Page 92 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 92
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Stmbfttft 27 aprilie 1MB
r ^
Declaraţia guvernamentală
De ia ibpwie urne Festivitatea prezentată de 0. Cernik Adu-
ri ■ mi ..................... ii >.< .!■■■■
A început înălţării stea nări Naţionale a Cehoslovacia
FR AG A 26 (Agerpres). — străinătate, care vor putea fi
examinarea problemei gului celui mai Cernik, preşedintele guvernu gate dc condiţii politice şi da
utile numai dacă nu vor fi le
După cum s-a anunţat, O.
lui cehoslovac, a prezentat se că vor fi folosite eficient.
Africii de Sud-Vest tînăr stat din siunii A dunării Naţionale de d iţii pentru utilizarea deplină
Guvernul va asigura con
claraţia guvernamentală.
in
G uvernul — se spune
NEW -YORK 26. — T rim isul ritate să adopte măsuri îm declaraţie — consideră nece a forţei de muncă, dar nu va
putea garanta că fiecare va
special Agerpres, N. lonescu, potriva guvernului R.S.A., da sar să sublinieze că pentru găsi de lucru la vechiul loc
transm ite : Adunarea Genera că acesta nu va respecta ho- lume — dezvoltarea societăţii socialiste de muncă sau in domen* il
lă a O.N.U., în tru n ită In şe tă rîrile adoptate de O.N.U In republica noastră, el poar său De aceea, politica socia
dinţă plenară, a început v i După această euvîn.tare, pre tă răspunderea faţă de po lă şi economică va fi îndrep
neri dim ineaţa examinarea şedintele A dunării Generale. porul său, căruia îi sînt pro tată spic a uşura oamenilor
problemei A fric ii de Sud-Vest. Corneliu Mănescu. a declarat p rii sentimente profund inter muncii trecerea la noi profe
A luat cuvîntul Mostafa Ra- şedinţa închisă. Viitoarea şe naţionale. siuni si la obţinerea unor noţ
teb Abdel-W ahab (R.A.U.), dinţă consacrată exam inării Dezvoltarea soc iei ă ţii so calificări \
preşedintele pe luna in curs al problemei A fric ii de Sud-Vest cialiste este determinată le In Înfăptuirea polit cii eco- ’»
C onsiliului O N U . pentru A va avea loc luni dimineaţa. NEW YORK 26. - T ri activitatea intensă a claselor nomice în Slovacia, guvernul I
frica de Sud-Vest. S ubliniind Comentînd perspectivele e misul special Agerpres. Ni- şi grup u rilo r sociale. Aceasta va căuta să creeze co n d iţii/
că un raport m ult mai deta xistente pentru adoptarea. în colao lonescu. transm ite, presupune exercitarea mai pentru aducerea Slovaciei <v
lia t asupra a c tivită ţii Consi cursul actualei sesiuni, a unei în fa|a Palatului N aţiunilor largă a dre p tu rilo r politice şi nivelul social-econumic al re
liu lu i va fi prezentat mai Ur rezoluţii eficiente in problema Unite di«n New York flu sociale de către clasa munci- giunilor cehe.
zi u A dunării Generale, vorbi A fric ii de Sud-Vest, observa tură, incepînd de ieri, dra loarc, ţărănimea cooperatistă In domeniul p o liticii exter
torul a arătat că m em brii a- to rii politici de la O N U. sînt pelele a 124 de state. La şi intelectualitate In decla ne. guvernul consideră drept
cestuj organism nu au reuşit de părere că acestea sînt in festivitatea Înă lţării steagu raţie se subliniază 'im portanţi sarcina sa principală asigura
să pătrundă în A frica (le Sud- tr-o oarecare măsură mai pro lui celui mai tînăr stat din participării mai largi la viala rea unor condiţii de pace pen
Vest din cauza piedicilor pu miţătoare. Aici. la palatul Na lume — Mauritius. -— care IT A L IA . — Le Milano şi-a deschis recent porţile al 46-lea tîrg tradiţional, unde. p rin politică socială a fem eilor, ti tru dezvoltarea societăţii so
se de autorităţile de la Pre ţiu n ilor, nu mai constituie u q a avut loc joi la amiază -— tre ţările participante sc numără şi Republica Socialistă România. In fotografie : aspect nl neretului. a oamenilor munc*s cialiste. democratice si în flo
toria. Abdel-W ahab a decla secret pentru -nimeni faptul că au participat preşedintele standului românesc. de toate naţionalităţile. ritoare. precum şi asigurarea
rat că. prin atitudinea adop statele africane au exercitat A dunării Generale a O.N.U., Guvernul consideră necesar independenţei şi securităţii
tată guvernul Republicii Sud- In ajunul deschiderii sesiunii Corneliu Mănescu. secreta să traducă in viaţă măsuri ţârii. Cehoslovacia arc posi
Africane „a sfidat în mod fla o serie de presiuni asupra u rul general U Thant. am care vor contribui la demo b ilită ţi bune pentru a p a rti
grant" autoritatea O N U . El nor mari puteri care sprijină basadori şi membri ai m i cratizarea consecventă a vie cipa activ la stabilirea unor
a inform at Adunarea Gene direct sau indirect pe rasiştii siunilor permanente, precum ţii societăţii noastre, va re relaţii internaţionale, care :n
rală că unele companii de sud-africani prin relaţiile e şi delegaţia mauritîusianâ. Vizita delegaţiei glementa după crite rii noi condiţiile păcii şi colaborării
transporturi aeriene care şi-au conomice şi de altă natură, pe condusă de prim ul m inistru relaţiile juridice de stat pe vor asigura interesele tu tu
exprim at dorinţa de a trans care le întreţin cu aceştia. Nu S. Ramgooîam (statul M au baza realizării consecvente a ror popoarelor.
