Page 9 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 9
B ib lio te c ii Csrclroili-ţ
PROLETAR) DIN TOATE TARILE, UNIÎt-VA I
R c n {nn;Lâ COMITETUL DE DIRECŢIE
I H u n ^c V ’.aM -D.-v/^
organ de con du cer a
colectivă a în tre p rin d e rii
ridicarea pe o treopto superi*
oară a întregii activităţi a eco
Pe marginea hotărîrii Comitetului Executiv nomiei naţionole. Prevederile
recentei hotărîri se întemeiozâ
pe învăţămintele a două decenii
al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri de dezvoltare planificată. în
decursul cărora în ţara noastră
a fost acumulată o preţioasă ex
perienţă în conducerea econo
ANUL XX. NR. 4122 JOI 4 APRILIE 1968 4 pagini 30 bani Hotârireo Comitetului Execu decembrie 1967 pentru perfec miei, a fost creat şi perfecţionat
tiv al Comitetului Central al ţionarea conducerii şi planifi sistemul instituţional necesar
P.C.R. şi a Consiliului de Miniş cării economiei naţionale, acor- conducerii pe bază de pion a
tri cu privire la înfiinţarea Comi dind o deosebită atenţie imbu- economiei, s-a îmbunătăţit me
tetelor de direcţie ale întreprin nâtâţirii formelor şi metodelor de canismul de utilizare şi reportî-
Şedinţa Consiliului de Stat oamenii muncii din judeţul Hu treprinderii — unitate de bază riole şi umone ole ţării.
organizare şi conducere a în
zare a tuturor resurselor mote-
derilor şi organizaţiilor economice
de stat a fost primită de către
a producţiei materialei a între
Elementul cu totul nou şi ori
nedoara cu un viu interes. Ea
se înscrie printre măsurile adop gii economii. Despre locul şi im ginal consta în aceea că prin
portanţa hotărîrii luate de con
tate de Conferinţa Naţională a cipiul muncii colective urmează
Partidului Comunist Romăn din ducerea partidului şi de stat sâ fie instourat ca un criteriu de
al Republicii Socialiste România TOVARĂŞUL ING GHEORGHE MOLDT, DIRECTOR GENERAL Interviu consemnai de
bază al conducerii activităţii teh-
AL I.C.S. HUNEDOARA,
O
ne-a declarat următoarele : siliului de Miniştri, publicată în A. NAGY
— Hotărîreo Comitetului Exe ziarele de ieri. se înscrie în an
In ziua rle 3 aprilie 1^68 a Vasile Daju, Constantin Dra Aurel V ijoli, m inistrul Pinan- siliu lu i Securităţii Statului ; le organizaţiilor cooperatiste. cutiv al C C al P.C.R şi o Con- samblul măsurilor luate pentru (Continuare în pag. a 2-a)
avut loc. la Palatul Republi gau. Suzana Gâdea, Nicolae ţelor. Nicolae Giosan, pre cjeeretul prin care se reorga De asemenea. Consiliul de
cii, şedinţa Cons'liului de Stat. Mudiţ.eanu, Athanase Joja. Ion şedintele Consiliului Superior nizează Comitetul de Stat pen Stat a ratificat Convenţia
prezidată de tovarăşul N'colae Popescu-Puturi. Cristofor Si- al A gricu ltu rii şi Gheorghe Va- tru Valorificarea Produselor Consulară dintre Republica So
Ccauşescn, preşedintele Con inionescu. Gheorghe Stoica. silichi. preşedintele UCECOM. Agricole ca Departament In cialistă România şi R epubli
siliului de Stat Ludovic Takacs şi lacob Te- Consiliul a examinat şi a cadrul C onsiliului Superior al ca Populară Mongolă, precum
Au luat parte tovarăşii : clu. membri ai Consiliului de doptat. unele decrete intere- A g ricu ltu rii ; decretul cu pri şi Protocolul pentru m o d ifi Campania agricolă se află în plină desfăşurare
Lm il Bodnajaş, Constanta Cră Stat. sind diferite domenii ale ac vire la modificarea decretu carea articolului IV al Con
ciun şi Ştefan Peterfi. vice La şedinţă au asistat tova tiv ită ţii de stat şi obşteşti, şi lui ur. 184/1054 pentru regle venţiei privind expoziţiile in
preşedinţi ai C onsiliului rle răşii Cornel Onescu, m inistrul anume : decretul pentru orga mentarea sancţionării contra ternaţionale, încheiată la Pa
Stat, Constantin Stâteseu. se A facerilor Interne, Ion Stâ- nizarea şi funcţionarea M inis venţiilor. preoum şi decretul
cretarul Consiliului de St:it, nescu. preşedintele C onsiliului terului A facerilor Interne ; de prin care s-au adus m o d ifi ris. la 22 noiem bre 1928. Cum acţionează
şi Anton Breitenhofcr, Ion Securităţii Statului, Adrian cretul privind înfiinţarea, or cări decretului nr. 179/1962. Consiliul a rezolvat apoi lu
Cosma, Constantin Daieovicin, D im itriu, m inistrul Justiţiei, ganizarea şi funcţionarea Con privind im pozitul pe ve n itu ri crările curente.
