Page 93 - Drumul_socialismului_1968_04
P. 93
C e n ira lâ ?
« sgion a li | PROLETARI DIN TOATE TARILE. ONITI-VAI .
H u n e c io a ra -D e v a ADUNAREA ACTIVULUI
COMITETULUI JUDEŢEAN
DE PARTID HUNEDOARA
Ieri a avut loc adunarea activului manent al C.C, al P.C.R., prlm-vlcepre-
Comitetului judeţean Hunedoara al şedinţe al Consiliului de Miniştri.
P.C.R., care a dezbătut documentele Au luat cuvîntul tovarăşii Ioachlm
plenarei Comitetului Central al Parti Moga, Nicolae Agaclil, Gheorghe Gri-
dului Comunist Român din 22—25 a gore, Vichente Bălan, Iosif Cotoţ, Ion
prilie 1968. Au participat membri şi Lungu, Nicolae Slînea, Gheorghe Cis-
membri supleanţi ai Comitetului ju maş, David Lazăr, Adolf Drucher,
deţean de partid şl ai comisiei de re Gheorghe Vuşdea, Sabin Popa. Ion
vizie, membrii birourilor comitetelor Cosina, Miron Lazăr, Gheorghe Vaslu,
ANUL XX. NR. 4143 DUMINICA 28 APRILIE 1968 4 pagini 30 bani municipale şi orăşeneşti dc partid, a Gheorghe Andraş, Dumitru Dumltres-
paratul Comitetului judeţean de cu, Marin Ioţovici, VIorel Faur.
partid, secretarii comitetelor de partid Primit cu vii şi puternice aplauze,
şi conducătorii principalelor întreprin a luat cuvîntul, in încheierea dezba
deri din cadrul judeţului, conducerile terilor tovarăşul Iile Verdeţ. (Textul
organizaţiilor de masă şi obşteşti, cuvînlării va fi publicat în ziarul nos
Cuvîntarea tovarăşului membri de partid din Ilegalitate, con tru dc luni, 29 aprilie a.c.).
siliile de conducere ale unităţilor de
Adunarea activului Comitetului ju
securitate şi miliţie, cadre de partid
şi comandanţi din unităţile militare şi deţean de partid a adoptat o hotărire
ale M.A.I., din justiţie şi procuratură, prin care îşi exprimă deplina adeziu
preşedinţi a! cooperativelor agricole ne faţă de măsurile stabilite de ple
nara Comitetului Central al Partidului
Niculae Ceauşescu la adunarea presei şi alte cadre cu munci de răs Comunist Român şl asigură conduce
de producţie, lucrători din domeniul
rea partidului că organizaţia judeţea
pundere din aparatul de stat şi eco
nă a P.C.R. va lupta cu toată energia,
nomic.
La lucrările adunării a luat parte to cu întreaga capacitate pentru înfăptui
varăşul Iile Verdeţ, membru al Comi rea fără rezerve a politicii partidului
nostru.
