Page 88 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 88
Vineri 24 aprilie 1949
DRUMUL SOCIALISMULUI
Vizita delegaţiei PREZENTE Conferinţa internaţională
parlamentare ROMÂNEŞTI a drepturilor omului
TEHERAN 25. — Corespon barbare ale intervenţioniştilor
MOSCOVA. — La Moscova dentul Agerpres. N Popovieî, Îm potriva poporului vietna
române în Franţa a avut loc o sesiune ştiinţifica transm ite : In cea de a patra mez au fost citate în alocuţiu
împlinirii a 150
consacrata
Iugoslaviei,
nile delegaţilor
zi a lu cră rilo r sale, Conferinţa
naşterea lui
de ani de la
Karl Marx. Au participat oa internaţională a d re p turilo r o Bulgarie1, Ungariei.
m ului a continuat examinarea
Iniţierea unor măsuri con
PARIS 25. — T rim isul spe şedintele Comisiei afacerilor meni de ştiinţa sovietici şi progrese-!or realizate şî p rin crete şl urgente tinzînd s i
cial Agerpres, Mlrcea Moar- externe a A dunării Naţionale invitaţi din 29 de ţâri. Prof. cipalelor obstacole existente pună capăt .discrim inării ra
câş. transm ite : M em brii dele Franceze, specialişti ai insti loan Ceterchi, şef de secţie încă pe plan internaţional, re siale şi apartheidului au con
gaţiei parlamentare, In frunte tutului, deputaţi, precum şi la Institutul de ştiinţe isto stitu it tema principală a unor
cu acad. IIie Murgulescu, v i D. Aninoiu, consi'lier al Amba rice şi social-politice de pe gional sau naţional în dome cuvîntâri.
cepreşedinte al M arii Adunări sadei române, cercetători ro lingă C.C. ol P.C.R., a pre niul drepturilor omului. Un A lţi reprezentanţi — Dane
interes deosebit au
suscitat
Naţionale, au făcut joi d im i mâni a fla ţi pentru specializa zentat referatul „Marxismul luările de cuvînt în care s-au marca. Venezuela, Mexic —
neaţa o vizită la Centrul de re la Saclay. şi conducerea vieţii sociale în condamnat actele de război, au subliniat necesitatea asi
cercetări al Societăţii Pechi- In tim pul dejunului a avut socialism". De asemenea, asuprirea, discrim inarea rasia gurării în lume a egalităţii în
ney — Saint-Gobain. Directo Ioc un larg schimb de vederi prof. Tudor Postolache, pro lă. inegalitatea din unele re drepturi a femeii, lichidarea
rul adjunct al In stitu tu lu i, privind cercetarea ştiinţifică rector al Academiei de ştiin giuni ale globului. M u lţi vor analfabetism ului, a sclaviei.
Georges Clerc. a inform at pe în domeniul fizicii nucleare în ţe social-politice „Ştefan bitori au remarcat unitatea După dezbateri ample, de
oaspeţi despre preocupările ac cele două ţâri, precum şi po Gheorghiu" de pe lingâ C.C. indisolubilă între pacea lum ii legaţii au căzut de acord asu
tuale ale cercetătorilor ce de sib ilită ţile de dezvoltare a ANGLIA — Vedere exterioară a centralei atomice de la SizeweTl, aşezată pa malul mă al P.C.R., a prezentot refe şi dreptul la libertate al po pra num ărului m em brilor B i
servesc cele 17 uzine si ex colaborării româno-franceze în rii, în apropiere de Suffolk. ratul „Probleme metodologi roului conferinţei. Dm birou
ploatările m iniere apartinînd acest domeniu. Au luat cuvin- ce ale analizei marxiste a poarelor oa o condiţie sine- fac parte 18 vicepreşedinţi de
qua-non a progresului econo