porta pe m em brii C onsiliului este însă mai puţin adevărat ritius a fost p rim it în O r egalităţii în drepturi a celor Declaraţia relevă că politica
la W indhoek, capitala A fri că elaborarea şi ratificarea u ganizaţia N aţiunilor Unite două popoare ale noastre, va externă a ţării se va baza pe
cii de Sud-Vest. au fost aver nui document eficace depind in şedinţa inaugurală a se mentare române in Franţa întări garanţiile legilor. V orbi prietenia şi colaborarea strin-
tizate de a utorităţile sud-afri- în prim ul rînd de arm oniza siunii reluate a Adunări» torul a anunţat elaborarea u să cu Uniunea Sovietică şi cu
cane că avioanele lo r nu vor rea deplină a punctelor de ve Generale, la 24 aprilie). nor reglementări în domeniul celelalte ţân socialiste, pre
dere ale statelor africane in In tr-o scurtă alocuţiune ju rid ic şi in alte domenii ale cum şi pc legături cu cele
avea permisiunea să aterizeze. lalte ţări pe baza prin cipiilo r
legătură cu căile şi metodele rostită la festivitatea înâj)- U L L E 26. — T rim isul spe se desfăşoară lucrări de mo ducătorul delegaţiei M .A .N . vieţii sociale şi de stat
EI a cerut C onsiliului de Secu- cele mai potrivite de acţiune, ţârii drapelului, secretarul cial Agerpres, Mircea Moar- dernizare de mare anvergură, acad Ilie Murgulescu. a m u l Cea mai marc parte a de coexistenţei paşnice, a inde
pendenţei. egalităţii in drep
ţum it gazdelor pentru prim t-
câş. transm ite : In continuarea
menite să sporească considera
Dejun oferit de UThant general al O.N.U., U Thant. vizitei pe care o face in fra n bil capacitatea de prim ire a rea deosebit de cordială făcu claraţiei esle consacrată acti turi, neamestecului in trebu-
vită ţii in domeniul economic.
a subliniat că „admiterea
r.le interne şi avantajului re
m ineraliere,
tă deputaţilor români
unor m ari vase
ţa, delegaţia
M arii Adunări
Pentru anul J968 se prevăd
unui nou membru in O r
ganizaţia N aţiunilor Unite Naţionale a Republicii Socia precum şi unele aşezăminte A fost vizitat apoi Comple investiţii de 70 de m iliarde de ciproc.