tetului Executiv, al Prezidiului Per
activului de partid din Capitală
Cuvîntul tovarăşului
Stimaţl tovarăşi, prim convinqerea că întregul telectual nou. constructor al ca apărătoare a pâm întului meinice a faptelor care demon
Dati-mi voie sâ încep prin a corp didactic va milita cu toa socialismului şi comunismului. patriei, a cauzei păcii. strează că în această perioadă
transmite activului de partid tă holărirea pentru îndeplini Plenara a dezbătut modul Statul nostru a făcut şi face au fost comise multe abuzuri, loachim Moga
din Capitală, tuturor comuniş rea sarcinilor de mare răspun cum se realizează sarcinile tra m ari eforturi financiare şi ma că cei care le-an organizat
tilor un salut călduros din dere ce-i revin, pentru pro sate de Conqresul al IX-lea cu teriale pentru înzestrarea fo r şi-au pătat m îinile cu sîngele
partea Comitetului Central al qresul şi prosperitatea Româ privire la creşterea rîndurilor ţelor noastre armate cu tehni lui Pătrăşcanu şi al altor acti Luind cuvîntul în codrul adu ternă şi externă a portidului. principialitate cu care conduce
Partidului Comunist Român ! niei socialiste. partidului. După cum ştiti, ca modernă de luptă. Este de vişti de partid şi de stat. nării activului de partid al ju vorbitorul a arătat că discuta rea partidului se preocupă de
Plenara Comitetului Central Avem un tineret studenţesc partidul numără astăzi pes înţeles că, atila vreme c it exis Avem dc aceea obligaţia deţului Hunedoara tovarăşul rea amplă, aprofundată o pro continua perfecţionară a activi
al partidului e dezbătut timp care dovedeşte multă seriozi te 1.700 000 de membri. Com tă im perialism ul şi. ca urm a morală şi politică să restabi loachim Moga, prim-secretar ol blemelor de interes major dc tăţii In toate sectoarele vieţii
de patru zile probleme de o tate in învăţătură. în felul in poziţia socială corespunde, re, se menţine pericolul de lim adevărul, aşa cum este el. Comitetului judeţean de partid a către plenara C C. ol P C,R. de nooslre economice, politice şi
mare inseranălate care vor e care se preqăteşle pentru a ti in general, structurii so agresiune şi război, inclusiv Numai astfel ne îndeplinim spus printre altele : lucrările re monstrează cu prisosinţă capa sociole.
xercila o puternică inlluenţâ gata să-si aducă contribuţia la cietăţii noastre. M uncitorii şi pericolul unui război mondial, datoria de comunişti pe care centei plenare o Comitetului Cen citatea portidului nostru de a De o mare însemnătate sînt
pozitiva asupra dezvoltării so dezvoltarea multilaterală a pa ţăranii reprezintă peste 70 este necesar să Jacem lotul partidul şi poporul i-au inves tral al partidului au dezbătut soluţiona in mod realist, pro măsurile adoptate de plenară in
cietăţii noastre socialiste. Ho- triei. Sînlem convinşi că stu la sută din numărul total pentru a asigura întărirea con tit cu o marc răspundere. Eâ- şi adoptat măsuri de o excep fund ştiinţific problemele pe ca ceea ce priveşte dezvoltarea şi
lăririle plenarei au trezit un denţii din Capitală, ca de alt- al membrilor de partid. Este tinuă a forţelor noastre arm a eînd lum ină deplină în aceste ţională importanţă pentru viaţa re vioţo le ridică, consecvenţa perfecţionarea invâţâmîntului de
puternic ecou şi au (ost pri lel toţi studenţii din ţară, în îmbucurător că în rindul parti te. o capacităţii lor dc luptă, probleme de mare însemnăta politică şi socială o ţării noas şi fermitatea cu care conduce toate gradele. Aplicarea lor In
mite cu deosebită salislactie tregul tineret din patria noas dului sînt aproape 300.000 de pentru apărarea patriei. După te, nc exprim ăm înaltul sp irit tre Exprimîndu-şi profundo ade rea partidului nostru traduce în practică va conduce Io pcrfec-
de loti membrii de partid, de tră, vor munci cu si mai mult intelectuali, o forţă uriaşă, ca cum aţi pulu l afla, plenara de răspundere în faţa partidu ziune faţă de măsurile adoptate viaţă sorcinile trasate de Con
inlreciul popor. Aceste hotă- elan pentru ridicarea nivelului re întrece cu mult numărul C om itetului Central a hotârît lui, a poporului, pentru cauza şi acordul deplin cu politica in gresul ol IX-lea ol P.C.R,, inalto (Continuare în pag. a 3-a)
n ri demonstrează încă o data lor de cunoştinţe, pentru a răs total al intelectualilor pe care-1 sâ fie luate noi măsuri pen socialism ului în România.
