desfăşurare. Consiliul comercial de pe noastră. Ocrotiţi florile! nu an fost pontaţi, Degeaba au
Pînâ acum au înflorit doar Respectarea întocmai a pre­ peste 44.000 lei venituri, cît tite. Lasă însă de dorit modul lingă Ambasada R.P. Po­ Primiţi „provocarea" ţ Ne bu­ tot umblat să clarifice situaţia.
citeva flori din cele 45.000 C. GHEORGHE vederilor contractuale de că­ trebuia să realizăm din vîn- cum se preocupă Conducerile lone la Bucureşti şi în­ curăm. I:loriie îşi aşteaptă ocro­ Pina la urmă s-au gîndit să a-
tre fiecare cooperativă agri­ zarea laptelui în prim ul tr i­ u n ită ţilor de creşterea pro­ treprinderile poloneze de titorii, Acordaţi-le mireasma gri­ pclezc la comisia de soluţio­
colă constituie una din sar­ mestru, am obţinut mai puţin ducţiei de iarbă şi fin u ri pe comerţ exterior „Electrim" jii şi hărniciei voastre! nare a litigiilor dc muncă din
5§ SI A D cinile fundamentale, a că­ de 14.000 lei. Neavind asigu­ pajiştile naturale. Volum ul şi „Centrozap". cadrul exploatării. De aproape
ror înfăptuire asigură o des­ rate cantităţi suficiente de lucrărilor efectuate de coope­ Ea este deschisă zil­ „Operativitate" trei luni membrii acestei co­
făşurare normală a activităţii suculente şi concentrate, nu ra torii din B urjuc pe cele nic intre orele 10-18, in misii aniină de pe o joi pe alta
Comitetele comunale U.T.C, care dată după termina- perioada 23 aprilie — 5 soluţionarea cazului.
din aşezările depresiunii Zo- rea acţiunilor dc muncă economice şi financiare a uni­ ne puteam aştepta la mai 1.174 hectare păşuni şl 387 mai a.c. Se prevede ca P A T IZ (de la N. Paltin). In In care joi vă hotăriţi, tova-
rondului au antrenat în aceas­ voluntar-patriotică au fost or­ tăţilor. D atorită diversităţii mult... hectare fineţe este practic ne­ pe tema respectivă să ziua de 17 octombrie 1967 loan răfi, să clarificaţi acest caz ţ
tă primăvară un număr de ganizate diferite acţiuni cui- producţiei agricole, coopera­ O situaţie nesatisfâcătoare însemnat. Aprecierea este va­ aibă loc şi o serie de
peste 5000 de tineri la efec­ tural-sportive, distractive. Prin­ tivele vin permanent In con­ se întîlneşte şi la C.A.P. Bur- labilă şi pentru cooperativele conferinţe.
tuarea numeroaselor lucrări dc tre cele mai reuşite putem a­ tact prin interm ediul contrac­ juc. V e niturile obţinute pînâ agricole din Sarmizegetusa,
interes obştesc care contribuie minti excursiile la Gorunul telor economice cu ‘ diferite Ja începutul acestei luni din Peştişu Mare, Nădăştia de
la ridicarea nivelului edilitar- lui Horia, Ia Tebea, la siaţiu- organizaţii de stat sau coope­ vînzarea laptelui realizat de Jos, Bobilna, Foit şi altele,
gospodăresc al comunelor şi nea climaterică din Vata de ratiste. De aceea, pentru a nu la un efectiv de peste 125 unde suprafeţele curăţate şi
satelor. Au fost plantaţi peste Jos, la Hunedoara, Simeria, produce perturbaţii în meca­ vaci totalizează mai puţin dc fertilizate sînt departe de a
5000 pomi ornamentali, 2 km Zlatna. Reuniunile şi serile nismul liv ră rii produselor sta­ 10.000 lei, reprezentînd sub oglindi posibilităţile existente. E c o m & m m p e m e t a l
gord viu, s-au curăţat 30 hec­ distractive organizate la Je­ bilite, oare uneori au conse­ 40 la sută din prevederile pla­ Faptul că în fiecare din uni­ Li
tare de păşune, au fost ame­ bea, Brad, Gura borza, con­ cinţe serioase în aproviziona­ nului. Neasigurarea unei ba­ tăţile vizate se realizează pro­
najate 5 baze sportive. Pe o cursurile sportive intre asocia­ rea populaţiei şi Im plicaţii de lanţe furajere echilibrate (cel ducţii de lapte de 2—5 ori mai
întindere echivalentă cu 10 ha, ţii la diferite discipline, pre­ ordin financiar în viaţa coo­ mai mare deficit fiin d la su­ m ici în trim estrele I şi IV Siderurgiştii hunedoreni îşi spun părerea
s-au făcut lucrări de extinde­ cum* şi pregătirea pentru par­ perativei, se cere o preocupa­ culente şi concentrate), nici faţă de cele obţinute în cele­
re şi întreţinere o spaţiilor ticiparea Io desfăşurareo eta­ re susţinută din partea con­ nu se putea solda cu rezul­ lalte trim estre denotă că nu
verzi, iar pe o suprafaţă da pelor festivalului tineretului s iliilo r de conducere în vede­ tate mai bune. Acelaşi lucru se pune accentul cuvenit pe
5 hectore s-ou executat îm­ hunedorean cu cele mai bune rea în d e p lin irii exemplare a se constată în cazul coope­ furajarea echilibrată a anim a­
păduriri cu puieţi, lucrări de formaţii culturale şi tradiţii în datoririlo r ce le revin, a ho­ rativei agricole din Sar- lelo r în tot tim pul anului.
