Page 90 - Drumul_socialismului_1968_04

Simbătâ 27 aprilie 1969
2 DRUM Ul SOCIAl 1SMUIUI

Sil atenţia colectivelor de muncă

REALIZAREA EXEMPLARA A SARCINILOR DE PLAN

(Urmare din pap, 1) cesolor do producţie, elabora­ derile «i unităţile economice 6-0 octombrie 1967, ale Con­
rea de studii pc d iferite pro­ de pe raza m unicipiului îşi ferinţei Naţionale, ale plena­ EPe şantierele de construcţii din 3 rad
metal, organizaţiile de partid bleme. a unor planuri de mă­ îndeplinesc cu competenţă sar­ rei extraordinare a C.C. al
au trecui la o largă consultare suri e tr„ scnpîndu-se din ve­ cinile tot mai complexe pe P C R. din 1 m artie 1968, pre­ OPERAŢIUNI MINIERE > ____ _ ______ ___________________________«________ _______ ___________________
a com uniştilor, a colectivelor dere o latură foarte im portan­ care le ridică viaţa. Ele reu­ cum şi a altor documente de
de siderurgişti, ceea ce a creat ta a acestei probleme — or­ şesc să cuprindă în planurile partid. Pe lingă aceasta am MECANIZATE
posibilitatea unui studiu apro­ ganizarea în bune condiţiuni de muncă un program mal acordat şi acordăm o mare a­ RISIPA NU A FOST
fundat asupra m ultiplelor as­ a locului de muncă. concret de activitate. In afara tenţie in stru irii aparatului de
pecte ce le ridică un aseme­ Scăpată din preocuparea n- plenarelor, şedinţelor dc bi­ partid şi a secretarilor orga­ In exploatările m i­
nea domeniu de activitate. Ca nor organe şi organizaţii de rou şi adunărilor generale, In n iza ţiilo r de bază. Pentru în­ niere din bazinul Po­
urmare a acestui lucru s-au partid, a unor conduceri tch- planurile de muncă ale aces­ deplinirea cu succes a sarcini­ iana Ruscâ, mecaniza­
putut lua cele mai indicate ho- n ico-adm inistrative această tora sînt cuprinse cele mal im ­ lor ce le stau în faţă, orga­ rea lu cră rilo r in subte­ PRINSĂ IN ..
lă riri, iar aplicarea lor in ran şi la suprafaţă a
problemă are drept urmare portante probleme ale muncii nele şi organizaţiile de partid
practică nu a în lîrziat să-şi faptul că în unele abataje din de partid menite să asigure manifestă o mai mare preocu­ căpătat o fot răni mare
arate roadele. Astfel, numai cadrul I. M. Hunedoara, ta realizarea tuturor sarcinilor pare pentru repartizarea co­ extindere. In orizontu­ Constatările din ultim ul cestul trim estru, la controlul cu m anipulările, el stau de­
prin folosirea oxigenului, tim ­ unele locuri de muncă d :n economice. m uniştilor corespunzător apti­ rile dc la minele Ghe- tim p făcute de organele de efectuat la punctele de lu ­ terioraţi fără sâ sesizeze ci­
pul de elaborare a unei şarje C.S. Hunedoara, pe unele şan­ tu d in ilo r şi capacităţilor fie­ Inr şi Teliuc, bunăoară, control ale filia le i noastre, cru ale construcţiilor in d ivi­ neva acest lucru şi sâ ia mă­
s-a redus cu 2-2,30 ore, ceea tiere de construcţii, lucrul în­ Ilo tă rîrile elaborate cu corn- căruia şi stabilirea de răspun­ opei'îiţhinea He extinc­ duale. s-a găsit o situaţie cu
ce reprezintă o creştere a cepe cu întîrziere. nu se fo­ petenţă de adunările comu­ deri concrete pentru m em brii ţie se execută in între­ asupra m odului cum organi­ suri îm potriva celor vino­
productivităţii muncii cu 20 losesc la întreaga lor capaci­ n iştilor orientează tn mod just com itetelor şi birourilor, pen­ gime cu maşini şi u­ zaţiile de construcţii şi res­ totul necorespun7âtoare în vaţi.