societăţii. Au fost vizitate apoi tul directorul general Jean capitalismului contemporan". mic şi social, care poate asi semnaţi pe zone geografice j
unele laboratoare. Debiesse şi acad. Serban T i- MOSCOVA. — La Moscova gura deplina afirm are şi dez A frica — 5 ; Asia — 4 ; Ame
La amiază. Comisariatul ţeica, vicepreşedinte al Aca a ovut loc o conferinţa ştiin voltare a fiinţei umane în con rica Latină — 3 ; Europa de
pentru energia atomică al demiei Republicii Socialiste Convorbire SCHIMBURI DE VEDERI PRIVIND ţifică internaţională in pro form itate cu normele dreptu vest şi alte state — 4 ; Europa
Franţei a oferit un dejun in România, director adjunct al blema „Securitatea europea rilo r omului. Ei s-au referit de est — 2. S-a căzut de a
cinstea delegaţiei române la In stitutu lu i de fizică atomică. nă şi relaţiile dintre statele a- la cazurile in care aceste con cord. de asemenea, asupra re
im portantului centru atomic Tifo — Hoveida
institutul de la Saclay. din a Au fost vizitate apoi secţii ale porţinind celor două sisteme", d iţii nu sînt create, precum gulam entului in terior al con
propierea Parisului. Au par la care au participat repre ferinţei şi asupra constituirii
ticipat Jean Debiesse, directo francez. SECURITATEA EUROPEANA zentanţi ai vieţii ştiinţifice din şi la situaţiile de violare sl com isiilor şi grupelor de lu
rul general al In stitu tu lu i de Scara, in diurn spre Paris, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. denaturare a principMIor în cru.
cercetări nucleare de la Sa oaspeţii români au făcut un TEHERAN 25 (Agerpres). — Germană, Iugoslavia, Polonia, scrise în Convenţia privitoare Lucrările conferinţei vor fi
clay, Jacques Vendroux. pre popas la o fermă horticolă. Preşedintele R.S.F. Iugosla România, Ungaria şi Uniunea la drepturile omului. Actele reluate sîmbâtâ dimineaţa.
via. losip Broz Tito. care se xe, nesoluţionate, ca urmare Sovietică.
află într-o vizită oficială în R O M A a celui de-al doilea război Din România, (a lucrări au
Iran. l-a p rim ii joi la Palatul mondial. V orbitorul a relevat participat prof. dr. docent
DC LA NAŢIUNILE UNITE Golestan pe A m ir Abbas Ho im portanţa exam inării acestor Mihail Ghelmegeanu, preşe
veida, prim ul m inistru al Ira ROMA 25. — Coresponden probleme litigioase pe baza dintele Secţiei de drept in Violentă erupţie
nului. In cursul convorbirilor noilor realităţi postbelice pen ternaţional a Asociaţiei de
—NEW YORK 25 — Trimisul lă p> marginea problemei A fri care au avut loc cu acest p ri tul Agerpres. N Puicea, trans
special Aqerpres. N. Ionescu. cii de Sud-Vest vor începe în lej, s-a constatat că colabora mite : Joi s-au deschis ia Lido tru realizarea de progrese pe drept internaţional şi relaţii a vulcanului Mayon
transm ite: Joi Adunarea Gene dimineaţa zilei de 26 aprilie, iar rea dintre cele două ţâri se di Ostia, lingă Roma. lucru drum ul asigurării securităţii internaţionale din Republica
rală a O. N. U. si Comitetul cele din Comitetul Politic con dezvoltă cu succes în toate rile Conferinţei tineretului p ri continentului nostru. Dezvol Socialistă Românio, şi econo MANILA 24 (Agerpres). — Miercuri s-a produs ceo mai vio
Politic nu au ţinut şedinţe, pen sacrate examinării punctului domeniile, dar că râm în încă vind securitatea europeană. tarea cooperării, a schimbu mistul Tudor Valeriu. Repre lenta erupţie a vulcanului Mayon din Filîpine. care timp de