amenajare şi întreţinere a 6 folclorice din Tara moţilor tărârilor adoptate de către a- mizegetusa, care a rămas S alturile de-a dreptul specta­ Rezervele interne pot fi valori­
monumente istorice şi altele. s-ou bucurat de o largă par­ dunârile generale ale coope­ In restanţă faţă de contrac­ culoase înregistrate începând
In mod deosebit s-au evi­ ticipare din partea tinerilor. ratorilor. tul încheiat cu Industria cu luna mai şi pînâ în octom­
denţiat comitetele U.T.C. ale Dacă m ajoritatea cooperati­ laptelui cu aproape 7.000 brie dovedesc că potenţialul
comunelor Baia de Criş, Vaţa CONSTANTIN AOANEI velor se achită la tim p de 1 lapte. In condiţiile în ca­ produotiv al anim alelor este ficate la un nivel superior
de Jos, Crişcior, Bulzeştll de activist al Comitetului o bligaţiile ce şi le asumă, e­ re unitatea dispune de peste valorificat mai deplin numai
Jos, Buceş, Băiţa. De fie- judeţean U.T.C. Hunedoara, xistă şi unele unităţi care ne­ 2.500 hectare ocupate cu pa­ în perioada păşunatului, adi­
glijează onorarea la termenele jiş ti naturale, inginerul Gheor- că 5—6 lu n i pe an. Economisirea şi va lo rifica ­ da prim elor trei luni din a­ cu role bazat pe principiul
scadente a contractelor. Să ne ghe Dauerbach se plîngea de Râu este că o astfel de si­ rea superioară a m etalului, cest an num ărul orelor de în­ frecării p r!n rostogolire a m ic­
referim , de pildă, la lapte, lipsa posib ilităţilo r de acope­ tuaţie se perpetuează an de ridicarea coeficientului lui de treruperi a scăzut iar tim pul şorat, de asemenea, sensibil
num ărul rebuturilor, a dus la
fura­
rire a necesarului de
Furnalul patru întinereşte unul din produsele a căror je (? !). an, fără ca unităţile coopera­ utilizare, slnt probleme tehni- efectiv de funcţionare a li­ îm bunătăţirea calitativă a su­
n iilo r de sîrmâ a crescut pes­
co-economice de mare comple­
livra re se face ritm ic, zi de ?.î.
tiste să desprindă învăţăm in­
Citeva exemple concrete o­ — Şj în unitatea noastră, tele cuvenite. Deoarece acum xitate care depind, deopotri­ te lim ita planificată. Pe a- prafeţelor obţinute la oţelurile
Lipsit de dogoarea focului, Ca şi la alte lucrări de o- glindesc deficienţele existen­ carenţele în furajarea anim a­ ne găsim în perioada cînd pot vă, a tît de activitatea noas­ ceastâ cale noi am reuşit să calmate etc. De arătat este
furnalul îşi pierde o parte din cest gen, constructorii au fo­ te în activitatea ferm elor zoo­ lelor şi~au pus amprenta asu­ fi luate încă o serie de mă­ tră, a siderurgiştilor, oît şi de obţinem în plus peste 600 to­ că în comparaţie cu perioada
măreţia sa, chiar docă este losit metoda preasamblării. tehnice, cauzate îndeosebi de pra producţiei de lapte, ne suri pentru creşterea produc­ cea a constructorilor de ma­ ne de laminate. Dacă avem trim estrului IV deşeurile au
vorba de furnalul nr. 4 din pe subansamble mari, o e­ slaba preocupare a conduce­ relata tovarăşul Ion Drâgan, ţiei de nutreţuri, de maximă şini. Localizată această pro­ în vedere că depăşirea res­ fost reduse cu 0,13 la sută.
