Page 89 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 89
Succesul muncii de partid în
PROLETARI DIN TOATE TARILE. U NITI-VAi
conducerea economiei rezidă
în cunoaştere, în competenţă
Realizarea cu succes a sar buna aprovizionare cu mate
cin ilo r stabilite de Congresul GHEORGHE VASIU rii prim e şi materiale, mai
al IX -Iea al P.C.R. pune în prim-secretor al Comitetului buna folosire a tim p ului de
faţa organelor şi organizaţiilor municipal de partid, preşedintele lucru, modernizarea şi perfec
de partid sarcina de a-şi îm Comitetului executiv al ţionarea tehnologiilor. A nali-
bunătăţi continuu stilul şi me Consiliului popular provizoriu zind însă această situaţie, co
todele de muncă, de a rezolva ol municipiului Hunedoara m itetul de partid din C .S If.
cu mai m ultă pricepere şi com a constatat că nu se foloseşte
petenţă problemele complexe, din plin întreaga capacitate
m u ltiple pe care le ridică con de producţie a agregatelor si
ducerea a ctivită ţii economice, regularitate la plenarele com i derurgice din cauza unor ava
politice şi social-culturale. tetelor dc partid din între rii şi deranjamente tehnologi
A devenit un im perativ al zi prinderi. Ia adunările generale ce. In vederea va lo rifică rii a
lelor noastre cînd a conduce ale organizaţiilor dc partid, cestor rezerve de producţie a
înseamnă a fi competent, cînd ţin un contact nem ijlocit cu form at un colectiv din mem
a fi competent presupune a masa com uniştilor, cu cadrele bri ai biroului com itetului şi
cunoaşte, iar a cunoaşte în de specialitate şi cu a lţi oa cadre tehnice cu munci de răs
seamnă a fnvăţa. meni ai m uncii, punind un ac pundere care să analizeze a
cent deosebit pe munca dc
Experienţa dobîndită de Co la om la om. ceste probleme. Concluziile au
H O T A R I R E Â m itetul m unicipal de partid trasate (le partid, cerinţele din luna noiem brie anul tre
făcut obiectul unei analize a
Avînd in vedere
sarcinile
plenarei com itetului de partid
Hunedoara, de organele şi or
ganizaţiile de partid din aceas
tă parte a judeţului, arată că concrete care stau în faţa in cut. Din constatări a reieşit că
dustriei siderurgice, organele
pentru a rezolva cu eficienţă şi organizaţiile de partid au nu au fost valorificate pe de
Hecare sarcină este necesar ca pus in centrul a ctivită ţii lor plin toate rezervele existente
munca de partid să aibă o vi in prim ul rînd problema spo in combinat, producţia re a li
Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la unele probleme ziune clară asupra probleme rir ii producţiei de metal. în zată nefiind la nivelul posibi
lită ţilo r. rm porlante pierderi
lor, să privească în perspecti
vă. Tocmai de aceea, pentru principal pe seama creşterii de producţie s-au produs prin
indicilor de utilizare a; agre
a cunoaşte mai bine re a lită ţi gatelor şi in special a in dici staţionarea agregatelor de ba
le şi condiţiile din fiecare în lor intensivi In acest scop, ză din oauzia unor avarii, o
actuale ale activităţii internaţionale treprindere şi unitate econo sub îndrum area com itetului de p riri accidentale, lipsă de ma
terii prime, indisciplină tehno
mică, pentru a stabili mai b i
C S H . a
partid, conducerea
ne problemele care urmează logică ele In urma acestei a
luat măsuri pentru pregătirea
a fi rezolvate, m em brii comi şi repararea agregatelor şi nalize s-a sta b ilit un plan de
măsuri cu responsabilităţi pe
tetului m unicipal participă cu in sta la ţiilo r de deservire, mai factorii de răspundere din
a Partidului Comunist Român com binat şi cu termene de în
Eficienţa acestor
deplinire.
măsuri rezultă din faptul că
numai la oţelării indicii de
Plenara Comitetului Central al Faptul pozitiv că proiectul de tra din care România face parte de Ia de suspiciune şl încordare, contrar utilizare com parativ cu tri
Partidului Comunist Român a exami tat supus dezbaterii conferinţei de la fondarea lor. Intereselor cauzei unităţi). mestrul IV din anul trecut au
nat unele probleme actuale ale activi- Geneva a cunoscut îmbunătăţiri prin Recunoscînd dreptul drese al ori Avînd fn vedere aceste conside crescut de la 8,92 la 9,06 la su
lăţii internaţionale a partidului. Includerea unora dintre propunerile căror partide frăţeşti de a se întâlni rente şl In legătură cu Invitaţia a lă, In trim estrul I 1968.