tru a se oferi deleqatiilor râ- ,,neproliferarea armelor nucle deschise largi posibilităţi pen Organizată de Federaţia tine rilo r de valori m ateriale si zentanţii români au prezen 21 de ani nu mai dăduse semne de activitate. Sute de per
spirituale intre ţări — a spus
qazul necesar preqătirii lucrări are" în rlupă-amiaza aceleiaşi tru extinderea acesteia, mai re tu lu i socialist italian, con el — constituie, de asemenea, tat la conferinţă comunicări soane şi-au părăsit locuinţele, fugind de Iova care se revarsă
lor. In cursul dimineţii a avut zi Ie. ales pe plan economic si în ferinţa este concepută ca un un faotoi im portant pentru privind „Aspecte ale pioble- fără încetore din craterul vulconului. Gigantice coloane de foc
loc o reuniune a Comitatului In cursul dunâ amiezil de îol. domeniul colaborării tehnico- foi în care să se desfăşoare crearea co n diţiilor necesare mei securităţii europene" şî se ridică p'nă la mari înălţimi, fumul negru acoperind cerul
Special al O. N. U. pentru A în fala clădirii Palatului N aţi ştiinţifice. Au fost examinate, un aprofundat schimb de pă soluţionării m arilor probleme „Unele forme de cooperare chiar şi deasupra portului Legaspi, situat la 12 kilometri şud-
economică între statele euro
reri in scopul realizării secu
frica de Sud-Vest consacrată unilor Unite, a avut loc cere rită ţii în Europa prin in iţie ale lum ii contemporane Con pene". est de vulcan, La fiecare 30 de secunde exploziile proiectează
definitivării raportului pe care monia înălţării celui de-al 124- de asemenea, posibilităţile de tactele bilaterale, schim burile roci înnegrite de mărimea unui automobil asupra regiunilor in-
urmează să-l prezinte Adunării lea steaq care a marcat admi colaborare în agricultură, in rea de acţiuni în favoarea dez de vederi care. continuă ac vecjnate. Erupţiile de miercuri, precedate de zgomote subte
vo ltă rii încrederii intre state
Generale. Acest comitet, format terea statului Mauritius in rln- dustria petrolului, construc şl lă rg irii colaborării dintre tualmente. au drept obiectiv rane care au durat aproximativ 20 de minute, au depăşit in in
din reprezentanţi a 11 state, a dul merahrilor O. N U, La fes ţia de nave şi în domeniul ele în domeniile economic, stimularea in iţiativelor, găsi tensitate toate erupţiile din zilele precedente. Cantitatea de ce
fost creat anul trecut pentru a tivitate au participat preşedin politic şi cultu ra l-ştiin ţific. rea de noi posibilităţi pentru nuşă expulzată de vulcan a fost atit de mare. incit cerul s-o în
prelua, potrivit unei rezoluţii tele Adunării Generale. Corne- tehnfco-ştiinţific, precum şi Conferinţa prilejuieşte contac extinderea cooperării econo A fe n fa f tunecat, iar cocoşii ou început să cinte în plină după-amiazo,
in acest sens a O. N. U., ad liu Mănescu. secretarul qeneral probleme ale schimbului de te noi şi utile între organiza mice şi tehnice, pentru înde co în zorii zilei. Pină în prezent nu au fost semnalate victime
ministrarea teritoriului A fricii al O. N, U., U Thant. sl un mare m ărfuri dintre cele două ţiile de tineret din Europa plinirea m ăsurilor preconizate omeneşti.