principialitatea şi consecvenţa punde preocupării permanente avea întreaga Românie dinain tru a asigura forţelor noastre Dezvăluirea abuzurilor şi
cu care Comitelui Central al şi încrederii pe oare le-o a te de război. Subliniez, de ase armate tehnica de luptă nece ile g a lită ţilo r comise în acea
partidului înlăptuieşte neabă cordă partidul, statul întregul menea. că în unele domenii sară şi modernă. In acest sens. perioadă nu numai că nu va
tut linia politică şi directivele popor. din totalul categoriei respec au fost stabilite măsuri pen diminua, ci, dim potrivă, va
trasate de Congresul a) IX-lea Invătămîntul superior trebuie tive dc intelectuali, aproape *10 tru a produce la noi în ţară o întări şi mai m ult autoritatea
pentru perfecţionarea conduce să fie un centru puternic pen la sută. şi cîteodată chiar mai parte mai mare a m ijloacelor şi prestigiul partidului nostru
rii activităţii -economico-sociale, mulţi, sînt membri de partid. de apărare, im porlînd în spe în faţa poporului, care va ve
tru promovarea ştiinţei înain cial acea tehnică de luptă a
dezvoltarea continuă a demo tate şi a ideoloqiei noastre. Putem li mulţum iţi de felul cărei producţie în ţară nu se dea în el un partid ce ştie în adunării activului Comitetului
craţiei de parhd şi a demo Am subliniat la plenară unele cum se desfăşoară activitatea justifică economic sau nu se mod curajos sâ dezvăluie lip
craţiei socialiste in tara noas neajunsuri ce se manifestă in partidului în rindul intelectua poate realiza la un nivel sa surile, sâ Jupte pentru înlătu
tră. acest domeniu de activitate in lilor şi de contribuţia lor la tisfăcător. rarea lor, sâ restabilească ade
Doresc să subliniez în lata anumite institulii de învăţâ- înfăptuirea politicii partidului. U rm ărind cu consecvenţă să vărul şi să asiqure inlâritca le judeţean Hunedoara al P.C.R.
ictivului de paîtid al Capitalei mînt. îndeosebi în universitate Plenara a constatat că orga asigure armata noastră cu tot g a lită ţii socialiste in România.
a lucrările plenarei s au des- Seimpune.de aceea, cu multă nizaţiile de partid, comuniştii ce-i este necesar pentru a-şi In istoria zbuciumată a po
i<iurat într-o atraosleră de acuitate necesitatea sporirii îşi îndeplinesc cu cinste mi putea îndeplini in orice mo porului nostru s-au săvîrşit Adunarea activului Comitetului judeţean rii principiilor Independenţei, egalităţii şi
puternic entuziasm şi intr-un combativităţii tată de orice siunea de orqanizatori şi ‘în ment misiunea, Com itetul Cen multe abuzuri şi crinie îm po Hunedoara al P.C.R a dezbătut temeinic neamestecului in treburile interne ale altor
spirit de înaltă principialitate, concepţii idealiste, tată de ori drumători ai întregii activităţi tral şi-a exprim at şi îşi e xp ri triva poporului, dar clasele documentele plenarei Comitetului Central partide, respectarea dreptului lleeărui
cxiqentâ şi răspundere, ceea ce confuzii ideologice, inclu dc dezvoltare a societăţii noas mă încrederea deplină că m i dominante, partidele burglie- al Partidului Comunist Român din 22—25 partid de a-şt elabora neslinqherlt politica
ce demonstrează că Comitetul siv unele idei retrograde sau tre, fiind urmaţi cu încredere lita rii fo rţelo r noastre armate zo-mo^îereşti au căutat întot aprilie 1968, cu privire la dezvoltarea In- Internă şt externă, pentru asigurarea unul
nostru Central îndeplineşte cu chiar reacţionare, care. din pă de masele 1 a roi ale poporului, vor depune e fo rturi neobosite deauna să le justifice, să as văţam intului de cultură qenerală, profe climat favorabil întăririi unităţii mişcării
cinste sarcinile puse dc Con- cate, îşi mai tac loc şi lată de de toii cetăţenii patriei, fără spre a-şi ridica în continuare cundă realitatea şi adevărul. sional, tehnic şi superior. întărirea conti comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a
qres, îndreptăţeşte încrede care nu întotdeauna se ia po deosebire de naţionalitate. nivelul pregătirii de luptă şi Istoria, tim pul — supremul nuă a rîndurilor partidului Şi intensifica tuturor forţelor antilraperiallste care luptă
rea pe care i-au acordat-o ziţie corespunzătoare. Creşterea rîndurilor partidului politice, spre a învăţa sâ fo judecător — au făcut insă în rea activităţii de educare a comuniştilor, pentru cauza socialismului şi a păcii.