IN DEZBATERE PUBLICA organizaţiile de partid?
Ne aflăm în perioada . cînd ceste zile organizaţiile de şl consiliul de conducere al
C A P. s-au preocupat to t tim
Proiectul de lege cu privire Ia a p ă ra re a9 lucrătorii de pe ogoare 1968, partid pentru ca toate acţiu pul iernii. S-ar părea, la p ri
pun
nile sâ fie finalizate in condi
anului
bazele - recoltei
Sînt In plină desfăşurare lu ţii optime ? ma vedere, că a pregăti cam
crări de pregătirea patului pania este un lucru simplu,
conservarea şi folosirea terenurilor agricole germ inativ, semănat, în tre ţi caic se face an de an Am ţi
nerea a ră tu rilo r de toamnă, Mereu în miezul
nut seama însă că de fiecare
semănatul şi plantatul legu dată apar unele situaţii speci
melor, întreţinerea lîvezidor, problemelor fice, 1 care necesRâ ca organi
Problema gospodăririi pă rarea, conservarea, am eliora Este o chestiune de interes rea şi folosirea terenurilor a- pune paginile sale la dispozi a păşunilor şi fîneţelor etc. Pe zai ia de partid să fie totdeau
m intului — principalul m ijloc rea şi folosirea completă şi naţional, o îndatorire patrio grîcole. ţia maselor largi de ţărani zi ce trece, volum ul lu cră rilo r — La noi, campania agrico na pe fa’/.â.
rle producţie agricolă — con eficientă a păm intului, indife tică luarea unor măsuri care cooperatori, lucrători din ce trebuie executate se am lă de prim ăvară — ne-a rela — Puteţi exem plifica 7
stituie o preocupare im portan rent de posesorul acestuia, a să împiedice micşorarea supra Exaniinind acest proiect, Co S.M.T. şi întreprinderi agri plifică. Pentru ca ele să fie tat tovarăşul loan Drugan — — Da. Adunarea generală
tă a partidului şi statului nos permis scoaterea din circuitul feţei terenurilor agricole şi m itetul Executiv al Com itetu cole de stat, a specialiştilor a încadrate în epoca optimă şi secretarul com itetului de a cooperatorilor a h o tărit ca
tru, deoarece de modul cum agricol a unor suprafeţe de mai ales a celor arabile şi lui Central al P artidului Co gricoli, a tuturor categoriilor efectuate la un nivel agroteh partid de la C A P. Pricaz, a în acest an întreaga suprafa
este el utilizat depinde reali teren, micşorarea suprafeţei schimbarea destinaţiei acesto munist Român, avind in ve de oameni ei m uncii, pentru nic superior, este necesar ca început cu m ult în urmă. Mă ţă destinată c u ltu rilo r prâşi-
zarea obiectivelor stabilite in agricole şi mai ales a celei a- ra, să asigure apărarea, con dere însemnătatea deosebită a-şi expune observaţiile şi toate forţele şi mijloacele de refer la faptul că încă din toare sâ fie lucrată pe fam ilii.
pe care o prezintă această
domeniul agriculturii. rabi.le. precum şi folosirea ne servarea şi folosirea lor raţio problemă, a hotărit ca Înain propunerile pe care le au în care dispun unităţile sâ fie fo toamna anului trecut am asi P'ireşte. masa de cooperatori
In ultim u l tim p. în privinţa gospodărească. cu randament nală pentru creşterea produc te de a fi legiferat de Marea scopul perfecţionării prevede losite cu m axim um de randa gurat seminţele pentru cea a p rim it cu satisfacţie măsura
folosirii păm intului se semna scăzut, a păm intului arabil ca ţiei agricole. In acest scop, Adunare Naţională, sâ fie pu rilo r proiectului supus dezba ment. mai mare parte a culturilor. adoptată. In consecinţă, în toa
lează o serie de fenomene ne şi a celui plantat cu v ii şi Consiliul de M iniştri al Re blicat în presă şi supus dezba terii. In acelaşi tim p, obser Iată cîteva sarcini de mare Pregătirea utilajelor, fe rtili te brigăzile s-a trecut la re
gative. dăunătoare. Lipsa unei pomi, sau ocupat de păşuni şi vaţii şi sugestii pot fi adresate răspundere care stau in faţa zarea solului, amDlasarea cu}- C. ARMEAN
finele naturale. Toate acestea publicii Socialiste România a terii publice. d ire cţiilo r agricole judeţene şi organizaţiilor de partid din
reglementări stricte, pe linie se reflectă negativ în nivelul întocm it un proiect de lege cu Publicind proiectul de lege, Consiliului Superior al A g ri unităţile agricole. Cum sînt turidor, organizarea m uncii în N. TIRCOB
de stat. în ce priveşte apă producţiei agricole. p rivire la apărarea.- conserva ziarul „D rum ul socialism ului", culturii, ele îndeplinite ? Ce fac în a- brigăzi, sînt treburi de a căror (Continuare în pag, a 2-a)
rezolvare com itetul de partid
mtttimnin
PROIECT DE LEGE COMERŢUL este
cu privire la apărarea, conservarea chemat să satisfacă
şi folosirea terenurilor agricole
la timp cerinţele
Pâmîntul. principalul m ijloc ART. 5. Ocuparea şi folosi strictul necesar ocuparea a sancţionare a celor vinovaţi. mendâ de la 500 la 10,000 lei.
de producţie agricolă, repre rea. d e fin itiv sau temporar, a cestor terenuri. ART. 12. Schimbarea cate • Amenzile stabilite pentru
zintă un bun naţional, de care terenurilor agricole, situate în goriei de folosinţă a terenuri organizaţiile socialiste vor fi rea întregii activităţi comer
este strîns legată creşterea a- afara vetrei satelor sau a pe C onsiliul Superior al A g ri lor agricole, Indiferent de po im putate de acestea persoane ciale din judeţul nostru, mai
yuţiei naţjonale şi bunăstarea rim e trulu i construibil al ora c u ltu rii şi Com itetul de Stat sesor, în altă categorie de fo lor vinovate de producerea populaţiei buna aprovizionare si deser
întregului popor. şelor, în alte scopuri decît pro pentru Construcţii, A rhitectură losinţă agricolă se poate face pagubei. vire a populaţiei. Una dintre
Apârarea. conservarea, a ducţia agricolă vegetală, nu se Şi Sistematizare, împreună cj numai pe baza aprobării prea Cu aceeaşi amendă se sanc acestea este asigurarea cu
meliorarea şi folosirea comple poate face decît în mod ex ministerele şi celelalte organe labile dată de : ţionează. in prim ul an, pose cadre corespunzătoare şi îm
tă şi eficientă a păm intului cepţional şi numai pe baza a- centrale ale adm inistraţiei de — Consiliul Superior al A sorii terenurilor arabile necul bunătăţirea continuă a struc-
constituie o înaltă îndatorire probârii prealabile, dată de: stat interesate vor revizui, în g ricu ltu rii pentru terenurile tivate, ai v iilo r şi livezilor ne STOICA STAN lu rii lucrătorilor din comzrt.
patriotică pentru toate organe — Consiliul de Stat, pentru termen de 6 luni de la data întreţinute, precum şi ai pă director al Direcţiei In acest sens s-a cerut supli
le şi organizaţiile de partid.de terenurile arabile, plantaţiile prezentei legi, normele p ri deţinute de organizaţiile so şunilor şi fîneţelor naturale pe comerciale judeţene mentarea planului de şcolari
stat. cooperatiste şi obşteşti, de pomi şi viţă de vie. precum vind construirea de obiective cialiste. Pentru terenurile coo care nu s-au executat lucrări zare a ucenicilor prin şco
pentru toţi cetăţenii ţârii. şi pentru terenurile pe care industriale, agricole, social-cul perativelor agricole de pro de îngrijire, conform regulilor lile profesionale care pregă
ducţie. schimbarea categoriei
Degradarea păm intului şi s-au executat lucrări de îm turale, căi de comunicaţii, sur de folosinţă se face ou consul agrotehnice, constatate ca ata tesc ospătari, bucătari, bar
sustragerea lui de ia destina bunătăţiri funciare ; se de apă, inclusiv cele p ri tarea U niunii Naţionale a re de către organele agricole Ridicarea continuă a nive mani etc., în prezent numă
ţia principală — producţia a- — Consiliul de M iniştri, vind distanţele de protecţie de stat. lului de trai al oamenilor rul fiind de 318. Paralel cu
gricolâ — aduc ‘mari daune e- sau siguranţă, precum şi orice Cooperativelor Agricole de muncii constituie unul dintre această acţiune, o atentîe
pentru celelalte terenuri agri
conoiniei naţionale şi prejudi cole. alte norm ative referitoare la Producţie ; In cazul în care situaţia obiectivele principale ale po deosebită s-a acordat caii 1 î-
ciază dezvoltarea viitoare a folosirea terenurilor, reducînd — D irecţiile agricole jude prevăzută în alineatul de mai litic ii partidului nostru. înde cării si specializării lucrători -
ţării. Pl in derogare de la prevede suprafeţele de terenuri afecta ţene pentru terenurile proprie sus se menţine şi în anul ur plinirea acestei sarcini de lor operativi din comerţ, fără
rile de mai sus, folosirea de te acestor lucrări. tatea persoanelor fizice. mător, la propunerea d ire cţii mare răspundere revine în scoatere din produclîe. In a
In scopul apărării, conservă către cooperativele agricole de Norm ativele astfel revizuite ART. 13. In cadrul lucrări lor agricole, terenurile respec mare part-2 comerţului socia
rii şi folosirii raţionale a pâ- producţie a terenurilor pro şi unificate vor fi supuse spre lor de organizare a te rito riu tive vor fî atribuite de către list, care este chemat să asigure cest an au fost deschise 3
m în tu I ni. precum şi a creşte aprobare C onsiliului de M i lui, Consiliul Superior al A comitetele executive ale con cursuri dc calificare cu 330
rii potenţialului lui productiv. p rii în alte scopuri decît pro la un nivel cantitativ si cali de cursanţi şi 5 cursuri de
ducţia agricolă vegetală se fa niştri. g ricu ltu rii, împreună cu cele s iliilo r populare judeţene în tativ superior satisfacerea ce specializare cu 150 de
Marea Adunare Naţională a ce numai cu aprobarea preala ART. 10. Amplasarea lin iilo r lalte organe centrale intere folosinţa organizaţiilor agri rinţelor crescînde ale popu
Republicii Socialiste România bilă a C onsiliului Superior al de telecomunicaţii se va face sate şi cu comitetele executive cole socialiste care pot asigu laţiei, cursanţi. Tuluror acestora
adoptă prezenta lege : A g ricu ltu rii, la propunerea U de-a lungul şi In imediata a ale consiliilor populare, va ra punerea lor în producţie. De curînd, Consiliul popu le-au fost asigurate cele mal
ART. ]. Micşorarea suprafe niunii Naţionale a Cooperati propiere a căilor de comuni lua măsuri pentru corectarea Restituirea acestor terenuri în lar îudetean a organizai o bune condiţii de desfăşurare
ţei terenurilor agricole — ara velor Agricole de Producţie. caţii. şi reamplasarea reţelei de dru folosinţa celor care le-au po consfătuire de lucru cu toţi a programului de învăţămînt.