de Sud-Vest şi a-1 preqăti număr de diplomaţi. ţâri. La lucrări participă 45 de de rezoluţia Adunării Gene nereuşit asupra
pentru obţinerea independentei. organizaţii de tineret din 23 rale a O.N U. propusă de nouă
Dar. sfidlnri hotărîrile Adunării de ţâri europene. Delegaţia ţâri printre care şi România,
Generale, autorităţile de la Pre U niunii Tineretului Comunist cu p rivire la „acţiuni pe plan preşed in telu i Cancelarul Austriei şi-a încheiat vizita în Japonia
toria au refuzat să admită acce din ţara noastră este condusă regional in vederea îm bună
sul membrilor comitetului In de Nioolae Cristache. mem tă ţirii re laţiilo r de bună ve A lg e rie i TO K IO 25 (Agerpres). — situaţiei internaţionale actua
Austriei,. Josef
Cancelarul
scest teritoriu, care a fost scos Republica Dominicană bru al CC. al U.T.C. cinătate între state europene Klaus. şi-a încheiat vizita ofi le, inclusiv problema v :etna-
mezâ şi au fost examinate as
de sub mandatul Republicii Sud- In şedinţa de joi dimineaţă, apartinînd unor sisteme so- cială in Japonia, unde a avut pecte ale colaborării între cele
Africane. participanţii la conferinţă au cial-politice diferite". ALGER 25. — Coresponden convorbiri cu prem ierul Eisa- două ţâri. P o triv it comunicatu
Armata şi poliţia patrulează sola. secretarul naţional a) legaţia română a iniţiat. în mite : Surse oficiale alqeriene lui Sato şi cu alte oficialită ţi.
După cum s-a anunţat tn Bu fost salutaţi de Roberto Cas- V orbitorul a anunţat că de tul Aqerpres, C. Benqa. tras- lui comun dat p ublicităţii,
letinul oficial al O. N. U.r dez Federaţiei tineretului socialist colaborare cu delegaţia ceho au confirmat că joi, ta orele 14 In cadrul în tîln irilo r s-a pro „guvernele celor două ţâri sa
lută eforturile pentru realiza
pe străzile capitalei cedat la un schimb de păreri rea unei rezolvări paşnid4v>'a
baterile din Adunarea Genera- italian. Apoi diferite delega slovacă. un proiect de rezolu GMT, Houari Boumedienne, pre
ţii şi-au făcut cunoscut punc ţie în acest sens, proiect că şedintele Alqeriei a (ost ţinta într-o serie de probleme ale problemei vietnameze".
ruia i s-au alăturat şi delega unui atentat Asupra automo
tul de vedere privind secu
SANTO DOMJNGO 25 (Aqerpres}. — Incepînd de marţi, ţiile Austriei, Bulgariei. F in bilului în care se afla preşedin
ritatea europeană. landei. Poloniei şi Ungariei, tele au (ost trase, de persoane
unităţi ale armatei sl politiei dominicane au în
Importante
Dezbaterile din ceput să patrulîze pe străzile capitalei Republicii Domini necunoscute, rafale de armă au
cane — Santo Dorainqo, transmit aqenţiile de presă. A utori tomată. Preşedintele a fost ră
Adunarea Naţională tăţile au Interzis toate m itinqurile si manifestaţiile, inclusiv G E N E V A nit uşor de un qeam al automo
demonstraţia organizată de Partidul revoluţionar dominican, bilului. care s a spart, iar şofe
a Cehoslovaciei au fost luate pentru a împiedica orice fel de manifestare GENEVA 25. — Corespon rul a fost rănit la umăr. Un bu
care urma să aibă loc miercuri. Aceste măsuri „de securitate"
letin medical dat publicităţii la
care să marcheze împlinirea a trei ani dă la revolta popu dentul Aqerpres. H. Liman, Alqer arată că starea sânâtâtiî
transmite : P articipanţii la se
— PRAGA 25 (Aqenpresl — lară dominicană de la 24 aprilie 1965. siunea Federaţiei mondiale a lui Houari Boumedienne este In
In cadrul celei de-a 23-a se După cura se ştie. revolta populară de la 24 aprilie a do- asociaţiilor pentru N aţiunile afară de orice pericol.