pectiv beneficiarii de inves­
ceea ce priveşte starea ma­
la sută pe fiecare cuptor. întreaga activitate, determină tila je moderne. Aceste situaţii s-au creat
tate utilajele şi agregatele, e- o muncă mal intensă, cu scop tru toţi m em brii de partid. Dc asemenea, trans­ tiţii îşi gospodăresc m ijloa­ terialelor scoase pentru lu­ în prim ul rînd din cauza in ­
Sarcini deosebite revin şi x’ istă o utilizare necorespun­ precis a tuturor m em brilor In ultim u l tim p, sfera preo­ portul m inereului tu ga­ cele materiale, au scos în e­ crare. Clădirea era înconju­ disciplinei în muncă m ani­
m inerilor din m unţii Poiana zătoare a fondului de tim p lor. Sub conducerea comitete­ cupărilor organelor şi organi­ leriile principale din videnţă aspecte diam etral o­ rată cu tot felul de m ateria­ festată de unii lucrători. îm ­
Ruscâ în aprovizionarea com­ etc. Aşa se explică faptul că lor de partid, organizaţiile de za ţiilor de partid din cadrul subteran, cit şi în o ri­ puse. U nii beneficiari ca. le îm prăştiate Ţigla răma­ potriva cărora n-au fost lua­
binatului cu cantilă\i sporite pe şantierele IC .S il. indicii bază de la secţia I furnale, m unicipiului Hunedoara s-a zonturile ,,dc la zi“ I M. Bar/a şi I M. Tebea ma­ să era depozitată In mai te măsurile necesare de că­
de minereu de fier. In acest de •utilizare a utila jelor — lărgit cu o serie de probleme este mecanizat sulă la nifesta preocupare pc linia multe locuri în apropierea tre cei care organizează, con­
scop în cenlm l a ctivită ţii o r­ după date operative — au direcţia mecanico-cnergetic, noi reieşite din documentele sută. gospodăririi m ijloacelor ma­ clădirii, unde se lucrează, duc şi controlează procesul
ganizaţiilor de partid din ca­ scăzut in trim estrul I n.c. blum ing 1000 mm, construc­ C onferinţei Naţionale a La fel, abatajele noi teriale. atlt în depozit cît şi din care cauză in mare par­ de producţie şi care. fără
drul I. IM. Hunedoara a stat com parativ cu trim estrul IV ţii II şi m ontaj II J.C.S.H. şi P.C.R. In lum ina acestor sar­ dc la Ghelar au p ri­ la punctele de lucru. Aceas­ te era spartă (s-a umblat sâ exagerăm, sînt suficienţi.
asigurarea unei exploatări ra­ al anului trecut la cxcavaloa- altele, au reuşit să îm bunătă- cini, acţionînd în cunoştinţă m it ca zestre fi maşini ta se concretizează în încâr- peste ea. s-au aruncat lăzi, Organele proprii ale con­
ţionale a zăcămintelor de m i­ de cauză, organizaţiile dc de încărcnt care contri­ carea-descnrcarea, m anipu­ cărămizi etc.). Plăcile de stuf structorilor, cu ocazia depla­
nereu, descoperirea de noi re­ partid din C.S.H, trebuie sâ buie la creşterea pro­ larea atentă şi depozitarea folosite pe tim pul friguros, sărilor pe şantier au urm ă­
zerve pe perim etrul actual al pună şi în continuare în cen­ d u ctivită ţii cu 5 In su­ ordonată. ţinînd cont de spe­ cofrajele din lemn, în parte rit mai m ult execuţia planu­
exploatărilor, precum şi va­ tru l «activităţii lor sporirea lă. cificul m aterialului respectiv. m aterialul de schelă. sînt lui, fără sâ se intereseze dc
lorificarea superioară a rezer­ producţiei de metal, reduce­ Din păcate nu se poate a- aruncate la întîinplare. o ma­ gospodărirea m ijloacelor- ma­
velor do minereu prin uzina SUCCESUL rea continuă a consum urilor Gradul ridicat al me­ râtn acelaşi lucru despre li­ re porte din ele fiind degra­ teriale. Indiscutabil că p ri­
de preparare. Şi in această d i­ specifice. canizării s-a concretizat nele şantiere de construcţii. date şî amestecate cu moloz. mul obiectiv csle Im portant,
recţie s-a pornit de ia un stu­ Consider că cea mai im por­ în reducerea e fo rturilor Astfel, Şantierul de con­ Suficient de rmrlle cărămizi dar şi celui de al doilea
diu şi o cunoaştere aprofun­ tantă problemă de care tre­ fizice ale m uncitorilor strucţii Brad, al cărui şef şi înlocuitori de cărămizi sc trebuie sâ i se acorde mai
dată n rezervelor existente, buie sâ se ocupe in continuare şi în extragerea. în a- este E. Lcmie. la aproope găsesc îm prăştiate pe toată multă atenţie.