bile, plantate cu pomi, viţă de In cazul cînd terenurile pre L in iile de transport şi d istri m uri comunale şi a celor de sedat se face de aceleaşi or factorii răspunzători din re A fost întocmit si planul de
vie şi arbuşti fru ctife ri, păşuni văzute la articolul 4 sînt agri buire de energie electrică, exploatare, corectarea cursu gane, în condiţiile stabilite de ţeaua comerţului de stat şi şcolarizare pînă în 1970, care
şi fineţe naturale — precum cole. schimbarea destinaţiei precum şi alte instalaţii sim i rilo r unor ape şi pentru com C onsiliul Superior al A gricul cooperatist din iudei, în ca va asigura calificarea tuturor
şi schimbarea destinaţiei lor lor se aprobă de către Consi lare se vor amplasa, de regulă, baterea eroziunii solului. ‘ tu rii. drul căreia au fost dezbătute lucrătorilor operativi, Unele
în alte scopuri decit producţia liu l Superior al A gricu ltu rii. de-a lungul şi în imediata a Este interzisă ou desăvirşi- îm potriva m ăsurilor aplica si analizate sarcinile care stau organizaţii comerciale nu se
agricolă vegetală sint interzi ART. 6. Beneficiarii lu cră ri propiere a căilor de comunica re crearea de poteci sau dru te p o triv it alineatului prece în fata comerţului în etapa ocupă însă cu suficientă
se, în afară de cazurile prevă lor de investiţii sau de pro ţii, în aşa fel îneît să nu se de m uri prin culturi. dent se poate face contestaţie Pe drumul transformării sa actuală. In lumina indicaţiilor răspundere de instruirea lu
zute în prezenta lege. ducţie ce se execută pe tere gradeze culturile şi să nu se ART. 14. Pentru identifica la Consiliul Superior al A gri le, cărbunele extras din a- date d> către tovarăşul nară a lucrătorilor, mai ales
ART. 2. Posesorii, cu orice nuri agricole vor include în stînjeneascâ lucrările agricole. rea terenurilor şi a posesori cu ltu rii. pe linia comportării fată da
titlu , de terenuri agricole sînt valoarea lucrărilor respective Pentru daunele cauzate prin lor. asigurarea evidenţei şi ART. 16. Degradarea tere dincuri este dus la staţii pu Nicolae Ceausescu la consfă cumpărători, a tinutei şi bu
tuirea din 21 şi 22 martie a c.
obligaţi să lucreze şi să c u lti şi valoarea terenurilor. în con amplasarea lucrărilor de mai controlului folosirii raţionale n u rilo r agricole, distrugerea ternice de preparare. Ajş vrea să mă opresc asu nei deserviri, ceea ce se re-
ve întreaga suprafaţă de teren d iţiile stabilite prin hotărîre a sus posesorii terenurilor vor fi a terenurilor, Consiliul Supe sau degradarea lu cră rilo r de pra unor probleme de a căror
ce posedă, cu respectarea re C onsiliului de M iniştri. despăgubiţi de către benefici rior al A g ricu ltu rii va orga îm bunătăţiri funciare, distru
g ulilor agrotehnice şi sâ asi a rii de investiţii sau de către niza introducerea cadastrului gerea sau degradarea c u ltu ri rezolvare depinde îmbunătăţi (Continuare în pag. o 2-a)
gure conservarea şi am eliora ART. 7. Este interzisă ocu executanţii lucrărilor, după funciar. lor, viilor, livezilor, păşunilor
rea terenurilor prin lucrări de parea şi schimbarea destina caz. Cadastrul funciar se întoc şi fîneţelor, constituie infrac
îm bunătăţiri funciare şi de ţiei terenurilor agricole înain ART. 11. Com itetul pentru meşte pe comune, oraşe şi mu ţiu n i şi se pedepsesc p o trivit
fertilizare a solului. te de obţinerea aprobării le Problemele A dm inistraţiei Lo nicipii şi se ţine la direcţia prevederilor codului penal.