siuni a Adunării Naţionale a horlt dictatura militară, iar Statele Unite au debarcat pe Unite au început dezbaterile In jurul Palatului quverna-
R. S Cehoslovace au continuat Insula Hispaniola ( Republica Dominicană si Haiti), Împiedi în comisii Delegatul român. m inla! au fost instalate unităţi
joi dezbaterile pe raarqinea de când crearea unui quvern provizoriu şi orqanizarea de ale- Vasile Florea. luînd cuvîntul ale forţelor securităţii naţiona
claraţiei quvernului cehoslovac, qeri libere. O dată cu debarcarea trupelor americane In tară în comisia politică la punctul
elaborată pe baza noului pro- a început un val de t?roare si de urmărire Împotriva tuluror „Securitatea europeană", a a- le, iar politia a lansat o amplă
qram de acţiune al P. C. C,r a elementelor proqresiste. râtat că în Europa persistă acţiune pentru descoperirea au
doptat de Plenara din aprilie numeroase probleme comple- torilor atentatului.
a. c. a Comitetului Central. In
aceeaşi zi au început discuţiile
în leqătură cu proiectul de leqe
quvernamental cu privire la
schimbările în orqanizarea si
componenţa unor orqane cen N.A.T.O. -u n instrument de apârare Păţania unui
trale. Deputaţii au aprobat acest
proiect de leqe, precum si u
uDOr comisii ale Adunării Na a punctului de vedere al S.U.A.
nele schimbări în componenta paraşutist
ţionale. PARIS 25 (Agerpres), --
Sesiunîa Adunării Naţionale Presa turcă despre reia* tatea. In prezent, scrie ziarul. prite 1? simţeau fată de statul Renard, un tinâr paraşu
îsi va relua lucrările In 2 mai. tist francez, a realizat perw G u ve rn u l ye m e nit a luat
ţiile Turciei cu N.AT.O. N .AT.O a ajuns în situaţia de otoman şi fată de reprezen
ANKARA 25 (Aqerpres). — a fi un Instrument de apărare tanţii săi. O dată cu retraqe- formonţa unica de a se în
Relaţiile Turciei cu N.AT.O. a punctului de vedere al rea americanilor din Turcia va toarce in avionul din care toate m ă su rile pentru apărarea
preocupa din ce în ce mal mult S U.A. Est? o minciună că fi posibilă stabilirea unor re tocmai... sărise cu paraşuta.
cercuri tot mai larqi ale opi N A T O a fost creată pentru laţii lipsite de orice pericol După ce s-a lansat in gol, re g im u lu i republican
niei publice din aceaslă tară. In apărarea ' libertăţii". „De alt cu alte state, va fi posibilă ol a constatat câ paraşuta
deoarece
presa turcă au apărut în u lti fel. scrie ziarul, din N.A.T.O. promovarea unei politici naţio nu s-a deschis, deschiderea
coarda pentru
mul! timp nuraeroas? articole fac parte tari ca Portuqalia. nale si reînvierea spiritului Iul automată a paraşutei a ră BEIRUT 25 (Aqerpres). — ricani ar avea misiunea de a
în care sînt dezbătute o serie care dispune de unul din cele Alaturk. Ieşirea Turciei din mas agăţată de avion, iar el Potrivit unor ştiri diluzate de Instrui torţele de querilă re
de aspecte leqate de avânta mai reacţionare rcqirauri. Dic N A T O . va duce la anularea a rămas la rindul său agăţat Ambasada din Beirut a Repu crutate de adepţii imamului El
tele sl dezavantajele Turciei în tatura lui Salazar nu se rezu unei noiilici qreşite, promo de coardă. In această situa blicii Arabe Yemen, avioane Badr. pentru a nune la cale
cazul cind ar părăsi N A T O mă numai la asuprirea cruntă vată in anii 1950-1960, va pro ţie, nu existau decît două britanice au transportat ex acţiuni armate Împotriva reqt-
Recent, ziarul ,,Dunya" a pu a propriului popor, ci exploa mova o mai mare încredere în posibilităţi : sau tăierea coar perţi m ilitari enqlezi si ameri in u lui republican din Yemen.