combinatul hunedorean, care lementelor furnalului, Pe o rilo r “u n ită ţilo r pentru asigu­ brigadier zootehnic la C.A.P. im portanţă este efectuarea u­ blemă la condiţiile existente pectivă reprezintă aproxm a- In scopul v a lo rifică rii şi
cu mulţi ani în urmă era cel platformă separată s-au pre- rarea unei hrăniri corespunză­ Prîcaz. Cei 7.000 1 nerealizaţi nor analize temeinice de că­ in cadrul lam inorului de sîr- tiv 40 la sută din tot ce am mai bune a m etalului pe ca-
mai mare agregat de acest asomblat virolele de Io vatră, toare a anim alelor, vor fi recuperaţi însă în lu ­ tre consiliile de conducere, in ­ mâ se poate afirm a că în u l­ lam inat peste prevederi con­ re-1 avem la dispoziţie, obiş­
fel din ţară. Fiind in reparaţie creuzet şi etalaj, precum şi — A căuta argumente ca nile următoare. In acest scop ginerii şi medicii veterinari a tim a vreme au fost obţinute cluzia de a persevera şi în nuim să fqlosim pentru regla­
capitală, furnalul se află a­ virolele de ia gîtul furnalu­ să justificăm nerealizarea cu s-au in iţia t o serie de acţiuni posib ilită ţilor de echilibrare a unele rezultate pozitive. Pes­ v iito r pe această cale se im ­ rea lam inorului — trenul
cum în stopînirea deplină a lui şi segmenţii de protecţie. peste 40 la sută a cantităţii pentru creşterea producţiei de balanţei furajere şi în tre p rin ­ te prevederile planului am pune de la sine. Un alt avan­ pregătitor şi interm ediar —
constructorilor hunedoreni. In Organizarea bună a lucru­ de lapte m arfă planificată, nutreţuri. In afară de faptul derea unor acţiuni eficiente lam inat 1.399 tone sirmâ di­ taj de care am beneficiat în diverse scurtături rezultate
numai 45 de zile aceştia vor lui cit şî faptul că aici lu­ este in u til — spunea tovară­ că s-a extins cultura trifo lie - pentru ca de pe fiecare hec­ ferită, la preţul de cost am urma exploatării raţionale a din procesul de prelucrare, e­
da furnalului o nouă tine­ crează echipe de constructori nelor cu 100 hectare, pe 60 tar să se obţină cantităţi spo­ înregistrat economii de pes­ u tila jelor constă în reduce­ conomisind, astfel, o mare
reţe. şi montori cu experienţă in şul Ion Baciu, preşedintele hectare păşune s-au adm inis­ rite dc fin u ri, suculente, con­ te 238.000 Iei, i'ar poziţiile din rea continuă a unor consu­ cantitate de ţagle bane pe
De la tovarăşul George efectuarea lucrărilor de re­ cooperativei agricole din satul tra t îngrăşăminte chimice şi centrate şi iarbă. Modul cum planul contractual aferente m uri specifice. Micşorarea oare înainte vreme le iroseam
Lozâr, inginer şef coordona­ construcţii, constituie garanţii Aurel Vlaicu. In special lipsa urină, iar pe o suprafaţă în­ vor fl rezolvate aceste proble­ perioadei prim ului trim estru consumului de metal pe tona la reglâri'le respective. Cu
tor la I.C.S.H., am aflat mai certe că furnalul nr. 4 va pri­ furajelor a fost factorul care semnată au fost executate lu ­ me influenţează direct pro­ au fost realizate integral. de lam inat, în comparaţie cu eitva tim p în urmă, ca să ne
multe amănunte privind pre­ mi „botezul" focului la ter­ crări de ameliorare. ducţia anim alieră din lunile Deoarece funcţionarea corec­ trim estrul IV al ar\ulu! tre­ referim la un alt exemplu,
pentru legarea colacilor se
gătirile care s-au făcut pen­ menul prevâjut. M NEAGU a determ inat nivelul scăzut al Unele măsuri ş-au luat şi care urmează şl pe cea din a­ tă a agregatelor, a tutu ro r in­ cut, este echivalentă cu 107 iroseau cantităţi mari de sîr­
tru ca acest important obiec­ producţiei. Ca urmare, faţă de în celelalte cooperative am ln- nul v iito r. Totodată, determin stalaţiilor electrice şi mecani­ tone de sîrmâ diferită. mâ. Câutînd să reducem la
tiv siderurgic să fie redat nă ne m ijlocit gradul de înde­ ce au un ro l hotărîtor în Economisirea m etalului în
producţiei la termenul prevă­ p lin ire a contractelor de liv ra ­ sporirea producţiei de mefcal, cadrul secţiei noastre îm bra­ m inim um acest consum s-a
zut. re încheiate pentru produsele atenţia noastră a fost îndrep­ că şi alte aspecte. Şutarea du­ pirs în funcţiune o foarfecă
volantă ce taie sîrmâ respec­
tată cu prioritate în acest
După studierea documen­ anim aliere şî realizarea veni­ sens. blă a oţelurilor calmate a dus tivă la dim ensiunile necesare.