partidul şi poporul. Orqanizatiile de partid tre constituie încă o dovadă a în losească în orice condiţii de totdeauna dreptate şi au con îmbunătăţirea muncii orqanelor şl organi Adunarea activului Comitetului judeţean
După cum ştili, la primul buie să lie in primele rînduri s' crederii r)e care •?! se bucura luptă arm amentul din dotare, damnat pe făptaşii nelegiui zaţiilor de partid, dc stat şi obşteşti pen susţine tntru totul prevederile lio lă rirîl
rilor. Noi sînteni comunişti şi
punct al ordinet de zi s-a dis să militeze mai enerqic pentru in rindul maselor largi ale ce a fi oricînd gata să-şi îndepli nu putem proceda în acelaşi tru rezolvarea scrisorilor, sesizărilor şl ce C.C. al P.C.R. cu privire la reabilitarea u
cutat problema invătăm inlului îmbunătăţirea activităţii în în- lor ce muncesc. nească datoria faţă de patrie, fel, nu pulem lăsa ca istoria rerilor oamenilor muncii, pregătirea de nor activişti dc partid, văzind în aceasta
de cultură generali, prolesio- vătâm inlul superior, pentru Orqanizaţia din Bucureşti es faţă de cauza socialismului. şi tim pul sâ aducă lumină. luptă şi politică a forţelor armate ale Re preţuirea şi stima conducerii partidului fa
tă de to|i fiii credincioşi ai poporului, care
nal. tehnic şi superior. In creşterea combativităţii corpu te organizaţia cea mai puter Tovarăşi, Noi sintem aceia care avem publicii Socialiste România, unele proble
plenara au fost relevate ma lui didactic, a studenţilor fată nică numericeşle a partidului Plenara C om itetului Cen datoria şi sarcina să facem me actuale ale activităţii ioternaţlonale a — cu preţul unor mari saerilicii — şi-au
rile realizări obţinute în anii de tot ceea ce este străin con şi. totodată, cu activitatea tral, discutînd problema reabi dreptate — şi s-o facem astăzi, Partidului Comunist Român, precum şl in adus o valoroasă contribuţie la importan
cialismului in dezvoltarea cepţiilor noastre, pentru ridi cea mai complexă. Ea îşi în lită rii unor activişti de partid cind sînt în viaţă cei care cu legătură cu reabilitarea unor activişti de tele înfăptuiri revoluţionare din patria
nătăm intului şi in formarea carea nivelului qeneral ştiin ţi deplineşte în bune condiţii şi de stat a trecut in revistă nosc realităţile şi care ştiu partid. noastră, expresia celei mal inalte preocu
pări de care Comitetul Central. Comitetul
? cadre de specialitate pentru fic şi ideologic al Snvătâmintu- marile sarcini ce-t stau în fa activitatea partidului şi a con cum s-au petrecut lucrurile. In unanimitate, participanţii la adunare Executiv şi Prezidiul Permanent dau do
ale sectoarele de activitate. lui. Sarcini de răspundere re tă. Comitetul Central dă o ducerii de-a lungul unei în A lăsa aceasta pe seama isto şi-au exprimat deplina adeziune faţă de