gale, precum şi ocuparea de
ART. 3. Pentru sporirea su suprafeţe mai m ari sau am cale. împreună cu Com itetul agricolă judeţeană, prin u- De asemenea, constituie in
prafeţei agricole. îndeosebi a plasarea lu crărilor pe alte te de Stat pentru Construcţii. n itâţî de specialitate, ce se fracţiune şi se pedepseşte cu
celei arabile, posesorii de tere renuri decît cele aprobate. A rhitectură şi Sistematizare şî vor organiza în acest scop. închisoare corecţionalâ de la
nuri sînt obligaţi să identifice cu Consiliul Superior al A O rganizaţiile socialiste vor o lună la un an, ocuparea te
şi să cultive toate terenurile ART. 8. O rganizaţiile socia g ricu ltu rii, în termen de un ţine, în concordanţă cu prin renurilor agricole, micşorarea
proprii folosite neeconomîc. liste posesoare de terenuri a an de la dala prezentei legi, cipiile de organizare a cadas suprafeţei agricole şi schimba
cum s în t: tufărişurile, mârâci- gricole scoase tem porar din vor revizui şi definitiva deli tru lu i funciar stabilite prin rea categoriei de folosinţă a
nîşurile. pilcurile de arborete producţia agricolă vegetală mitarea vetrei şalelor şi a iiistrucţiunile Consiliului Su terenurilor agricole, fără apro
care nu au rol de protecţie sau sînt obligate, la expirarea ter perim etrului oraşelor, în ve perior al A g ricu ltu rii, o evi bare,legală, construirea de lo
producţie forestieră, d rum uri m enului pentru care le-a fost derea concentrării localităţilor denţă proprie a terenurilor pe cuinţe şi anexe gospodăreşti în
le dc exploatare inutile, cele aprobată schimbarea destina şi a evitării risipei de tere care le deţin. afara vetrei satelor şi a peri
din incintele organizaţiilor so ţiei. sâ redea aceste terenuri nuri agricole. ART. 15. Ocuparea terenu m etrului construibil al oraşe
cialiste şi alte terenuri ase în starea de a putea fi folosite Pînă la definitivarea lucră rilo r agricole, micşorarea su lor, săvîrşite în mod repetat.
mănătoare. în producţia agricolă. In arest rilo r prevăzute la alineatul prafeţelor agricole, schimbarea ART. 17. Orice dispoziţii
scop, vor desfiinţa toate
lu
O rganizaţiile socialiste nea crările ce ar împiedica folosi precedent, construirea şi re categoriei de folosinţă a tere contrare prezentei legi se a
gricole, care nu pot asigura rea lor. cum sînt gropile de construirea clâdirdor de locuit n urilor agricole, tară aproba brogă.-
punerea în producţia agricolă îm prum ut, fundaţiile, construc şi a celor gospodăreşti sînt re legală, construirea de lo
a terenurilor ce posedă, sînt ţiile, batalurile şi altele ase permise numai în lim ita ac cuinţe şi anexe gospodăreşti IN PAGINA A IV-A PU
obligate sâ Ie predea spre cul menea. tuală a vetrei satelor şi a pe in afara vetrei satelor şi a
tivare, fără plată, organizaţi rim etrului construibil al ora perim etrului construibil al o BLICAM r
ilor agricole socialiste vecine ART. 9. Beneficiarii lu cră ri şelor. raşelor, precum şi alte fapte
ART. 4. Amplasarea obiecti lor de investiţii sau producţie, Comitetele executive ale ce se vor stabili de Consiliul Decrete ole Consiliului
velor industriale, agrozootehni pentru a căror realizare este consiliilor, populare sînt obli Superior al A gricu ltu rii, con de Stat cu privire la orga
ce şi social-culturale se va necesară schimbarea definitivă cate să ia măsuri pentru de stituie contravenţii şi se sanc nizarea şi funcţionarea
face. de regulă, pe terenuri si sau temporară a destinaţiei te molarea oricăror construcţii ce ţionează după cum urmează : Ministerului Afacerilor In Pulsul m otorului reversibil de acţionare a cajelor se controlează de Ia aceasta ma
tuate în perim etrul oraşelor renurilo r agricole, sînt obligaţi se Vor executa, contrar pre — Organizaţiile socialiste, cu terne şi cu privire la în să de comandă. Atenţi, operatorii Viorel Ivan şî Gheorghe Loco de Ia lam inorul de 800
sau în vatra satelor, precum şi să ia măsuri, încă in faza de vederilor prezentei legi, în a amendă de la 5.000 la 50.000 fiinţarea, organizarea şi mm urmăresc funcţionarea motoarelor. F o to : V. ONOIU
pe terenuri im proprii produc elaborare a documentaţiei teh fara vetrei satelor sau perime Iei ; funcţionarea Consiliului.
ţiei agricole. nice, pentru a restrînge la trulu i oraşelor, precum şi de — Persoanele fi 2ice, cu a- Securităţii Statului. i