taţiilor s-a întocmit un gra- tu rilo r planificate din secto­ la reducerea considerabilă a Eficienţa ? O economie anua­
fic-reţeo din care rezultă e­ Exemplificând ideea enun­ a v a riilo r şi a rebuturilor. T re­ lă de metal de aproxim ativ
şalonarea cea mal optimă ru l zootehnic. ţată putem arăta că in perioa­ cerea la folosirea ghidajelor 200 de tone.
de desfăşurare a lucrărilor. De Io mii de me- In viito r ne gândim să fo­
Această metodă a „drumului tii înălţime, călăto­ losim şi alte surse de econo­
critic" de execuţie şi urmă­ rii aerului tiansmit m isire a m etalului. Este vor­
rire a fiecărei activităţi, in­ pe pâmînt mesaje. ba de reducerea secţiunilor
fluenţează direct termenul de Ele sini „prinse" la Sistematizarea şi moder­ neterminate, elim inarea ovali-
punere în funcţiune a agre­ staţia de radio z Atj lor, bavutilor, deform ări­
gatelor. terestră. Electro­ lor, a suprapunerilor oare. de­
mecanicul Nico-
In această perioadă, rela­ lae Jena, de (a şi faţă de luna ianuarie au
tiv scurtă, constructorii au de aeroportul Deva, a­ nizarea localităţilor rurale scăzut sim ţitor, printr-o con­
executat un important volum cordă multă aten­ ducere atentă a procesului
de lucrări. Se vor monta ţie aparatelor sta­ tehnologic pot fi reduse la
circa 500 tone de construc­ ţiei. (Urmare din pag. 1) m inim um . Dezbaterile pe ca­
ţie metalică şi utilaj tehnolo­ ţie şi tehnico-edilitare pot fi ra şi condiţiile materiale u r­ re le-am organizat recent în
gic, iar in „corpul" furnalu­ realizate cu cheltuieli m3i bane. Sînt multe localităţi grupele sindicale au evidenţiat
reduse, mânnduTşe prin a­
lui şi la cele două preîncăl- rarea schiţelor de sistemati­ ceasta eficienţa lu crărilo r rurale, printre care Certeju aceste posibilităţi, au relevat
zitoare de aer se vor înzidi zare perm ite amplasarea ju ­ de investiţii. In lucrările de de Sus, Teliucu Inferior, Pui, că munca pentru realizarea
aproximativ 3100 tone de că­ dicioasă a inve stiţiilo r în te­ sistematizare a localităţilor Zam,. Aninoasa. Sarmizege­ sarcinilor de producţie pe fi­
rămidă refractară, rito riu şi va conduce la tusa, 11 ia şi altele, cu un nul 1968 se desfăşoară sub
recuperarea unor suprafeţe rurale va trebui să se u m i­ patrim oniu spiritual şî ma­ semnul exigentelor şi obiecti­
de teren care vor reintra în lească, de asemenea şi va­ terial valoros, foarte apropiat velor economice de mare în­
acest- fel în circu itu l agri­ lorificarea cadrului natural, de cel al oraşelor din Jude­ semnătate, iar problema eco­
col. Cu p rile ju l elaborării neasemuit de pitoresc în ţul nostru. nom isirii Şi va lo rifică rii su­
CULTIVAREA COMBATIVITĂ­ studiilor am intite va trebui artistice locaJe, a monu­ cestui fond, in contextul perioare a m etalului în acest
judeţul nostrq, a tradiţiei
Valorificarea atentă a a­
să fie asigurată o densita­
context trebuie să fie privită
m entelor istorice bogpt re­
te de 50-60 locuitori pe hec­
dezvoltăm rurale viitoare,
tar în vatra salului. Este cu­ prezentate îp teritoriu, a po­ preconizate prin propunerile de către fiecare membru al
colectivului nostru nu ca o
noscut că, In prezent, den­ tenţialului turistic şa- Comisjej judeţene de partid campanie, ci ca un proces
Bogota tradiţie
artistică
sitatea în mediul rural este
şi de stat. va confirm a in­