NEW YORK 26 — Trimisul O N U ., Corneliu Mănescu. m i este întotdeauna un p rile j liste România, condusă de a de cultură ale oraşului, rid i xul siderurgic Usm or-Dunker- coroane peolru dezvoltarea e O problemă principală pen
special Aqerpres, N lonescu, nistrul afacerilor externe al de deosebită m îndrie şi sa cad. IIie Murgulescu, vice cate in perioada postbelică. que. Directorul adjunct nl conomiei naţionale, ocrotirea tru politica externă a Ceho
transmite : Secretarul qeneral României, a avut la 25 aprilie tisfacţie pentru com unita preşedinte al M.A.N., a pără Prim ăria oraşului a oferit un com binatului, C Roger. a scos sănătăţii, invâţăm int, trans slovaciei a fost şi râm ine pro
al O N U.. U Thant, a oferit un întrevederi cu ambasadorul tea internaţională. O rgani sit vineri dimineaţa Parisul, dejun in cinstea oaspeţilor. in evidenţă colaborarea rod porturi. construcţia de lo blema germană Cehoslovacia
dejun în onoarea preşedintelui Sverker Astrom, reprezentantul zaţia a crescut, depăşind plecînd in lr-o scurtă călăto In toastul rostit cu acest nică dintre specialiştii aceste; cuinţe. porneşte consecvent de la fap
state
tul existenţei a două
celei de-a 22-a sesiuni a Adu permanent al Suediei, amba deja de peste două ori nu rie în Flandra. prilej, prim arul C. Prouvo- im portante unităţi a industriei G uvernul cehoslovac consi germane R.D.G. constituie un
nării Generale, Corneliu Mă- sadorul M. El Farra, repre mărul m em brilor in iţia li şi P rim ul oraş vizitat a fost yeur s-a re fe rit la relaţiile siderurgice franceze şi con deră ca o sarcină de pr m or factor im portant al păcii şi e
nescu, şi a deleqaţiel române. zentantul permanent al Ior se apropie m ult de realiza Dunkerque-ul, im portant port strînse ce există între portul structorii marelui complex si din modificarea structurii eco ch ilib ru lu i de forţe in Euro
La deiun au luat parte am daniei şi ambasadorul Adnan rea universalităţii. P artici m aritim al Franţei. A fost vi francez şi principalul port al derurgic românesc de la Ga nomiei ţârii, in direcţia creş pa. iar in construcţia socialis
basadorul Gheorqhe Diacones- Pachacbi, reprezentantul per parea unui mare număr de zitat portul, unde in prezent României — Constanţa Con- laţi Deputaţii români au vizi terii eficienţei. S ubliniind că m ului si în întărirea * tu a ţiri
cu, reprezentantul permanent manent al Iraku lu i. noi slate la activitatea Na tat apoi mai multe sectoare Cehoslovacia va studia forme internaţionale ea se bucură de
al României la O.N.U., şeful de Convorbirile care au avut loc ţiu n ilo r Unite a contribuit ale com plexului superioare de colaborare eco întregul nostru sprijin. O pre
legaţiei romăne la sesiunea re cu acest prilel s-au referit la in măsură considerabilă la C ontinuindu-şi călătoria, de nomică şi tehnico-ştiinţificâ misă pentru normalizarea re
luată a Adunării Generale, am desfăşurarea lucrărilor actua evoluţia — in perspectiva legaţia română a poposit sea cu ţările socialiste, declaraţia la ţiilo r politice cu R F. a Ger
basadorul Nicolae Ecobescu, lei sesiuni reluate a Adunării globală — a numeroase pro întrevedere H. Hulubei — ra în oraşul L i)le. veche capi relevă că guveroul va analiza, maniei. care să corespundă
reprezentant permanent al ţă Generale. bleme şi Ja adoptarea unor tală a Franţei, unul din cele de asemenea, toate posibilită p rin cip iilo r bunei vecinătăţi,
rii noastre in Comitetul celor In aceeaşi zl, preşedintele hotârîri comune pentru so M. Schuman mai mari centre industriale ţile pentru adincirea re la ţii constă in recunoaşterea situa
18 pentru dezarmare de la Ge Adunării Generale a primit, în luţionarea lo r“ ale acestei ţâri lor comerciale s> legăturilor ţiei reale existente şi in rezol
neva. şi alţi membri ai dele- vizită protocolara, pe ambasa .Adm iterea unei noi ţâri Seara, prefectura Regiunii cu ţările capitaliste, pe baza varea unor probleme de im
qaţiri. care a fost înainte un teri PARIS 26 — Corespondentul ştiînţifice, atomice şi spaţiale. de nord a oferit un dineu îr» p rin c ip iilo r interesului reci portanţă principială pentru
dorul von Braun. observatorul toriu colonial este In mod Agerpres, A l. Gheorghiu. La întrevedere a participat cinstea delegaţiei parlam enta proc. Va trebui analizată pro
★ R.S Cehoslovacă
Preşedintele celei de-a 22-a permanent al R. F a Germa deosebit un p rile j de satis transm ite Acad. H oria H ulu Constantin Flitan, ambasado re române blema obţinerii de credite din Guvernul cehoslovac saluta
sesiuni a Adunării Generale a niei îo Naţiunile Unite, facţie deoarece N aţiunile bei, preşedintele C om itetului rul R epublicii Socialiste Româ tendinţele spre găsirea căilor
Unite au fost un factor in pentru energie nucleară, de nia la Paris. H. Hulubei a pentru terminarea războiului
dispensabil în procesul d i pe lingă C onsiliul de M in iş tri avut, de asemenea, întreve in Vietnam, cu respectarea
Azi se întruneşte namic al naşterii noilor sta al Republicii Socialiste Româ deri cu F Perrin, înalt corn! cerinţelor juste ale poporului
te independente" nia, s-a în tlln it cu Mauriee sar pentru energia atomică, vietnamez in lupta*'lui îm po
Consiliul de Securitate exprim at speranţa că Na Schuman, m inistru de stat precum şi cu mem bri ai con triva agresorilor americani.