O contribuţie de seama au a vin. de asemenea, organizaţi înaltă apreciere felului în care tregi perioade istorice. Aceas riei şi a tim pului ar însemna conţinutul acestor documente, faţă de vadă fn analiza fenomenelor si a practici
lor care au avut loc. in elaborarea ace
dus în această privinţă unită ilor Uniunii Tineretului Comu comuniştii din Bucureşti, acti ta pentru că nu putem anali a contribui poate la ascunde măsurile de importanţă covîrşitoare pe ca lor măsuri care condur la dezvoltarea
ţile de învătămint din Bucu nist. Comuniştii, fiecare mem vul comitetului municipal isi za şi stabili cauzele care au rea adevărului şi la falsificarea re plenara Comitetului Central le-a adop conlinuă a democraţiei socialiste, la întă
reşti — cel mai puternic cen bru de partid trebuie să m i desfăşoară munca politîco-or- dus ia o serie de abateri, fără lui. Pentru că dacă astăzi se tat in legătură cu problemele analizate. rirea neabătută a legalităţii, resper'ai'H
tru de învătămint din Româ litez? neobosit pentru trium aanizatorică înfăptuind neabă a ţine seama intr-adevăr de găsesc oameni ca Drăghicî, ca Ele constituie o dovadă grăitoare a preo normelor de relaţii tovărăşeşti şl a dem
nia. ful marxism-leninismuluî, pen tut în toate domeniile lini? întreaga perioadă şi de tot ce re încearcă să înşele partidul cupării conducerii partidului nostru pen nităţii umane.
tru înfăptuirea in mod neabătut a gran
Totodată, in plenară s-au tru victoria filozofiei noastre qenerală a partidului. s-a întîm plat pe atunci. şi poporul, să nege faptele dioaselor sarcini stabilite de Congresul al Participanţii la adunarea noastră detestă
subliniat in mod justificat o împotriva tuturor concepţiilor Preocupîndu-se necontenit Desigur s-ar putea pune în chiar în faţa celor care le-au IX-lea al P.C.R. privind direcţiile de dez fără echivoc faptele grave pentru care se
serie de lipsuri ce s-au mani filozofice străine. de ridicarea bunăstării în tre trebarea dacă era necesar sau cunoscut direct fiindcă s-au voltare a României socialiste pe drumul face vinovat tovarăşul Alexandru Drăghid
festat în această perioadă în Consider că est* necesar să gului popor, partidul nostru a- nu sâ analizăm acum aceste petrecut sub ochii lor, Cu m ult progresului. înaltei civilizaţii, a bunăstării si aprobă în întregime hofărirea plenarei
ovqanizarea şi desfăşurarea se acorde mai multă atenţie i*e în centrul a ctivită ţii sale probleme, dacă nu era mai b i mai greu ar fi fost mai tîrziu poporului. dc a-1 scoate din Comitetul Executiv. Pre
procesului de învătămint. Nu întăririi organizaţiilor de partid g rija faţă de om, rezolvarea ne să considerăm că )a noi nu de restabilit adevărul. Sîntem întru totul de acord cu măsu zidiul Permanent, de a-l exclude dtn CC.
doresc să revin asupra celor din universităţi şi institutele tuturor problemelor ridicate avem nim ic de reabilitat. S-ar P artidul nostru comunist rile stabilite privind dezvoltarea învătă- al P.C.R.