ŢII ŞI INTRANSIGENŢEI de aproxim ativ 10-12 locui­ im prim ată m ultor clădiri morală a m ăsurilor la care continuu, ca o parte integran­
dubitabil întreaga valoare
tă a acţiunii de creştere a e­
cere
d i.n satele noastre se
tori pe hectar în vatra sa­
tului, faţă de 60-70 în ţările prelucrată creator de arhir ne-am re fe rit Cu aceeaşi ficienţei noastre economice.
vecine. tecţi şi exprim ată cu mai forţă de evidenţă se vor
multă vigoare în plastica impune de la sine raporturi ing. lUCACI ZOLTAN
(Urmare dţn pag. 1) prezent să aibă o comporta­ din două puncte de vedere. tul ciudată despre critică şi Sporirea densităţii de lo­ arhitecturală a viitoarelor ţelul secţiei laminorului de
re corectă atît în fam ilie cît In tîi, pentru că nici unui co­ sancţiune. In tr-o singură lu­ cuitori conduce la avantaje clădiri, care vor m ateria­ noi ce se statornicesc In sirmâ
au în atenţie sporirea conti­ şi în societate. munist, indiferent de funcţia nă el a dat nu mai puţin de economice importante, prin liza la sate tendinţa de apro­ toate comunele judeţului, în ing. ALEXANDRU LUPU
nuă a producţiei şi producti­ Cu toate că s-au obţinut li­ ce o îndeplineşte, nu-i este 38 sancţiuni unor subalterni aceea că reţelele de circula­ toate comunele patriei noas­ adjunctul şefului de secţie
v ită ţii m uncii, îm bunătăţirea nele rezultate bune, totuşi co­ permis să trateze cu indife­ pentru diferite abateri. Nu dis­ piere treptată de atmosfe­ tre. la laminorul de sirmâ
ca lită ţii cărbunelui, reducerea m itetul de partid de la E. M. renţă poziţia tovarăşilor de cutăm aici opontunitatea şi
preţului de cost, respectarea Lupeni m ai are m ult de lu ­ idei. Tovarăşul Costache Insă justeţea acestor sancţiuni. Cînd
disciplinei şi a norm elor de cru. Trebuie să ajute organi­ comite o abatere care depă­ însă unii muncitor» se duc la
tehnică a securităţii muncii, zaţiile de bază pe schimburi şeşte lim itele unei simple res­ el să conteste valabilitatea
fac propuneri care să deter­ in folosirea cu cît mai m ult pingeri de critică : fiin d şe­ sancţiunii, să discute cu el
mine îm bunătăţirea m uncii. curaj a c ritic ii şi autocriticii, ful sectorului şi adoptând o despre aceasta, tovarăşul M o­
Toate acestea sînt expresii ale pentru a face să dispară tea­ astfel de poziţie el împiedică, doi îi bruschează, dîndu-i a-
a titu d in ii critice. înaintate fa­ ma de a dezvălui lipsurile. de fapt. organizaţia de bază farâ din. birou. Organizaţia
ţă de muncă, dovezi ale răs­ Trebuie să arătăm că mai e­ să-şi exercite dreptul de con­ de bază din oare face partea
punderii cu care privesc con­ xistă cazuri cind unii subal­ trol acordat de statutul parti­ încercat sâd ajute să adopte
trib u ţia proprie la progresul terni nu îndrăznesc sâ-şi c ri­ dului şi acceptat de normele o atitudine corespunzătoare
societăţii. tice şefii pentru că aceştia sînt vieţii noastre sociale în v irtu ­ faţă de oameni. De Fecare
Una din formele cele mai dispuşi să interpreteze c riti­ tea rolulu i de conducător pe dată îşi face autocritica, dar
frecvent Întrebuinţate pentru ca drept o form ă de atingere care îl are partidul, aceasta se dovedeşte form a­
îndreptarea lip su rilo r este a prestigiului, de Jignire. In tr-u n chip asemănător lă, pen-tru că nu-şi schimbă
munca cu omul. cu cel care Mai avem încă m ulţi tova­ procedează şi tovarăşii Iu ­ procedeul.