In încheiere. U Thant şi-a
pentru problemele
cercetării
ducerii com isariatului.
In ceea ce priveşte regle
ţiunile Unite vor fi capa mentarea crizei prelungite in
NEW YORK 26 (Agerpres). de Securitate să adopte „m ă bile. în cadrul posibilităţilor O rientul Apropiat, declaraţia
C onsiliul de Securitate se suri efective" pentru a obţine de care dispun, să sprijine
va întru ni simbâtâ la ora 17,30 din partea Izraelului anularea această ţară In depăşirea Reprezentantul S.U.A. la O.N.U. relevă Însemnătatea unei re
zolvări politice in conform i
(ora Bucureşlnului), în urma acestei parâzi, deoarece ţine inevitabilelor d ificu ltă ţi pe
cererii Iordaniei ca Izraelul rea ei este în contradicţie cu care le va avea de în fru n tate cn rezoluţia Consiliului
de Securitate, care cere retra
să fie Îm piedicat să organizeze acordurile de arm istiţiu din tat în primele etape ale con a demisionat din postul său gerea forţelor arm ate izrae-
o paradă m ilitară In oraşul 1949 şi rezoluţia C onsiliului strucţiei naţionale. liene de pe te rito riile ocupate.
Ierusalim la 2 mai, cu prile de Securitate din iunie 1967 W ASHINGTON 26 (Aqer- demisia lui Goldberq se >dato- Guvernul subliniază necesita
ju l celei de-a 20-a aniversări privitoare Ia statutul Ierusali pr?s). — Preşedintele Johnson re$te unor molive de „ordin tea ca toate ţările membre ale
a statului Izrael. Guvernul io r m ului. ^ J a anunţat joi după-amiază de personal". Observatorii poli O.N.U. din această regiune sâ
danian a solicitat C onsiliului misia lui A rthur Goldberq din tici consideră însă că această recunoască că fiecare din ele
funcţia de reprezentant perma demisie se explică in realita are dreptul de existenţă ca
nent al Statelor Unite la te prin diverqenţele care exis stat naţional independent.
O N U Preşedintele l-a numit tă între octualul reprezentant După ce relevă sarcinile in
De fostul subsecrelar de stat american la O N U. si Adminis domeniul apărării, declaraţia
S tatele U n ite Georqe Ball in acest d o s i . subliniază că a tit tim p c it e-
Goldberq va nărăsl funcţia traţie in diverse probleme ale xislă N A.T.O.. Cehoslovacia
politicii externe a S U.A., si tn va continua sâ contribuie la
sa actuală în cursul lunii iu întărirea T ra ta tu lu i de la Var
Greva lucrătorilor nie. Preşedintele a precizat că special fn problema vietnameză. şovia. Necesităţile apărării vor
fi asigurate de guvern In con
de la telefoane form itate cu posibilităţile sta
D em isii din g u ve rn u l Io rd a n ie i tu lu i.
continuă
AM M A N 26 (Agerpres) — ?â de pe te rito riu l iordanian
Postul de radio Amman a- îm potriva Izraelului.