spuse la Plenară despre lipsu de învătămint superior. prin de cei ce muncesc. putea ridica, de asemenea, şi o este puternic tocmai prin a mîntului de cultură generală, tehnic şl su Pentru organizaţia judeţeană de partid
rile existente în unele institu primirea unui număr mai mare O expresie a acestei preocu altă ‘întrebare : punind în dis ceea că ştie să analizeze critic perior din tara noastră şl avem convinge Hunedoara, măsurile şi hntăririle stabilite
ţii de învătămint superior din de studenţi in partid. Este o pări este analiza făcută de cuţie aceste probleme nu se va şi autocritic propria sa activi rea că ele vor conduce la valorificarea de recenta plenară a Comitetului Central
Capitală, deoarece am convin greşeală laptul că s-a neglijat plenara C om itetului Central um bri oare activitatea p arti tate. Aceasta este o dovadă a tradiţiilor acumulate dc şcoala româneas constituie un nou şi minunat prilel de în
gerea că criticile aduse vor li şi s-a subapreciat primirea u cu p rivire Ja modul cum sînt dului din lr-o perioadă de o forţei şi seriozităţii sale. In a că in decursul istoriei, la ridicarea pe o văţăminte in activitatea dc viitor. Comi
reţinute de cadrele didactice nui număr mai mare de stu soluţionate scrisorile şi sesiză deosebită im portanţă, eroică ? celaşi tim p. aceasta constitu treaptă superioară a întreqil activităţi tn- tetul judeţean de partid, biroul şl secreta
şi de student) si că se vor lua denţi în partid, că s-a mers pe rile oamenilor m uncii. Aş do Cred că la aceste întrebări ie şj garanţia sigură că se vor slructlv-educative — condiţie holăriloare riatul său sînt ferm hotărîtc să desfăşoare
toate măsurile pentru îmbună linia de a se aprecia că n-ar ri să arăt în prim ul rînd că se poate răspunde, fără nici o lua măsurile necesare pentru a asigurării tuturor domeniilor de activi o activitate mai susţinută pentru întărirea
tăţirea activităţii, pentru rid i ti necesar să avem un număr însuşi num ărul mare de scri ezitare. Nu, nu um brim în nici îndreptare, că se va face totul tate cu cadre bine pregătite, capabile să rolului de conducălor al organizaţiilor de
carea nivelului invătărointu- mai mar? de studenţi membri sori adresate C om itetului Cen un fel activitatea eroică a pentru ca în v iito r sâ nu se facă faţă tuturor cerinţelor impuse dc partid în toate domeniile, să aplice nea
lui. de partid, că vor avea timp să tral al partidului reflectă în partidului, pentru ca noi nu mai poată produce asemenea mersul înainte al societăţii contemporane bătut principiul conducerii şl muncii co
in
Trebuie să se acţioneze cu devină membri de partid cînd crederea poporului nostru său confundăm activitatea uriaşă fapte reprobabile. Pe baza concluziilor, a măsurilor adop lective. să traducă în viată Indicaţiile con
C om itetul
partid şi în
toată lerroilatea pentru înlăn vor intra în producţie. Central, convingerea profundă desfăşurată de partid cu abu Doresc sâ subliniez, în faţa tate de plenara C.C al P.C.R. cu privire ducerii partidului cu privire la dezvoltarea
ţuirea directivelor Comitetu Trebuie să rezolvăm intr-un a oam enilor m uncii că. adie- zurile şi nelegiuirile înfăptuite a ctivului de partid, seriozita la întărirea compoziţiei partidului şl a n o democraţiei Interne de partid, să mobilize
lui Central privind învătârain- timp scurt, în mod pozitiv, a sîndu-se partidului, conducerii de oameni cărora le este stră tea şi înalta răspundere cu ca durilor sale, vom desfăşura o activitate ze în jurul orqanlzaţltlnr de partid toate
tul. deoarece realizarea lor es ceastă lipsă, să trecem la pri sale, problemele pe care le r i in spiritul de partid. re Com itetul Central a anali perseverentă pentru ednearea comunistă forjele de pe cuprinsul judeţului, astfel In
te indispensabilă pentru a asi mirea unui număr mai mare de dică işi vor găsi o rezolvare Prezidiul şi Comitetul Exe zat aceste probleme. Proce- a membrilor de partid, tn spiritul Intran cit imoortantele sarcini ce-i revin, să fie
gura ca invălăm inlul nostru studenţi în partid să creăm cutiv. Com itetul Central al dînd în acest fel, Com itetul sigenţei si combativităţii marxist-leniniste, realizate în mod exemplar.