ceea ce a permis comitetelor MUNCII comitetele şi organizaţiile de cesl an. a 26.000 lone toate punctele de lucru are suprafaţa de lucru. multe Fslc necesară o rrmncâ in-
de partid de la exploatările partid din cadrul 1. M. Hune­ minereu peste sarcinile mari lipsuri în ceea ce p ri­ din ole fiind degradate Ade­ strucliv-educativă mai ac­
miniere să orienteze munca doara o constituie perfecţio­ de plan. veşte grija faţă de m ijloace­ sea m ortarul preparat nu centuată cu m uncitorii pen­
organizaţiilor He bază şi a în­ narea continuă a metodelor V. J le materiale. La sfîrşitul a- s-a folosit la tim p din care tru buna gospodărire a m ij­
tregului colectiv spre atinge­ dc exploatare, a sistemelor de cauză s-a rebutat. loacelor m ateriale mai m ul­
rea unor param etri de exploa­ DE P A R T I D Susţinere şi a căilor de îm bu­ tă preocupare pentru recom­
tare mai mari atit cantitativ nătăţire a calităţii minereu­ Cazuri asemănătoare se pensarea pe calea prem iilor
cît şi calitativ. Astfel, s-au în­ lui. precum şi valofificaiea găsesc şi la lotul T.C.M.M. a color care realizează econo­
treprins cercetări in actualele mai deplină a rezervelor de Mesteacăn. Aproape pe tontă m ii He materiale şi pedep­
perim etre în exploatare pen­ minereu — în special a celor lungimea C F N s-au descăr­ sirea celor care fac rslp â .
tru o se identifica noi zone mai sărace in conţinut de cat produse dc balastieră o- Ca organe de control ban­
m ineralizate şi prin aceasta re de la 112 la 101 la sută, la ţească conţinutul adunărilor fier. Trebuie pus accent mai cazionînd astfel cheltuieli ne- car nc-am propus sâ uzăm
de a se asigura creşterea coe­ betoniere de la 100 la 78 la 6ii- de partid, materialele de anali­ mare pe problemele legale de economîcoase prin m anipu­ de toate m ijloacele ce ne
ficientului de extracţie. tă. la c ilin d rii compresori de ză sînt întocm ite prin prisma organizarea ştiinţifică e pro­ lări în plus şi pierderi de stau la dispoziţie, pentru >'a
De asemenea, sub îndrum a­ la 93,5 la 73 la sută. lat la muncii de partid, acest lucru ducţiei şi căile de re nta bili­ materiale. Fierul beton faso­ şi această latură de a ctivita ­
rea com itetului de partid de macaralele turn de la 183 la este concretizat intre altele şi zare a acestei întreprinderi, nat în 19C7, pc tot tim pul te sâ fie supusă îm bunătă­
la Uzina de preparare Teliuc 81 ia sută. p lin num ărul mare al comu­ care in momentul de faţă lu ­ iernii, a stat în aer liber. în- ţirilo r care se observă in
s^au întreprins o serie de stu­ De asemenea, problema u ti­ niştilor ce iau parte activă la crează cu dotaţii de la stat. In groşîndu-se stratul de ru g i­ toate ram urile economiei na­
dii privind perfecţionarea se­ lizării forţei de muncă, a res­ dezbateri. cadrul I.C .S.H., organizaţiile de nă. Pentru a se introduce in ţionale
paratorilor magnetici prin u ti­ pectării disciplinei in proce­ Cu toate acestea trebuie să partid trebuie sâ aibă in cen­ lucru, trebuie noi operaţiuni IULIAN NICULESCU
lizarea cuvelor în contracurent sul de producţie eslc înţelea­ arătăm, că mal slnt organiza­ tru! preocupărilor lo r îm bu­ de curăţire Mai m ulţi stîlpi director al Băncii
şi semicontracurent ceea ce să de către unele cadre de ţii de partid care nu reuşesc nătăţirea Indicdor de u tiliza ­ de investiţii — fiii ala Diâd.
a dus la creşterea extracţiei conducere în mod sim plist, in să desprindă din m ultitudinea re a utilajelor, folosirea de­ prefabricaţi au fost distruşi
de metal in concentrat cu 2 la sensul că această problemă de probleme pe rele mai im ­ plină a tim pului de lucru pe
sută. este pusă in exclusivilnle nu­ portante care sâ fie cuprinse şantiere, precum şi gospodă­
Contactul permanent şi ne­ mai pe seama reducerii numă­ in planurile (le rtiuhcă. In rirea m aterialelor de con­
m ijlo cit al organelor şi orga­ rului de învoiri şi absenţe mp- munca fiecărei organizaţii de strucţii şi realizarea ritm ică
niza ţiilo r de partid cu facto­ m otivate Fără îndoială acest partid este deosebit dc im por­ a planului de investiţii. Maşinii© sfaic,
rii conducători ai proceselor lucru are o im portanţă deo­ tant ca în centrul preocupă­ Acţionînd cu competenţă, or­
de producţie din unităţile e- sebită mai cu seamă că şi în rilo r să fie pusă activitatea e­ ganizaţiile de partid sînt da­
connmîcc le-au permis acesto­ prezent la unele Incuri de conomică, problemele mari pe toare sâ urmărească sistema­
ra să (ragă concluzii preţioa­ muncă din cadrul întreprin­ care le ridică realizarea sar­ tic cum se realizează în prac­
se pentru întărirea serviciilor derii miniere, com binatului cin ilo r de plan Aceasta nu tică şi care este eficienţa ho- PREŢUL DE
de concepţie şi cercetare cu siderurgic, şantierelor dc con­ Justifică însă o neglijare cît tâ ririlo r elaborate, sâ ia toa­
cadre tehnico-iuginereşti bine strucţii. num ărul acestora este de mică a celorlalte proble­ te măsurile pentru îm bunătă­
pregătite, să im prim e a c tiv i­ încă ridicat. Dar. problema u- me De pildă, la E.M. Teliuc. ţirea neîncetată a m uncii de
tă ţii la flecare loc de muncă tiliz â rii raţionale a fondului din 21 organizaţii 17 şi-au organizare şi m obilizare n co­ URCÂ!
un caracter ş tiin ţific lot mai de tim p. a forţei de muncă şi propus ca în trim estrul II să m uniştilor, a tuturor oameni­ COST...
pronunţat, Însuşirea unor leh- a în tă ririi disciplinei în pro­ analizeze numai probleme e­ lor muncii la traducerea în
no'ogii avansate de lucru, ducţie are şi un alt aspect conomice. Acest fenomen nu viaţă a m ăreţului program
folosirea moi raţională a ca­ Rol să existe cazuri cînd la u­ este izolat. O rganizaţiile de de dezvoltare şi în flo rire a In atelierul de debilmelrie din cadrul secţiei termotehnice
pacităţilor de producţie. îm ­ nele locuri de muncă, în une­ partid de la aglomerator II, României socialiste. a C.S.H., Alexandru Gherghel execută repararea unui debil-
bunătăţirea asistenţei tehnice le secţii, in tr-o perioadă de O.S.M. I şi O S.M. 2 din C.S.H. melru pentru aglomerdtor. întreprinderea de Industrie combustibil a acestor cazane ?
şi a disciplinei. tim p (săptămînâ. lună, trim es­ tim p de fi luni la rînd au a- locală rlin Orăştie este cunos­ Uzura fizică şi morală rid i­
In acest scop In toate nive­ tru), să nu se înregistreze nici nallzat numai probleme pur e- cuta in judeţul nostru prin cată a m aşinilor (printre care
lele s-au constituit colectivele o invoire şi absenţă nemoti­ conomiee in adunările gene­ produsele de uz. casnic, gospo­ şi m alaxorul staţiei de betoa­
de specialişti in care au fost vată, sau numărul acestora să rale. Iată de ce este necesar dăresc şi m aterialele de con­ ne. m atriţe etc.), precum şt
antrenate cadre cu înaltă pre­ se reducă sim ţitor in compa­ ca în şedinţele de comitet, de Asalturi le fie ia soroace şî strucţii pe care le execută. slaba preocupare o serviciului
gătire profesională şi expe­ raţie cu o perioadă anterioara, birou, în adunările generale Anul acesta. colectivul de tehnic din această întreprin­
rienţă îndelungată in produc­ dar cu toate acestea datorită sâ se analizeze In mod siste­ muncă dc aici a luat un start dere au făcut ca utilajele *â
ţie Lle an analizat un număr unei aprovizionări necores­ matic o serie de laturi ale bun. l ’lam il Ia producţia glo­ nu pontă fl folosite la capa­
larg de probleme privind per­ punzătoare a locului de m un­ muncii organizatorice, ale e- bală şi marfa pe cele două citate. iar cheltuielile de re­
fecţionarea conducerii produc­ că cu m aterii prime, m ateria­ d iiraliei partinice. Măsurile balansul în * luni a fost în deplinit in pro­ paraţii şi rem edieri sâ alîrno
ţiei. a sistemului inform aţio­ le, slabei calităţi a reparaţii­ politice şi organizatorice sta­ cent rle sută la sută, Iar cali­ greu in balanţa preţului de
nal. posibilităţile de folosire lor, indisciplinei în producţie bilite in urma acestor analize tatea produselor a cunoscut cost.
intensivă a capacităţilor de etc. să nu se utilizeze la ma­ să fie slrîns legate de înde­ im bunătâţir i. Totuşi, aceste re­ Asupra preţului (le cost au
producţie, unele aspecte ale xim um tim pul de lucru. In a- plinirea planulu1 de produc­ zultate nu pot m ulţum i. Chel­ influenţat însă negativ şi u-
program ării şi u rm ă ririi pro­ ceastâ direcţie există multe ţie. unui indicator de bază tuielile planificate pentru a- ncle produse de proastă ca­
ducţiei etc. Ca urmare a perfec­ rezerve in toate unităţile eco­ Organizarea şi planificarea ceastâ producţie au fost depă­ litate. care au fost rcturnate
ţionării continue a metodelor nomice de pe raza m unicipiu­ muncii, alegerea judicioasă a şite cu 451.000 lei. ccpa cc a de către beneficiari. Astfel.
de conducere, a creşterii preo­ lui nostru asupra cărora tre­ problemelor de studiu şi ana­ C ircuitul bani-m arfă-bani. dificator : în ultim a semideca- şi deci nu poate s-o plăteas­ făcut ca la mia (le lei produc­ 2000 bucăţi şpatierî de vie au
cupărilor pentru crearea con­ buie să-şi îndrepte atenţia or­ liză, pregătirea şi elaborarea pc oare orice unitate econo­ dâ a trim estrului s-a încărcat că atunci cind o primeşte. Lă­ ţie marfă costur ile aferente să fost returnaţi, neavînd o cali­
d iţiilo r corespunzătoare în ganele şi organizaţiile de h o tă ririlo r sînt aspecte im por­ mică se străduieşte sâ-1 rea­ dc trei ori mai m ultă marfă săm în suspensie celălalt as­ fie depăşite cu 22 lei. Depă­ tate corespunzătoare. Remedie­
prim ul trim estru al acestui an partid. De pildă, comitetul de tante ale conducerii de partid. lizeze într-un tim p cît mai decît sarci.na pe 5 zile. In ast­ pect, faptul că beneficiarii ne­ şiri mari ce întrec suma de rea lor a necesitat cheltuieli
s-a obţinut peste plan un spor ‘ partid de la I.C.S Hunedoa­ Dar cu aceasta nu s-a rezol­ scurt posibil, îşi are oglinda fel de condiţii e firesc ca c ir­ g lija ţi pot pretinde, şi pre­ 420000 lei. s-au înregistrat la suplimentare. Unele din pre­
de 18 163 000 lei la valoarea ra. sesizînd faptul că pe şan­ vat decît în parte asigurarea sa fidelă în indicatorul pro­ cuitul documentelor sâ fie în­ tind. plata penalizărilor. cheltuielile pentru întreţine­ fabricatele de beton nu au a­
producţiei globale, 16 008 000 tierul de la blum ing 1300 mm înfă p tu irii h otârîrilor partidu­ ducţie m arfă vîndulâ şi înca­ greunat, sâ. se producă confu­ O tratare aparte in rincluri- rea. funcţionarea utilajelor şi vut param etri fizico-chim ici
lei la producţia marfă vindu- există o fluctuaţie mate de lui şl guvernului. In aceasta sată. Orice inegalitate de pon­ zii, sâ nu se mal poată asigu­ le de faţă merită problema cheltuielile secţiei de fabrica­ constanţi, ceea ce a făcut ca
tă şi încasată. s-au produs oameni, plim bări în tim pul privinţă una din principalele dere între aceşti doî termeni ra o recepţie exigentă a sor­ refuzurilor de marfă. Acestea ţie. m ulte loturi din aceste pro­
peste plan 2 937 tone cocs, program ului, folosirea necb- sarcini care stan In faţa orga­ ore consecinţe directe asupra tim entelor. iar întreprinde­ se cifrează la 154 000 Iei. Şi C heltuielile cu întreţinerea duse sâ aibă un conţinut mai
2 037 tone aglomerat feros, respunzâtoare a utilajelor, a nelor şi organizaţiilor de a ctivită ţii economice o între­ rea sâ întîm pine refuzuri din aici pe „banca acuzaţilor" în- şi funcţionarea utilajelor au ridicat de ciment şi altele mai
2.914 tone fontă. 4.107 tone o­ tim pului dc lucim etc. a orga­ partid constă în pregătirea prinderii. partea beneficiarilor. liin im tot munca în salturi. întrecut nivelul admis datori­ scăzut. Dozatorul gravim etric,
ţel. 7.204 tone laminate. nizat. împreună cu conduce­ temeinică şi repartizarea ju ­ Intreprihderoa forestieră Pe­ Deşi conducerea în tre p rin ­ La recepţie scapă lemn asu­ tă unor cauze subiective. Ast­ care ar putea înlătura aceste
Cu toate rezultatele bune rea întreprinderii, comitetul dicioasă a tu turor comuniş­ troşani tui încasase la s fr iji­ derii nu acceptă explicaţia că pra căruia beneficiarii solici­ fel. tim pul de lucru disponibil neajunsuri, stă nefolosit De
obţinute în organizarea ştiin ­ sindicalului şi U.T.C. o adu­ tilor, a tu tu ro r forţelor care tul trim estrului I pe marfa ncrespectarea sortim entelor ar tă deprecierea ca lită ţii sau nu a fost exploatat la para­ ce? Tovarăşul Inginer Ilie Po­
ţifică a producţiei şi a m un­ nare cu toţi m uncitorii rare participă nem ijlocit la trans­ vindutâ o sumă de peste fi o cauză a neîndeplinirii in­ pur şi simplu îl refuză. înce­ m etri m axim i, iar productivi­ pa nu ne-a putut dum iri.
cii, in această direcţie se mai participă la punerea in func­ punerea în viaţă a p olitic'i 1.790.000 lei. In procente re­ dicatorului am in tit, explicaţia putul lunii aprilie a marcat tatea muncii la utilaje a fost Se observă aici şi o lipsă a
manifestă şi unele neajunsuri ţiune a acestui im portant o­ partidului. Tocmai de aceea prezintă circa 14 la sută din e totuşi logică. întreprinderea aceeaşi anomalie — asaltul — sub cea planificată. Pentru a previziunii. Iată un exemplu)
a căror remediere va trebui biectiv înfăţişindu-se oameni­ com itetul m unicipal de partid, volum ul desfacer llor. In spa­ a realizat de pildă, un plus pentru ca începînd de pe la exem plifica pierderile de tim p lima elcclropalnnului (instala­
să stea în v iito r în centrul ac­ lor toate aceste deficienţe. organele şi organizaţhîle de tele procentelor şi a cifrelor de 801 mc la sortim entul buş­ Jumătatea lu n ii sâ se treacă subliniem faptul că în cadrul ţie mobilă de ridicare a pre­
tiv ită ţii organelor şi organi­ In rezolvarea m ultiplelor partid an acordat o deosebita reprezentînd sumele neajunse teni de fag pentru ru la j, dar la antipod — acalmie aproape întreprinderii de industrie lo­ fabricatelor din beton), a fost
zaţiilor de partid şi a condu­ sarcini care stan în faţa or­ atenţie înarm ării cadrelor eu în bancă în contul în tre p rin ­ în acelaşi tim p a realizat un totală. cală există o secţie de mate­ concepută sâ mecanizeze în ­
cerilor teim ico-adm inîstratlve. ganelor şi organizaţiilor de munci de răspundere, a comu­ derii trebuie sâ ex'ste însă minus de 2.852 mc buşteni de O cauză indirectă a refuzu- riale de construcţii !a Pricaz cărcarea produselor în vagoa­
Astfel, nu există o preocupare partid în lum ina documente­ niştilor din toate domeniile de nişte cauze mai matei laie ; fac pentru gater ; un plus de iilo r e şi lipsa spaţiului su- (secţie care a fost pl ivită pînâ ne. Ea nu se poale folosi decît
din partea tu turor cadrelor — lor Congresului al IX -lca şi a activitate, a tuturor oamenilor pentru că orice fenomen îşi 1015 mc lobde pentru d isti­ fleient de depozitaie în de­ ncum ca un copil al nimănui) la vagoanele miei. care au pe­
în special a tehnicienilor şi Conferinţei Naţionale a parti­ muncii cu conţinutul şi sarci­ are cauza sau cauzele sale lare. dar un minus de 1.209 pozitele finale. In felul acesta în cadrul căreia s-au adus de reţii laterali de 50 cm ma­
m aiştrilor — în această p ri­ dului. va trebui aii punem ac­ nile ce decurg din documen­ Care sînt cauzele fenomenu­ mc buşteni de râşinoa.se pen­ nu se pootc face o sortare ca la Dircea o seric de agregate xim Or, în momentul de fată
vinţă Organizoreu ştiinţifică cent mai mare )>c problemele tele de partid şî de stat. Ast­ lui de car e ne ocupăm ? Mai tru gater. „Plusurile, ni se lumea. Ni s-a Spus că accvastâ printre care şi o vîbropresâ. CT'.R.-ul planifică vagoane cu
a producţiei şi a m uncii este vie ţii interne do partid, pc fel s-a organizat o largă dez­ • ntîi lipsa unei corelări între spune, au fost livrate benefi­ lacună e pe cale de a fi în- Acest aeregat trebuia să con­ laterale mari... !
înţeleasă de către unii în mod munca dc educaţie, ca lectori batere — prin conferinţe, ex­ producţia fabricată (termenul ciarilor cu care avem contrac­ lăturntâ în cursul anului UJfiR tribuie la mecanizarea produc­ S-au mai ridicat în această
unilateral, in sensul că aceas­ de rezolvare de către organi­ puneri, simpozioane, răspun­ e asim ilat) şi cea încasată în te pentru întregul an". De a­ prin mecanizarea completă a ţiei în locu ito rilo r de cărăm i­ secţie şi fi silozuri. Echipele do
ta ar consta doar în folosirea zaţiile de partid a problemelor suri In întrebări, prin invâţâ- perioade de tim p moi mici. cord. Dai- orice întreprindere tuturor operaţiilor de mane­ dă. precum şi la introducerea lăcâtuşi-m ontori care au lu­
maşinii electronice de calcul, cronomice. m intul de partid — eu toţi a- Oricine poate întrevedea aici are banii săi chibzuiţi şi nu->i vrare a lem nului de toate sor­ unui nou procedeu tehnologic crat la executarea lor... nu «u
în dirijarea şi conducerea pro- pcate perm ite sâ stocheze ma­ timentele. Aceasta nu va su­ pentru producerea acestora pe văzut cum arăta proiectul. In ­
Un mare număr de organi­ ce.şti factori, a documentelor lipsa ritm ic ită ţii în exploata­ plini însă o altă deficienţă, bază dc zgură. Secretarul or­ ginerul şef a schiţat cele fi si­
zaţii de partid din întreprin- plenarei C.C. al P.C.R. din re. Un exemplu ar fl poate e- terie prim ă pe care n-a ce­ venind din partea unor maiş­ ganizaţiei de partid pc secţie. lozuri pc două bucăţi de b ir­
rut-o la momentul respectiv
tri. De pildă, cele mai multe Nicolne Bula, precum şi şeful lic şi s-a pornit la treabă Cu
Înlocuirea cocsului refuzuri se înregistrează la secţiei. Eugen Chîrtlâ. ne re­ aceasta, el s-o considerat scă­
pat de grijă. N-a mai controy
latau câ această vibropresă.