blicat un articol semnat de tează în modul cel mai crunt forţele noastre proprii, va con dei, sau revenirea în avion. cani in oraşul saudit Jei/.an. Surse de la Sanaa au făcut
prof. Sukru Esmer, în care coloniile din Africa. Trebuie să tribui la eliberarea noastră de Primo soluţie fiind primejdi situat la (rontiera dintre Ye cunoscut că în oraşul saudit
autorul arăta că tinîndu-se se ştie că Republica Turcia a pericolul unui război pe care R. D. VIETNAM, — Mili- oasă, deoarece coarda tâiotâ men şi Arabia Soudită, cu mi Jeizan se află şi un mare nu
cont de noile schimbări pe a existat şi înainte de N A T O . nu-1 dorim. Turcia, scăpînd de ţionul Vi Van Ung, în virstă ar fi putut împiedica deschi siunea „de a pune la cale un măr de foşti sultani din Repu
rena internaţională „a scăzut si va exista şi după dispariţia riscurile crcscînde ale noii de 18 ani, a fost declarat derea paraşutei, a fost a complot împotriva reqimului blica Populară a Yemenului de
sl necesitatea N.A.T.O " mat sa". Ziarul arată că, în pre strategii a N A T O ., va putea „erou" pentru câ a doborit leasă o doua soluţie, care a republican de la Sanaa si a Sud car» picqătesc acţiuni di
un avion american cu arme*
ales dacă se ar» în vedere că zent. poporul turc simte fală promova o politică indepen le sole de infanterie şi o cap putut fi pusă în aplicare du Republicii Populare a Yemenu versioniste împotriva quverne-
această alianţă, „a intrat cu to d» S.U.A. „aceleaşi sentimente dentă care să corespundă in lui de Sud", relatează aqenlia lor de la Sanaa si Aden.
tul sub dependenta americani pe care cînriva popoarele asu tereselor sale". turat echipajuf. pă eforturi de 10 minute. United Prass International. Ex Citind surse din capitala ve-
lor care o folosesc pentru pro perţii m ilitari enqlezi şi ame- raenită, aqenlia U.P.I. trans
movarea politicii lor". Autorul mite că guvernul republican
arată că „numeroasele războaie a luat toate măsurile necesare
purtate de S.U.A. in Asia au pentru a se face faţă oricărui
Început să devină periculoase Preşedintele Raoul Leoni a format noul guvern care io fiinţă grupul regional al Africii apusene. pentru războiul din Vietnam „se resimt în toate atac împotriva actualului reqim
pentru raemhiii alianţei. S.U.A,, venezuelean, punînd astfel capăt crizei guverna Un comunicat publicat după încheierea conferin sectoarele societăţii americane" şi câ „în numeroa din Yemen.
care au preluat rolul dc ian- mentale care a izbucnit o data cu retragerea Uniu ţei cheamă toate ţările Africii vestice să se alăture se familii americane atit părinţii, cit şi copiii, dis
Harm mondial, au dezamăgit pe nii republicane democratice din coaliţie, anunţă noii grupări in vederea armonizării politicii de dez preţuiesc războiul".
aliaţii lor din N A T O ,, de- agenţia France Presse. Portofoliile rămase vacante voltare rapidă şi paşnica a acestei regiuni.
monstrîndu-le că participarea prin demisia din guvern a reprezentanţilor parti Consiliul ministerial af Uniunii Europei occiden
la acest bloc militar nu le poa- dului amintit sînt atribuite unor personalităţi inde In comunicatul dat publicităţii după reuniunea tale, din care fac parte cei şase membri ai Pieţei Declaraţia
I? aduce decît prejudicii" pendente. Consiliului ministerial al C.E.N.T.O., S.U.A., Marea comune şi Anglia, s-a întrunit joi dimineaţa la Pa
La rindul său. ziarul „Cum- Britanie, Iranul, Pakistanul şi Turcia işi reafirmă „ho- ris, sub preşedinţia ministrului afacerilor externe a!
hurlyet" consideră drept valo La Londra şi Bagdad s-a anunţat în mod oficial Franţei, Couve de Murvîlle. Miniştrii ou dezbătut ministrului
roasă iniţiativa celor 303 pro reluarea relaţiilor diplomatice dintre Irak şi Marea problema relaţiilor Est-Vest, precum şi situaţia din
fesori universitari care au ce Britanie, întrerupte in iunie 1967 din iniţiativa gu Orientul Apropiat. Lucrările sesiunii continuă astăzi de externe
rut ca Turcia sA-si revizuiască vernului irakian in legătură cu conflictul din Orien (vineri), şi vor fi abordate probleme economice,
relaţiile cu N A T O . „Aparte tul Apropiat. precum şi cererea Angliei de aderare la Piaţa co
nenţa Turciei la un sistem de mună. Se prevede o întrevedere a lui Couve de nigerian
anărare înfiinţat In 1052 con Murville cu ministrul de externe englez, Mîchael
travin» intereselor ei si este a Senatorul Robert Kennedy şi-a continuat campo- c u n i e p Stewart. LONDRA 25 (Agerpres). —
nacronică". nio electorală, luînd miercuri cuvintul la Blooming*
ton in foţo studenţilor Universităţii statului Indiana. Convorbiri de pace in Nige
Rcfcrindu-se la poziţia pe Secretarul general al C.C. al Partidului Neo Lao ria ar putea avea Ioc pină !a
care o adoptă fală de N A TO. El s-a folosit de acest prilej pentru a aduce noi tânrea lor oe a accelera dezvoltarea economică si Haksat, Fumi Vongvicit, a adresat copreşedinţilor I mai sub auspiciile secreta
unele cercuri oficiale. care critici politicii Administraţiei Johnson in Vietnom. socială". Participanţii au acceptat propunerile pri Conferinţei de la Geneva pentru Laos un mesaj in rului general al Commonweal-
susţin necesitatea rârainoru pe. „Războiul din Vietnam, a declarat Robert Kennedy, vind planurile de dezvoltare ogricolâ in Iran, Pakis care condamnă bombordamentele efectuate de thului, Arnold Smith. a de
mai departe a Turciei în dovedeşte câ întreaga forţă o Amerîcu nu poate tan şi Turcio. aviaţia americană asupra regiunilor eliberate din clarat la Londra Okoi Arîkpo.
N A T O pe motivul că aresta furnizo sau crea un substitut pentru un re gir ne Laos, anunţă agenţia de presă Kaosan Patel Lao. m inistrul nigerian al afaceri
„apără drepturile omului sî li popular". Luînd cuvintul Io o reuniune a membrilor Parti lor externe. ,
bertatea11. „Curahurivet" rele dului democrat din Chicago, preşedintele Johnson Arilcpo a ream intit câ gu
U.R.S.S, — La Uzina de vă că acestea sini ..afirmaţii Miercuri după-amiazâ s-a încheiat conferinţa Io a reafirmat holărirea anunţată recent de a nu mai Guvernul cambodgian a adresat o notă de pro vernul federal este gata să
transformatoare din Zapo- de paradă, în tru n i chiar ta nivel înalt a ţârilor din Africa occidentală. In şe candida la viitoorele alegeri pentru reînnoirea man test guvernului S.U.A, şi guvernului Tailandei in le trim ită patru reprezentanţi în
rojie se fac probele trans prima analiză constatăm că din dinţa de Închidere, reprezentanţii celor nouă ţâri par datului său prezidenţia). Preşedintele S.U.A. a fost gătură cu noile acte agresive ale trupelor amerî- vederea Începerii, fără -on-
form atorului cu o putere N.A.T.O. (ac parte ţări care au ticipante la conferinţă au semnat protocolul prin nevoit să recunoască faptul câ sacrificiile făcute cano-soigoneze şi toilandeze împotriva Cambodgiei. dîtii prealabile, a tratativelor
de 417.000 ldlovolţi-am per. închis de mult în muzee ath de pace cu reprezentanţii Bia-
frei.
drepturile omului, cît şi liber
REDACŢIA ŞI A D M IN IS TR A ŢIA Z IA R U L U I: «tr. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — T IP A R U L i întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva. *S