lucrează, de fapt, efectiv la în ­ răşi care înţeleg greşit rolul lian Costescu, inginerul şef Inginerul Ion Ilinca, şeful
făptuirea planurilor, a sarci­ c ritic ii şi autocriticii in fapt, adjunct al exploatării şi sectorului II, are o atitudine
nilor. Acest procedeu f| folo­ accceptînd-o doar la modul Ghporflhe Morioî, şeful secto­ necuviincioasă faţă de m unci­
sesc a tît organizaţiile de partid, teoretic. Ba mai m ult, unii rului V II. Pentru ei este „prea tori, ajungând uneori să-i în­
de sindicat şi U.T.C., cit şi acţionează astfel în viaţa obositor" să stea de vorbă cu jure, pretinzând că în acest
conducerile exploatării şi sec­ practică îneît să dea critic i oamenii, sâ-i ajute pe cei ca­ fel întăreşte disciplina,
toarelor. S-a dovedit că dis­ nişte lim ite pînâ la care a­ re greşesc pentru a se îndrep­ Am dat aceste ojteva exem­
cutarea în mod Individual cu ceasta se poate dezvolta. Nu ta. Singura legătură pe oare ple nu atît pentru a arăta to­
cei care sovîrşesc abateri de este greu de înţeles că de cele ei o au cu oamenii este sanc­ varăşilor oum trebuie să nn-
la disciplină, de la normele mai m ulte ori această Lm itfi ţiunea, lâsînd ca munca de nuiascâ arma critic ii şi auto­
şi regulamentul de ordine in ­ se confundă cu propria per­ convingere să fie dusă de oiv c riticii, ci mai ales pentru a
terioara. dă rezultate bune. In ­ soană. Iată un astfel de e­ ganizaţia de partid şi sindicat. sublinia ideea că organizaţii­
tr-un trecut nu prea îndepăr­ xemplu. Tovarăşul Titus Cos- Nimeni nu esţe îm potriva le noastre de partid, sindica­
tat. tovarăşul Aurel Ghinea. tache, fiind şeful sectorului sancţionării abaterilor de la tul şi organizaţia U.T.C, toţi
maistru miner, membru de X in , participă cu regularitate regulile şi normele de m un­ com uniştii de la mina Lupem
partid, îşi neglija fam ilia, pe- la adunările generale ale or­ că, dar acestea nu trebuie să mai avem încă m ulte de făcut
irecindu-şi o bună parte din ganizaţiei de bază, ascultă pă­ devină singurul şi, aş zice, nu In privinţa îm bunătăţirii sti­
tim p prin restaurant, dedîndu- rerile com uniştilor şi le no­ cel mai im portant mod de a lului şi metodelor de muncă,
se apoi la unele fapte imorale, tează, dînd astfel impresia cA le combate, E drept că-i mai în p rivin ţa creării unui clim qt
nedemne de un membru de este de acord cu ele. Dar uşor să aplici o sancţiune de- prielnic dezvoltării atitu d in ii
partid. A fost ajutat în mod această impres'e dispare în- cît să încerci să convingi o- intransigente faţă de lipsuri,
tovărăşesc de către biroul or­ datâ după ce adunarea a a- irml. Mi se pare că aceasta clim at de manifestare a per^
ganizaţiei de bază, a fost pus v i11 loc, el continuînd să ac­ trebuie să caracterizeze în sonaliţăţii fiecărui om în
şi in discuţia organizaţiei de ţioneze după bunul plac, ne­ prim ul rînd un conducător de munca pentru înfăptuirea sar­
bază, lucru ce a făcut ca to- socotind eritieile şî părerile unitate. Ta tovarăşul Modoi cinilor pe oare partidul ni le
verâşul să se îndrepte, iar în comuniştilor. Faptul este grav Intîlnim o concepţie de-a drep- pune in faţă.