lemnul provenit din exploată­
lat nimeni activitatea oamc-\
cu antracit rile Răscoala (m aistru Coro- prim ita din luna noiembrie, nilor. astfel că. la ora actual" '
nu a funcţionat rlccît 35 de
beo Cristian) şi
Girbovina
(maistru Matei Gheorghe). A lta minute. Serviciul tehnic s-a amplasamentul elevatorului a
Un colectiv do specialişti e situaţia în exploatările Va­ m u lţu m it să aducă maşina fă­ ajur^s. . colector de apa. Nu
de in serviciul do cercetări lea M ării şi Rostovennu-zor.â ră sâ la măsurile necesare ca se ştie cine va suporta chel­
din C. S. Hunedoara, exe­ care înregistreuzâ foarte pu­ «aceasta sâ intre în producţie. tuielile pentru dtenarea apei
cută lucrări privind înlo­ ţine refuzuri sau de loc Ex­ Se ştia cu maşina ore un grad din amplasamentul elevatoru­
cuirea din şarjele de aglo­ plicaţia fap tulu i nu stă în e­ de uzură mare. dar pentru re­ lui ? Norma! ar fi sâ le su­
merat nutofondant a coc­ xistenţa unor condiţii natu­ mediere nu s-a făcut nimic porte cei care n-au acordat a-
sului m ărunt cu antracit dc rale de exploatare mai bune. concret, cu toate că in planul sistenţn tehnică Cent este :â
Ia Schela-GorJ. Primele în ­ ci Intr-o preocupare şi un con­ M.T.O. a fost prevăzut acest din această cauză silozurile
cercări nu pus tn evident» trol mai competent al mais­ lucru încă din lunu noiembrie nu pot fi utilizate.
faptul că se ponte înlocui tru lu i In exploatare. anul trecut. Supărător este şi faptul câ
deocamdată cocsul m ărunt Nu a tit mărimea cifrelor a- La fel betoniera nouă. care întreprinderea a înregistrat îrr
Intr-un procent dc 15-20 In rălale cit faptul că situaţii de s-a adus la întreprindere, stă această perioadă 93 000 lei
sulă fără n dăuna produc­ genul celor incrim inate sc din cauza unei garnituri de cheltuieli neproductive, din
tiv ită ţii benzilor de aglo­ repetă aproape ciclic. ne-a apr oape patru luni (!), iar sta­ care locaţii de vaeoanc 45.000
merare, îm bunătăţirile c© determ inat la rîndunle dc fa­ ţia de cazane care produce a- lei. iar- casări de materiale
J vor fi aduse treptat procc- ţă Şi. ceea ce e grav. e că b11r tehnologic are staţionări 48000 lei.
I sulul tehnologic perm it să conducerea întreprinderii con­ frecvente : 192 dc ore în fe­ Asupra acestor aspecte, con­
I se Înlocuiască în acest nn sideră aceste cauze ca pe ceva bruarie. şi 144 de ore în ma>-- ducerea întreprinderii va tre­
bui să reflecteze temeinic. Stâ
1 30 la sulă din cocsul mă­ Vedere de ansamblu a Fabricii de dolomita de (a Zlaşti. inevitabil, toca ce aduce a re­ tie. Tovarăşul inginer Ihe Po­ de muncă de aici, sâ elim ine
m puterea c i, a colectivului
runt folosit la dozarea şar­
justifică
staţionarea
cu
pa
semnare. Şi nn aceasta e ca­
nuto-
jelor dc aglomerat
racteristic .pentru forestierii
fom lnnt. Foto : V. ONOIU din Valea Jiului. lipsa de combustibil (păcură) deficienţele semnalate şi să
Dar cc s-a făcut ca acesta să
fie adus ? Cine trebuia sâ se se încadreze in cheltuielile
ION CIOCLEI preocupe de aprovizionarea cu planificate. N PANAITESCU