I. Luînd cunoştinţă de deslăşurarea prezentate de diferitele state partici şi discuta intre ele subiecte care le dresată P.C.R. de a-şl trim ite repre O altă sarcină pusă spre re
Conslăluini dc la Solia, din zilele de pante. Inclusiv Republica Socialistă interesează, plenara consideră că pu zentanţi la lucrările comisiei pregă zolvare în faţa organizaţiilor
de partid din combinat a fost
G—7 martie 1968, a Comitetului Poli România, demonstrează Justeţea şl u- nerea tn discuţie a problemelor pri titoare. plenara apreciază că proble
tic Consultativ al statelor partici lllllatea eforturilor întreprinse pen vind activitatea C.A.E.R. şi a Trata ma participării ar pulea fi luală în şi extinderea folo sirii oxige
nului în procesul de elaborare
pante la Tratatul de la Varşovia de lru elaborarea unul Iratal care să tului de la Varşovia de către numai considerare numai fn cazul unei în a oţelului, precum şi scurtarea
prietenie, colaborare şi asistenţă mu răspundă în cit mal mare măsură In o parte a statelor membre şl în mod ţelegeri prealabile sau at unul acord duratei reparaţiilor. De aseme
tuală. plenara şi-a exprimai deplina tereselor păcii şl securităţi! Interna separai nu este de natură să contri Iniţial, cu caracter public, al parti nea ne^am propus să facem
adeziune laţă de poziţia delegaţiei ro ţionale. Plenara consideră că esle ne buie la întărirea acestor organisme. delor comuniste şl muncitoreşti că un agregat etalon pentru a de
mâne şi a aprobat in unanimitate ac cesară îmbunătăţirea in continuare a C.C. al P.C.R. subliniază necesita in cadrul comisiei pregătitoare, cit şl monstra posibilităţile de creş
tivitatea acesteia In cadrul consfă proiectului de tratat supus discuţiei tea ca orice probleme care privesc la proiectata consfătuire Internaţio tere a producţiei de oţel 1n
tuirii. Adunării Generale a O.N.U., îndeo activitatea Consiliului de A ju lo r E- nală nu se va nune fn discuţie, sub anum ite condiţii. Pentru rea
In legătură cu Declaraţia adoptată sebi pentru ca acesta să asigure paşi conomîc Reciproc şi Organizaţia Tra nici o Inrmă. politica internă sau In lizarea acestor deziderate ma
la consfătuire p rivin d războiul din concreţi către dezarmarea nucleară, tatului de la Varşovia să fie dezbă ternaţională a vreunul partid, prezent jore ale creşterii producţiei de
Vietnam, plenara a subliniat ame să coniere qaranţll de securitate sta tute cu participarea statelor membre, ori nu la aceste InlilnJrt.