corespunzătoare. Trebuie toto
sâ corespundă tot mai bine ce în toate facultăţile şi in toti dată sâ subliniem că prin a partidului procedează foarte Central îşi îndeplineşte cu al dragostei faţă dc patria noastră socia Asigurăm conducerea partidului şl sta
rinţelor mereu crescînde pe anii de studii organizaţii do ceste sesizări şi scrisori, din just şi răspund unor înalte în cinste misiunea încredinţată listă, faţă de Partidul Comunist Român şî tului nostru, pe dumneavoastră, personal,
care societatea le pune in fa paTtîri studenţeşti. Aceasta es tre care cele mai m ulte sînt datoriri ce le revin in faţa de congres, de a asigura conducerea sa înţeleaptă. stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. că nu
conducerea intre congrese a
la sa. te o cerinţă obliqatorie pentru întemeiate, partidul, organele partidului şi a poporului — Întregii activită ţi politieo-so- Comuniştii şi ceilalţi oameni ai muncii vom precupeţi nici un efort pentnr înfăp
Desăvîrşirea socialismului $i a asigura buna desfăşurare a sale primesc un sp rijin puter de a lăm uri lucrurile cu depli ciale, sarcina trasată de diu judeţul Hunedoara dau o înaltă apre tuirea neabătută a politicii marxlst-lenlnts-
nă obiectivitate, de a preciza
procesul creării condiţiilor pen activităţii educativ? in rînriul nic în descoperirea unor nea adevărul şi a arăta dacă ares Congresul al IX-lea de a re ciere activităţii internaţionale a Partidului le a partidului şl statului nostru socialist
tru trecerea in viito r la comu studenţilor, buna funcţionare a junsuri, in elaborarea m ăsuri tarea şi reprimarea unor acti stabili normele leniniste în Comunist Român, poziţiei sale realiste şi în scopul creşterii aportului cetăţenilor de
nism impun ca o necesitate o organizaţiilor de tineret, suc lor pentru îm bunătăţirea acti vişti de partid şi de stat au partidul nostru, democraţia de consecvente în toate problemele mişcării pe meleaqurile hunedorene, la înfăpulrea
biectiva. o dată cu dezvoltarea cesul eforturilor -noastre pen v ită ţii in diferite domenii, pen fost sau nu întemeiate. Trebu partid, democraţia socialistă, comuniste şl muncitoreşti internaţionale. acelor ţeluri cărora întregul nostru partid
bazei materiale şi perfecţiona tru formarea Intelectualilor de tru rezolvarea problemelor re ie sâ facem aceasta cu întrea de a lichida o dată pentru to t Se remarcă in mod deosebit eforturile şl In-a consacrat şi le consacră întreaga ca
rea rela liilo r.d e producţie, ri mîine ai patriei noastre. se ridică pe teren, în activi ga noastră conştiinţă de mem deauna abuzurile şi ilegalită contribuţia P.C.R. pentru dezvoltarea rela pacitate şl putere de muncă — victoria
dicarea nivelului qeneral de Comitetul municipal dr* tatea practică. bri de partid. ţile şi de a trage la răspunde ţiilo r de colaborare cu toate partidele co deplină a socialismului şl comunismului
în Republica Socialistă România.
cultură al întreqului popor, partid Bucureşti trebuie să Comitetul Central a atras a Desigur, tovarăşi, facem a re pe cei vinovaţi. muniste şl muncitoreşti pe baza respectă Hunedoara, 27 aprilie 1968.
proqresul rapid al ştiîntei şi acorde mai multă atenţie mun tenţia activului de partid şi cest lucru stâplniţi de o mare Am ascultat raportul com i
invâlâm înlului. Socialismul şi cii de partid din învătămint şi de stat. tuturor funcţionarilor amărăciune, deoarece vreme siei de partid şi relatările
comunismul sînt rezultatul a îndeosebi din invătămîntul su- din m inistere şi din consiliile îndelungată ne-am obişnuit să m ultor tovarăşi care au luat
tot ceea ce a creat pînâ acum periOT. Aş dori să menţionez populare, că trebuie să acorde glndim şi sâ declarăm public, cuvîntul în plenara Comite
omenirea mai bun, mai avansat în această ordine de id?i ne mai multă atenţie soluţionării cu m ultă satisfacţie, că la noi tului Central sau care au vor
in domeniul producţiei mate cesitatea ca comitetul munici operative şi în bune condiţii nu avem nim ic de reabilitat, b it aici. Putem sâ tragem con
riale şi al cunoaşterii umane. pal să analizeze în cel ma* a tuturor sesizărilor juste ale că în România nu s-au pe cluzia că în acea perioadă au
scurt timp activitatea comite oamenilor muncii. Cred că nu
Tnn această prismă privim trecut abuzuri şi încălcări ale fost comise m ulte abuzuri, au
sarcinile invătăm inlului nostru tului de sector care se ocupă mai e nevoie să insist aici pen democraţiei de partid şi ale avut loc grave cazuri de re p ri
de toate gradele, si îndeosebi de învătâroîntu] superior, să-l tru a sublinia că aceasta este legalităţii socialiste. Mai mult.
ajute să-şi îndeplinească aşa o îndatorire de onoare a fie mare a unor activişti de partid
ale invătăm inlului superior, cum trebuie datoria, să ia mă cărui activist dc partid, a fie s-a spus că a fost o mare fe ri şi de stat, dintre rare cazul
rare are un rol principal in e suri pentru întărirea lui cu ca cărui membru de partid, a fie cire pentru noi că am avut pe
ducarea si formarea tineretului dre care să-i asigure o activi cărui funcţionar al stalului cineva care a apărat activul Pătrăşcanu este poate ccl mai
p>ntru muncă si viată. Întrea tate corespunzătoare sarcinilor nostru, — o condiţie spre a-şi de partid şi de stat. Şi iată că flagrant şi cel mai grăitor.
deodată sîntem nevoiţi să con
ga activitate a şcolii şi univer înalte ce-i revin Subliniez, to îndeplini aşa cum se cuvine statăm că avem şi noi obliga Dar nu este singurul.
sităţii trebuie să înarmeze ti varăşi. că nu este vorba de un sarcinile şi a răspunde încre ţii de reabilitare — şi, din După cum s-a arătat în
nerelul cu cele mal înaintate oarecare comitet de sector; aici derii partidului şi poporului. păcate, că avem n iu iţi acti plenară, comisia de partid de
cunoştinţe ştiinţifice, cu con trebuie să avem oameni cu o Tovarăşi, vişti de partid de reabilitat. semnată de Comitetul Execu
cepţia despre lume şi societate bună pregătire ideologică, şti- Plenara Com itetului Cen U nii post-mortem, a lţii caic tiv, a studiat tim p dc doi ani
a proletariatului — materia inlilică, tovarăşi care să aibă tral, analizînd starea pregătirii mai sînt în viaţă şi au suferit şi jumătate, cu concursul unui
lismul dialectic si istoric. cunoştinţele şi priceperea de a de luptă şi politice a forţelor diferite sancţiuni şi represiuni. mare număr de activişti dc
In această privinţă o mare mobiliza cci 30 000 de studenţi, armate ale tării. a constatat Avem, ea sâ mă exprim ast partid, dosare însumînd peste
răspundere revine corpului di miile de profesori si de lucră cu deplină satisfacţie că arma fel. sentimentul că ne-am tre 50.000 de file, străduindu-se sâ
dactic. Comitetul Central a tori din corpul didactic, pen ta noastră se găseşte la un bun zit brusc dintr-un vis frumos, descurce firele acelei însce
preciază, după cum ştiti, în tru a crea din această consi nivel de instruire şi că este o ri şi constatăm că realitatea este nări monstruoase care a fost
mod deosebit activitatea cadre derabilă forţă intelectuală un cine! gala să-şi îndeplinească cu lotul alta. cazul Pătrăşcanu. Comisia,
lor didactice si îndeosebi din sprijin activ al întregii munci cu cinste misiunea sacră în La această concluzie s-a a
invătămîntul superior. Îmi ex de formare b unul tineret in credinţată de partid şi guvern, juns pe baza unei analize te (Continuare în pag. o 2-o)