W ASHINGTO N 26 (Ager DUPĂ ATENTATUL ÎMPOTRIVA
pres). — Greva lu cră to rilo r de nunţâ că patru membri ai gu •
la telefoane din Statele Unite vernului iordanian au demisio La Amman au fost anunţate
a intrat jo i in cea de-a doua nat Bahjat Talhouni rămîne oficial unele schim bări în com PREŞEDINTELUI ALGERIEI
săptâinînâ, fără să se în tre şef al guvernului, preluind, tn ponenţa guvernului Iordaniei.
vadă vreun progres pe calea urma acestor demisii, portofo Prem ierul B ahjat Talhouni a
reglem entării co nflictului de liile m inisterelor de interne şi preluat şi conducerea portofo ALGER 26 lAqerpres). — toriei sale, asumindu-$l deplin Comandantul jandarmeriei
muncă, care a opus pe gre apărării Portofoliul M inisteru liilo r m inisterelor apărării şi Preşedintele Houari Boume- răspunderile care ii revin. naţionale alqeriene, colonelul
vişti patronatului. La grevă afacerilor interne. Abdel Mo- dienne a prim ii ioi după-amia- Agenţiile de presă relatează Ahmed Bencherif, a anunţat
participă peste 200.000 de lui de Interne era deţinut de zâ pe reprezentanţii presei al- vineri dimineaţa că cei care
membri ai sindicatului de la Hassan Al-Kaycd, iar mareşa neim R ifai a fost num it în qerlene la spitalul m ilitar din că la Alqer domneşte un calm au încercat să-l asasineze pe
centralele telefonice dij» 42 de lul Habes A l M ajali cumula funcţia de m inistru al afaceri Alqer. unde se află in trata deplin. Ancheta cu privire la preşedintele Boumedienne ..nu
state americane, aparţi-nînd funcţiile de m inistru al apără lor externe, portofoliu deţinut ment după atentatul a cânii alenlalul Împotriva preşedinte mai sînt in viaţă" Bencherif
Companiei .Am erican telephon lui Boumedienne a fost încre a vorbii in faţa unei mulţimi
and lelegraph Co", Preşedin rii şi dc consilier al regelui de prem ierul Talhouni. P otri vielimă a fost- El a lăcut o de- dinţată serviciilor securităţii de aproximativ 1000 de per
tele sindicatului greviştilor a Hussoin După cum remarcă a v it ş tirilo r transmise de agen claralie. subliniind că actul militare Relatările privitoare soane, adunate în faţa M inis
declarat că au fost in iţiale genţia UPI, doi m in iştri dintre ţîile de presă din Amman, au criminal nu va afecta hotărirca la îm prejurările atentatului terului Apărării Naţionale pen
negocieri pentru elaborarea cei care au demisionat s-ar fi avut loc de asemenea schim precizează că doi dintre aten
unui nou contract colectiv de P AK ISTA N . — Vedere a m icii localităţi Swat aşezată la de a atinqe obiectivele supre tatori au fost ucis» pe loc de tru a-si exprima orotestul faţă
muncă, dar că ele nu au dus poalele unor m unţi acoperiţi de păduri şi livezi. opus a ctivită ţii organizaţiilor bări şi în componenţa condu me ale revoluţiei alqeriene El qardo personală a preşedinte de atentatul împotriva lui
incâ la rezultate concrete. de guerilă arabe care acţionea- cerii altor ministere. a spus că va tăraîne fidel da lui. Boumedienne.
Comunicatul comun dat pu In oraşele Valencia şi Coro anunţat joi co in ultimele i i joi o întrevedere cu preşe grupează 500 000 de oameni Sute de studenţi de la Uni ziarul „New York Times" sub loriului Republicii Democrate
blicităţii la Budapesta in le din Venezuela au fost orga le aviaţia nigerianâ şi-a in dintele de Gaulle. Au lost ai muncii din intreaga (ară, versitatea Columbia din New liniază intr-un editorial că Vietnam, iar guvernul japo
gătură cu vizita tăcută de nizate puternice manifestaţii tensificat bombardamentele discutate probleme africane, a adresat un apel membri York participă de trei zile la promisiunile de „ajutor" fă nez esle chemat sâ facă de
Mahmoud Riad, ministrul a- ale şomerilor. Sute de ţărani asupra unora dintre localită precum şt perspectivele dez lor săi de a boicota expor demonstraţii de protest împo cute de preşedintele John mersuri pe lingă guvernul
locerilor externe ol R.A.U., şi muncitori, împreună cu fa ţile bialreze. Postul de radio voltării cooperării dintre Re turile şi de o se solidariza triva legăturilor existente in son au rămas doar pe hîrtie. american, pentru a-1 deter
subliniază că in cursul con miliile lor, au ieşit in stradă precizează că au fost bom publica Gobon şi Franţa. cu docherii. tre acest institut de învâţâ- Programul adoptat la Punta mina să dea curs acestei ce
vorbirilor care ou avut loc pentru a protesta împotriva bardate in mai multe rinduri mint superior şi Institutul pen del Este avea în vedere dez reri.