ninţarea aravă la adresa păcii pe care telor ce renunţă Ia procurarea armei conform cerinţelor elementare de co In acest deziderat — despre care (Continuare fn pag. a 2-a)
o creează extinderea aqresiuntl Im alomlce, să nu împiedice sub nici o laborare pe bazele egalităţii sl încre Comitetul Centrat al Partidului M un
perialiste americane, a relevat succe formă desfăşurarea nestîn|enilă a derii reciproce. citoresc Socialist Ungar ce qăzduieşte
sele obţinute de poporul vietnamez cercetărilor ştiinţifice şl folosirea în lucrările comisiei pregătitoare a fost
şl a reafirmat solidaritatea Partidu scopuri paşnice a energiei atomice 3. Plenara CC. al P.C.R. a luai cu Informat Ia timpul respectiv —
lui Comunist Român cu cauza dreap de către toate ţările. In condiţiile u- noştinţă de Invitaţia ce a fost adre Partidul Comunist Român vede o pre IN miMPISmEA
tă a acestuia, holărirea poporului duI control echitabil. sată Partidului Comunist Român de misă esenţială pentru crearea unul
român de a-l acorda şi în v iilo r Intre- Plenara işi exprimă întregul său a participa Ia lucrările comisiei con climat favorabil normalizării relaţi NOUTĂŢI PEN
Qul sprijin trăiesc, internaţionalist, in acord faţă de poziţia delegaţiei ro vocate la Budapesta în vederea pre ilor dinlre partidele comuniste, pen
lupta eroică pentru libertatea patriei mâne, care a acţionat potrivit manda gătirii nnel consfătuiri Internaţionale tru înlăturarea rezervelor manifesta
sale. C.C. al P.C.R. consideră că tului încredinţai de Comitelui Cen a partidelor comuniste $1 muncito te de diferite partide fată de partici TRU TURIŞTI ZILEI DE
S.U.A. trebuie să înceteze imediat, tral spre a se aduce îmbunătăţirile reşti. parea la proiectata consfătuire Inter
necondiţionat şl definitiv bombarda necesare proiectului de tratat şl. în Pronunţfndu-se tn mod consecvent naţională.
mentele. ca şi celelalte acte dc răz consecinţă, nu s-a angajai 1n Comi pentru o consfătuire Internaţlonată Plenara exprimă voinţa P.C.R. care.
boi împotriva R. D. Vietnam, să re telui Politic Consultativ Ia aprobarea care să aducă o contribuţie reală la pronunţfndu-se consecvent pentru ac fn dorinţa de a oferi tu
nunţe la terqiversări si să treacă ne proieclulul 1n forma sa actuală, ur- normalizarea relaţiilor şl întărirea u- ţiuni de întărire a colaborării şl uni riş tilo r care poposesc in rindu-se decodai reolizorca
întârziat Ia contactele preliminare cu mînd ca in această problemă să se ia nităţtt partidelor comuniste şl munci tăţii dintre partidele comuniste şl acest sezon pe meleaguri Mărfuri peste plan planului etc.
reprezentanţii R. D. Vietnam. Numai hotărîri. la momentul cuvenit, de că toreşti, C.C. al P.C.R. consideră că muncitoreşti, se declară gata să dis le T ă rii Haţegului cit mai GH. ŞENDREANU
In acest lei se vor crea condiţii pen- tre partidul si quvernul ţărIL . pentru aceasta este de cea mal mare cute, tn cadrul unor consultări bl m ulte surprize, conducerea Troducînd in vioţo sarcinile
Lru începerea tratativelor spre a se C.C. al P.C.R. subliniază că Româ importanţă ca tn organizarea con sau multilaterale, cu celelalte partide cooperativei meşteşugăreşti trasate de cel de-al IV-leo Contribuţia fermelor
tace naşi înainte spre reglementa nia se pronunţă pentru Tratatul de sfătuirii să se: pornească de la fc£- frăţeşti', problemele leqate de pregă „R etezatul" a luat o serie Congres ol cooperaţiei meşte
rea pe cale paşnică a conlliclului, co neproliferare a armelor nucleare. In pectarga principiilor de bază ale re tirea unei consfătuiri internaţionale de măsuri menite sâ du şugăreşti, membrii cooperative nr. 1 şi 2
respunzător Intereselor păcii şi voin acelaşi timp. C.C. al P.C.R consideră laţiilo r dintre partide, principiile in care să servească Intereselor unităţii că la o diversificare a de lor meşteşugăreşti din judeţul
ţei opiniei publice mondiale. Soluţio neapărat necesar să iie depuse în dependenţei. egalităţii şl neamestecu sub steagul marxlsra-leninlsmulul şl se rvirii- Astfel, s-au înche nostru ou reuşit să obţină re Lucrătorii de Io întreprinderea
narea pe baze trainice a problemei continuare noi elorlurl pentru îmbu lui In treburile Interne ale altor al Internaţionalismului proletar. iat contracte pentru m un zultate deosebite pe care le agricolă de slat din Orăştie în
vietnameze Impune încetarea aqre- nătăţirea acestui tratat, manilestîn- partide, de la respectarea părerilor şl In condiţiile actuaJe ale luptei con ca Ia dom iciliu, cu cei mai închină zilei de I Moi. Astfel, registrează zi de zi succese în-
sfunii americane, retraqerea trupelor du-se spirit de Inţeleqere reciprocă, dreptului fiecărui partid de a-şl ela tra imperialismului este necesar să renum iţi şi iscusiţi creatori volooreo producţiei marfă a semnote pe linia îndeplinirii sar
S.U.A. şl ale aliaţilor lor din Vietna receptivitate fată de diversele pro bora de sine stătător politica Internă se facă lotul penlru întărirea aces de obiecte de artizanat fost realizată, pe primul trimes cinilor de plan. După ce au în
mul de sud. respectarea dreptului sa puneri şi observaţii,, fncil să se rea şi externă. tei unităţi, pentru restabilirea unul care vor confecţiona cos tru ol acestui on, în proporţie cheiat bilanţul primului trimes
cru al poporului vietnamez de a-şl lizeze un tratat care să poată întruni Plenara reafirmă însemnătatea ho- climat de încredere şl respect reci tume brodate, şerpare. feţe de 111,6 la sută, obţinîndu-se tru cu o depăşire de 1 Io sulă
hotărî sinqur soarta, fără nici un a- o cit mai larqă acceptare Internaţio tărîtoare a principiului de a nu se proc intre parlide. pentru evitarea a de masă, carpete, ştergare o producţie suplimentară, pes o veniturilor planificote şi cu o
raestec dinafară. nală, să devină un instrument cit mai pune in discuţie, sub nici o formă, ac orice ar puiea duce la înăsprirea re cu m otive populare culese te sarcinile planificate in va reducere de 3 la sută o chel
în legătură cu problema neproll- eficient îm potriva pericolului atomic. tivitatea sau linia polllică Internă şl laţiilor dintre ele şl la agravarea di din localităţile Lunca Cer loare de 2.300 000 lei. De ase tuielilor, ei ou reuşit să livreze
ferărll armelor nucleare, discutată Iar adoptarea sa să ducă Ia dezvol internaţională a vreunui partid fră vergenţelor. penlru qăsirea unul te n ii şi B aril Mare. menea, s-ou livrat comerţului in plus, faţă de graficul şi pre
de asemenea la Consfătuirea de Ia tarea încrederii st colaborării Intre ţesc, prezent ori nu Ia consfătuirea In ren de acţiune comună, practică. I De asemenea, lucră to rii socialist mărfuri peste plan în vederile contractuale Io zi, 40
Sofia, plenara a reconfirmat poziţia popoare. ternaţională sau la lucrările pregăti Plenara Comitetului Central expri secţiei foto a cooperativei valoare de 842.000 lei. La indi tone carne.
partidului sl a qitvernulul român, care, toare. Experienţa, inclusiv modul 1n mă încă o dată hotărîrea fermă a meşteşugăreşti au plecat catorul produc(ie modă vîndu- De remarcat este şî faptul că
m tlilfnd cu holărire penlru înfăptui 2. Plenara C.C. al P.C.R a luai cu care s-a desfăşurat recenta Intilnire Partidului Comunîsl Român de a mi p rin comunele şi satele din tă şi încasată, sarcina stabi s-a depăşit sporul în greutate
rea dezarmării nucleare, pentru lich i noştinţă de faptul că la tntilnirea de consultativă de la Budapesta au con lita fn continuare, stăruitor, penlru îm p re ju rim ile H aţegului lită o fost îndeplinită în pro stabilit, concomitent cu înca
darea armelor alomlce. a stocurilor ta Dresda. din 23 martie, a reprezen firmat încă o dată că practica c riti dezvoltarea unor raporturi frăţeşti pentru a face fotografii cu porţie de 102,3 la sulă, obţi- drarea în consumul de unităfi
existente şl încetarea producţiei u tanţilor partidelor comuniste şi mun cării. blamării sau etichetării partide cu toate partidele comuniste şi mun costume naţionale specifi nindu-se totodată un beneficiu nutritive planificat pe kg.
nor asemenea arme — enle sigurii citoreşti şt al guvernelor dlntr-un şir lor în cadrul reuniunilor Internaţio citoreşti. pentru îmbunătăţirea at ce locului, gospodării ţă de 680 000 lei. Io obţinerea succeselor amin
de eliminare definitivă a prim ejdiilor de ţări membre ale C.A.E.R. şi ale nale nu poate dccîl să împiedice des mosferei din mişcarea comunistă in răneşti vechi, biserici, roî- Acest sumar bilanţ oglindeş tite o contribuţie deosebită şi-au
grave ce planează asupra omenirii — Tratatului de la Varşovia — Intilnire făşurarea unui schimb liber, demo ternaţională. pentru întărirea unităţii năstiri. ruine istorice, ca te preocuparea conducerii U- adus-o fermele nr. 1 şi 2. con
se pronunţă lolndală penlru măsuri la care P.C.R. nu a fost invitat să par cratic, de'păreri intre parlide, să du acesteia şi a tuturor forţelor care bane turistice- peisaje. niuniî judeţene şi a coopera duse de inginerii Artur Smidth
cu caracter parţial, tranzitoriu. între că la înrăutăţirea relaţiilor dintre ele. luptă împotriva imperialismului, pen Toate aceste noutăţi pro tivelor de a analiza cu mult şi Nicolae llinco. De asemenea,
care si încheierea unul (ratat de ticipe — au fost dezbătute probleme să qenereze noi surse de polemici tru cauza socialismului, păcii şi pro duse de către meşterii coo discernămint cerinţele popu sectorul industrial şi fermele
neproliferare. privind nemijlocit aceste organisme ascuţite şl să adauge noi elemente gresului. perativei „Retezatul" vor fi vegetale întimpină măreaţa săr
puse in vînzare. laţiei stabilind măsuri concrete bătoare a oamenilor muncii cu
pentru diversificarea produc succese importante, fiind termi
NELU PRODAN ţiei şi îmbogăţirea fondului de nate Jo timp lucrările dîn a
ceastă campanie, inclusiv însă-
H O T A R S R E A mînţotul porumbului.
mărfuri cu produse noi, urmă-
Propunerile Comisiei judeţene de partid şi de stat
Comitetului Central al Partidului Comunist Român în dezbaterea oamenilor muncii
„V Ă D C O M U N A M EA M A I
cu privire la reabilitarea unor activişti de partid
B O G A T Ă , M A I PRO SPERĂ"
In cadrul preocupărilor sale ge cere şi îndrum are a întregii acti baza cărora a fost condamnat şi Lucreţiu Pătrăşcanu s-a bucurat Cunosc llia dc peste 40 de
nerale pentru perfecţionarea acti v ită ţi economice, politice, sociale.de executat Lucreţiu Pătrăşcanu. Ra de stimă in cercuri largi ale poporu ani. Cînd eram copil veneam ri}urtle caselor s-au ridicat an fi armonioase. Locuitorii sate
v ită ţii in toate dom eniile construc stat şi obşteşti, incepind de la Co portul întocm it de această comisie lui nostru, fiin d apreciat ca unul aici cu părinţii, la tirg. Ilia a tene pentru radio fi televizoare. lor, care, potrivit propunem, vor
ţiei socialiste. P artidul Comunist m itetul Central şi pînă la organiza a fost examinat in Prezidiul Per d in lre activiştii dc seamă ai p a rti vea pe atunci ci leva prăvăli Oamenii trăiesc mai bine, sc îm face parte din comuna llta, au
Român a luat de-a lungul anilor o ţiile de bază ale partidului, pentru manent, in Com itetul Executiv şi in dului comunist. El a comis şi une oare *t multă sărăcie. Astăzi, bracă mai frumos, au in casele la dispoziţie cai fi drumuri de
serie de măsuri menite să ducă Ia îm bunătăţirea m uncii tu tu ro r orga actuala plenară a C om itetului Cen le greşeli in activitatea sa : com i de fi sini pensionar, îi colind in lor covoare fi garnituri dc mo acces, găsesc aici toate cele ne
întărirea legalităţii. înlăturarea e- nelor de stat, inclusiv a acelora che tral al P artidului Comunist Român. sia de partid nu a avut însă sarcina bilă scumpă. cesare traiului lor.
lementclor dc subiectivism şi arbi mate să vegheze nem ijlocit ta apă Comisia a analizat toate materia să analizeze întreaga sa activitate fiecare zt străzile. Pur fi sim De ce am amintit despre toa lată faptele care mă fac sa
trar, a oricăror abuzuri şi denaturări rarea legalităţii socialiste. lele care au stat la baza procesului, politică, m eritele şi lim itele activi plu mă minunez in faţa trans te acestea t Pentru a arăta că mă declar de acord cu propune
in viaţa politică şi soeial-econoroică Plenara din iunie 1967 a Comite a purtat discuţii cu princip alii an tă ţii sale, ci numai tem einicia învi formărilor cave au survenit aici. noua împărţire adminisirativ-te- rile Comisiei judeţene de partid
a ţării, să asigure dezvoltarea con tu lu i Central al P a rtidului Comu chetatori şi procurori, cu m em brii n u irilo r grave ce i-au fost aduse cu Avem magazin universal, com ritorială a judeţului nostru, în
tinuă a democraţiei socialiste. nist Român, analizînd activitatea com pletului dc judecată, cu persoa p rile ju l procesului în care a fost plex de deservire al cooperaţiei cadrul căruia llia este una din fi de slat. Pnn ele văd la ori
mcftefugăreţii, blocuri pentru sa
O deosebită im portanţă au avut M inisterului A facerilor Interne, a nele im plicate în proces, ca inculpaţi judecat. lariaţi, două clădiri ale liceului, tre cele mai mari comune, ii va zont comuna mea mai bogată fi
in această privin ţă măsurile luate apreciat pozitiv contribuţia orga sau m artori, a fla ţi în ţară, precum Comisia a constatat că Lucreţiu cu J2 dc săli de clasă, spital înlesni o dezvoltare mult mat ac mai prosperă.
pentru îm bunătăţirea a ctivită ţii o r nelor de securitate şi a celorlalte şi cu unele persoane care aveau Pătrăşcanu a fost acuzat de a fi fi policlinică, cămin cultural ţi centuată. Centrul dc comună
ganelor de securitate, m iliţie, procu unităţi din cadrul m inisterului ta funcţii de răspundere in acea vre comis urm ătoarele fapte penale: cinematograf modern. Pe acope- va dispune de tot ce se cere li MIRON OPREAN
ratură şi justiţie. Ca urmare, s-au lupta întregului popor sub condu me ta M inisterul A facerilor Interne a) Crim ă contra p ă c ii; acuzat că nei vieţi cu adevărat îndestulate llio
în tă rit controlul şi îndrumarea de cerea partidului pentru apărarea cu şi în aparatul dc securitate al sta ar fi fost agent al siguranţei bur-
către partid a organelor de securi ce ririlo r revoluţionare şi dezvolta tului. ghezo-moşicreşti şi fasciste, ca şi al
tate, Ia toate nivelele, asigurindu-se rea m arilor în fă p tu iri obţinute in După cum se ştie, Lucreţiu Pă serviciului de spionaj englez, ar fi
astfel o condiţie esenţială pentru în construcţia socialistă. Totodată, ple trăşcanu a fost unul dintre vechii desfăşurat o activitate de destrămare
făptuirea şi apărarea legalităţii so nara a dezvăluit şi criticat o serie m ilita n ţi ai m işcării noastre revolu din interior a pa rtidului, dc parali
c aliste. S-au adoptat măsuri pen- de neajunsuri şi greşeli care s-au ţionare, in tra t in mişcarea m uncito zare a acţiun ilo r P artid u lui Comu
. S -aranjarea deplină a drepturilo r manifestat în trecut în munca aces rească în anul 1919 şi devenit mem nist Român în lupta contra fascis
p bertăţilor cetăţeneşti, astfel ca tor organe şi a stabilit măsuri me bru al P.C.R. ta constituirea sa în m ului şi războiului im perialist, pre
qici un cetăţean să nu poată fi ares nite să ridice activitatea lor la ni 1921. El a participat la m ajoritatea cum şi de sp rijin ire a lui Antones-
tat dacă nu există un m otiv înte velul cerinţelor dezvoltării societăţii congreselor partidului, a fost în mai cu şi a războiului antisovietic ;
meiat şi dovedit. S-au luat măsuri socialiste. m ulte rîndurt membru al C om itetu b) Crim ă dc înaltă trădare : după
pentru înlăturarea nedreptăţilor, Pornind de Ia necesitatea de a sc lui Central, îndeplinind funcţii de 23 august 1944, avînd calitatea de
pentru repunerea în drepturi a celor clarifica situaţia politică a unor ac răspundere, Pătrăşcanu a participat m inistru al ju s tiţie i, ar fi organizat
caic au avut dc suferit de pe urma tiv iş ti ai partidului, care, cu m ulţi efectiv la pregătirea insurecţiei a r un grup com plotist antistatal, care.
lor. precum şi pentru sancţionarea ani în urmă. au fost arestaţi sau mate din august 1944 şi a îndeplinit cu ajutorul im p e rialiştilo r america-
conform legii a acelora care lc-au condamnaţi. Com itetul Executiv al in calitate de reprezentant al P.C.K. no-englezi. prin serviciile lor de
săvirşit. C om itetului Central a hotărit să se funcţia de m inistru fără porto spionaj, ar fî desfăşurat o acţiune de
Cu o deosebită ferm itate a trasat analizeze cazurile acestora, iar con foliu în guvernul instaurat la 23 au răsturnare prin violenţă a regimu
Congresul al IX -lea al P artidului cluziile să fie supuse dezbaterii Co gust 1944, iar după remanierea gu lui democratic instaurat la 6 m ar
Comunist Român sarcina în tă ririi le m itetului Central al P artidului Co vernului, în noiembrie 1944, funcţia tie 1945 ;
galităţii socialiste, a respectării nor munist Român. In acest scop a fost de m inistru al justiţiei. Conferinţa c) Crimă de înaltă trădare : ar fi
melor dc convieţuire socială stabi constituită o comisie de parti*’ al Naţională a P.C.R., din octombVie transmis serviciilor de spionaj ame
lite în statul nostru — premisă de cătuită din tovarăşii Ghcorghe Stoi 1945, l-a ales membru al Com itetu rican şi englez, după 23 august 1941.
scamă pentru lărgirea continuă a ca, membru supleant al Com itetului lui Central, iar in I94G a fost penlru info rm a ţii cu caracter secret p ri
democraţiei socialiste. Executiv al CC. al P.C.R., Vasile scurt tim p membru în B iroul P olitic vind securitatea statului.
Pe baza h o tărîrilor Congresului Patilineţ, secretar al C.C. al P.C.R.. al C.C. al P.C.R. La Congresul de Analizînd tem einic şi verificînd
s-au luat în u ltim ii ani noi şi im Nicolac Guină şi Ion Popcscu-Pu- unificare dîn februarie 1948 nu a m ultilateral probele aduse în instan
portante măsuri pentru întărirea ro ţu ri, mem bri ai C.C. al P.C.R mai fost ales în Com itetul Central, ţă, depoziţiile m artorilor şi ale ce-
lu lu i conducător al partidului in toa I. Ca urmare a acestei hotărîri, iar in m artie acelaşi an a fost des Elevii anului I de la Grupul şcolar profesional de construcţii, sub îndrumarea atentă
te domeniile vie ţii sociale, pentru comisia a cercetat, incepind din lu titu it din funcţia de m inistru a) o maistrului Sîrbu Abel Mure şan, se iniţiază in primele taine ale meseriei.
perfecţionarea metodelor dc condu- na noiembrie 1965. în vin u irile pe Justiţiei, (C onlinuare fn pag. a 3-a)