cu acest prilej au fost abor creşterii costului vieţii şi a Port Harcourt, cel mai im tru problemele apărării S.U.A., voltarea economicâ a conti
date probleme internaţionale concedierilor in masă. portant punct de rezistenţă Docherii din portul Monte Un comunicat dat publici organism dependent de M i nentului latino-american, îm
actuale şi îndeosebi situaţio al forţelor biafreze, Aba, Bon- video au declarat o grevă tăţii in capitala Tanzaniei de nisterul Apărării care, după bunătăţirea situaţiei comer Ministrul afacerilor externe
din Orientul Apropiat. Cele ny, Bor) şi Ogoni. cum au declarat ei, implică ciale o acestor ţâri, moder al statului Burundi, Lazare
două părţi au căzut de acord La Lagos a fost dat pu această universitate în răz nizarea agriculturii şi indus Ntawurisra, care a făcut o
că trebuie depuse noi efor blicităţii un comunicat în ca boiul din Vietnam. Aproxi triei. După un an de zile, a vizită in Tanzania, a decla
turi internaţionale pentru în re se arată că forţele m ili Un numeros grup de ti mativ 250 de studenţi s-au rată „New York Times", ma rat, după cum menţionează
lăturarea consecinţelor con tare ale guvernului federal neri din Okinowa au decla baricadat în incinta universi joritatea ţârilor lolino-ameri- agenţia UPI, că „mai multe
flictului arabo-izraelian. Ele Care acţionează in regiunile rat joi in faţa reşedinţei ofi c u r i e r tăţii. La faţa locului au (ost cane işi exprimă nemulţumi state africane vor fi silite sâ
au subliniat că relaţiile un- oraşelor Afikpo şi Abakaliki ciale a premierului Salo, o aduse unităţi de poliţie. In rea faţă de politica Washing recunoască Biafra dacă nu
garo-egiptene „evoluează in au reuşit, după lupte grele grevă o foamei, cerînd re urma refuzului conducerii u- tonului.
cu forţele biafreze să ocupe trocedarea imediată către Ja niversitâţii de a înceta legă se va găsi cîf de curind o
tr-un spirit de prietenie şi so
un număr de şapte sate. Du ponia a Okinowei. Greva va de 24 de ore in semn de pro Uniunea poporului african turile cu Ministerul Apărării, soluţie □ actualului război
lidaritate” . pă cum se precizează in co continua pînâ la 28 aprilie, test împotriva măsurilor ad Zimbabwe din Rhodesia in demonstranţii au chemat pe Reprezentanţii a trei parti civil din Nigeria". El a evi
municat, au fost capturate zi in care o intrat în vigoare ministrative luate împotriva formează că detaşamente ale cei 27.000 de studenţi de la de de opoziţie din Japonio tat sâ răspundă dacă Bu
cantităţi însemnate de muni tratalul de pace japono-ame* unui grup de tovarăşi de patrioţilor rhodesieni au lan acest institut de invâţămint — comunist, socialist şi Ko-
Agenţia MTI transmite co rican. muncă. Ei au anunţot că da sat un nou atac împotriva superior sâ declare grevă. meito — au remis secreta rundi se va alătura Tanza
ţii şi echipament militar prin
Io Budapesta se desfăşoară că aceste măsuri nu vor li unor unităţi ale armatei re rului general al Cabinetu niei, primul stat african care
tre care numeroase piese de lui de Miniştri o petiţie. In
lucrările Comisiei de pregă anulate, Io 29 aprilie va li gimului rasist al lui Smith, la a recunoscut Biafra, decla-
artilerie. Preşedintele Republicii Ga- declarată o grevă pe termen nord-vest de Salisbury. In In legătură cu împlinirea acest document se cere Sta
tire a consfătuirii internaţio unui an de la conferinţa şe telor Unite s<î pună capăt rind doar că „guvernul ţârii
bon, Albert Bernard Bongo, nelimitat. In acelaşi timp, cursul luptelor ou fost ucişi
nale a partidelor comuniste care a sosit miercuri la Paris Convenţia naţională o mun 62 militari din rindul trupefor filor de state americane care imediat şi necondiţionat bom sole aprobă acţiunea Tanza
şi muncitoreşti. Postul de rodio Biafra a intr-o vizită oficială, a avut citorilor din Uruguay, care autorităţilor de la Salisbury. a avut loc la Punta del Este, bardamentelor asupra teri- niei"
m a
(165
REDACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R t'L l I : sir Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 1585, 23 17. — T IP A R U L i Întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva.