Page 10 - Drumul_socialismului_1968_05

Dumhsicâ 5 mai 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI

„URMAŞII" LUI MA-

„Intr-una din zilele trecute, am mire frumuseţi de nedescris. Dru­ cur sil au posibilitatea să-şi satis­
fost pentru pruna dată pe mul este însoţit tot timpul de facă din plin plăcerea. In 2-J orc
mai mult NOLE LA GELMAR
Riul Mare. împreună cu familia riul care îşi duce la tale apa rece, pot ajunge la un loc minunat dc
m-am oprit la cabana Gura Zla- cristalină. De o parte şt alta mun­ agrement, Cabana Gura Apei. Cei
ta. Ambianţa de aici, aerul ozonat ţii îşi oferă din plin priveliştile care au la indemină
al munţilor, minunatele privelişti lor incintâtoare. Odată ajuns la timp, pot să încerce o drumeţie
din jurul cabanei, totul, ne-au cabană ai la indemină o masă con­ mai lungă pe traseuI marcat cu ara ile Manole, zis Rarinca, ii su­
atras. De aceea ne-am hotărit să sistentă, după preferinţe, loc pen­ triunghi roşu care duce pe la rîr- praveghea plin de mulţumite ^
rămînem şi peste noapte. $i nu tru cazare. In împrejurimile ca­ furile Cioaca, Radeşitl, locul Ză- — Luoează bine băieţii. Sînt
am regretat. Am petrecut in acest banei. pe Riul Mare pescarii pot noaga şi apoi pe Valea Judele, Foileton perseverenţi Dm SC-60 ciţi erau
plăcut şi recreativ loc de odihnă să-şi încerce norocul la păstrăv. pină la Lacul Bucura. Tuturor prin februarie• doar ei au rezis­
clipe frumoase, de destindere", Peşte este din belşug! Momeala care porniţi spre aceste locuri de tat „condiţiilor" dc şantier Sini
(Zănel Circu dirt Hunedoara). sâ fie bună... rccrccre, vă dorim distracţie o forţă, nu glumă — îmi ex­
„In drumeţiile pe care le fac De la cabană, iubitorii de ex- plăCllfă. plica pe îndelete interlocutorul
in fiecare an in munţii Retezat Cum a intrat meşterul Manole — Bine. dar cu ritmul de c-
trec de fiecare dată pe la cabana in legendă, sc ştie. Dar cum ta xccuţic staţi cam ..
Gura Zlata. Aici am găsit ori- intra Trustul de construcţii din — Aşa şi aşa, după cum sc
cind o bună găzduire, care şi-o Deva... ^ vede. Mici restanţe recuperabile
doreţte fiecare turist. Incepind După îndelungate căutări şi în­ In lunile următoare.
cu masa ce poate să o servească, cercări neizbutite, se pare că s-a Mi-a dat dc înţeles că anul
cazarea şi celelalte servicii, totul găsit o soluţie salvatoare. Vrind mat are încă 7 luni şi intr-una
mulţumeşte pe cel mat pretenţios cu orice preţ să-i dea gata şt pe din ele (care anume nu <e ştie
drumeţ" (Tilicâ Lingurar Deva). cei mai neiniţiaţi in materie de precis), se va produce şi minu­
Am început prezentarea caba­ construcţii, pe la începutul anu­ nea (a iC citi terminarea lucră­
nei Gura Zlata cu aceste impresii lui trecut s-au adunat mai multe rilor).
sugestive a doi iubitori de dru­ minţi luminate şi au stabilit mo­ A doua „fentă'* s-a produs la
meţii in munţi care, ni se pare dul de lucru. Mai imit s-au fă­ capitolul calitatea execuţiilor
nouă, că spun foarte mult. Gura cut sondaje pentru alegerea Uşile, ferestrele, padocurile, aco­
7,lara este una dintre cabanele terenului propice desfăşurării perişul şi alte părţi componente
din judeţul nostru la care se ajun­ acţiunii. S-a găsit uşor. La LAS. ale construcţiilor arată ca după
ge cu multă uşurinţă. De la Sar- Orăştie, ferma din Gclmar, era un cutremur de gradul zece. Un
misegetuza. prin Clopottva şi apoi nevoie de construirea citorva îngrijitor aflat în apropiere folo­
pe Riul Mare in sus pinâ la Ca­ obiective, maternităţi şi sălaşe sea expresia plastică la adresa
bană, călătorul are prilejul să ad­ pentru porcine. constructorilor : „Au făcut un
După o muncă „asiduă", care lucru pe care nici porcii nu-l pot
a durat aproape un an, a sosii înghiţi".
termenul recepţiei lucrărilor. Ve­ Situaţia <r petrece aidoma le­
nind la faţa locului, pe la sfir- gendei. Cc s-a făcut ieri, se stri­
şitul anului trecut, beneficiarul că azi. Deviza nn se termină cu
SURNI- a fost păcălit. construitul că începe dări matul"
— 1967 e an fără soţ şi yar
este la ca acasă.
putea să n-aveţi noroc — s-au Pentru asemenea „isprăvi"
scuzat constructorii.
Trustul dc construcţii din Deva
ZEGETUSA din 1968. Păcăleală dc 1 aprilie. a mai fost „popularizat" în pre­
S-au
sfirşit şi cele trei luni
Doar se obişnuieşte. E scuzabil, să şi la emisiunea televiziunii
„Reflector". Degeaba. In legen­
REGILOR Podarek, „părintele" familiei nu ? A trecut şi a patra lună. dă se intră Cu sacrificii niari,
Tot păcăleală. Nici vorbă de în­
precum sc vede. Principalul este
chiderea şantierului, deşi cele J
dc zimbri din Rezervaţia Haţeg,
milioane au cam fost cheltuite. să nu te dai bătut cu una cti
pozează cu plăcere obiectivului Sosit la Gel mar, am luat le­ două Să risipeşti cit mai multe
OSCI fotografic. gătura cu mai marele punctului materiale şi bani. să pui oamenii
pe drumuri ca să re ţină minte,
rinca. După ce s-au făcut forma­
.16CC porci pentru care trebuiau
Aici, la porţile Ardea* Foto : V. ONOIU de lucru, pe nume Dumitru Ra- să le Iaci „zile fripte" la cei
lului, in aceste ţinuturi lităţile de prezentare, inclusiv construite adăposturile Asta vor
răscolite de timpurile in* instructajul de protecţia muncii <ăt realizeze „urmaşii" lui Manole
negurote, „duhul străbuni* pe şantier, pentru cultura mea la Gclmar.
lor celor moi vechi stă- generală, ani vizitat împreună o- Aşadar, prefaţa legendei, cu
pîne;te singur, in marea bicctivcle cu pricina. La un a­ bunăvoinţa conducerii Trustului
spunea v
linişte a munţilor, ce p a ­ numit loc. Vreo 9 zugravi şi zi­ de construcţii, s-a scris. Se vor
re că nu cunoaşte desfă­ La grădina publică Cabana Gura Zlata. dari. meşteri mari (potrivirea cu opri aici oare lucrurile ?
şurarea acelor nimicuri de ITALIAN — Aceste zburătoare. întrea­ legenda este absolut incidentală), Pentru conformitate
închipuire omeneasca ce bă vizitatorul, aparţin fam iliei se făceau că finisează construcţi­ T. DOBRICEANU
sînt veacurile", Gallinaceae ?
Nicolae lorga. De aici — Nu domnule. răspunse
pornirăm, din marea po­ Ln cinema p lă tiţi anticipat onorariul. piaţă s c rie : «Pentru mem o­ paznicul, aparţin gră dinii pu-
veste... finuturile acestea — De ce, dom nul Roşi. cînd Pacientul : — Dar operaţia ria lui Napoleon". bl ice.
le purtăm in noi ca pe merce Ia film e comice, stă în ­ nu durează m u lt şi veţi p rim i La restaurant Soluţie
nişte imagini mereu vii. totdeauna în rîrulul din urmă? im ediat on ora riul !
In Munţii Orăştiei se C h iru rg u l : — Ştiu 1 Dar — Dom nul doreşte un prin?, — Am fost la dentist. M i-ain REBUS
pot auzi zvonurile de din­ — Pentru că... cine ild e la este o operaţie care nu reu­ de şase sule de lire sau de extras doi d in ţi in loc de
colo, din istorie. Zidurile urmă, rîde mai bine. şeşte Întotdeauna. şapte sute? unul.
de noapte ale cetăţilor La spital ★ — Ce diferenţă e ? — De ce ?
dacice pedepsite de ver­ C h irurg ul : — Doresc sâ-mi — Doctore, cum să-mi îm ­ — O sută lire ! — Dentistul n-a avut să-mi 0. N. T. CARPAJI VA INVITA LA DRUMEŢE
dele crud al primăverii, piedic soţul să nu mai vo r­ ★ dea restul la cinci mii de lire.
miroseau de-otita cer. Nu­ bească noaptea în somn ? — Apa aceasta e murdară. In fo rm a ţie utilă
mai vulturii şi paşii că­ — Te sfătuiesc să-l mai laşi — Regret domnule. clar Un pescar pasionat întrea­ v îr f de m u n te e ozonat — Pan­
prioarelor trec dincolo de sâ vorbească ziua. nu-m i puteţi pretinde sâ spăl bă : tă uşoară — Cuala, face por­
apa.
umbrele crestelor. Tîmpla La farmacie — îm i puteţi indica un loc /O .N .T . „CARPAŢl" AGENŢIA D E V A tocala ! ; 5) Cursă cu avionul
mi se innopta peste o în­ — Doresc o loţiune pentru ★ unde se află m ultî peşli ? PR — Localitate dulce linca T i­
ţelepciune străveche şi — A fost aici dom nul X ? — Cu plăcere ! Aici. la stin ­ mişoara ! — Lipseşte miezul
ca sâ-mi crească pârul !
auzeam pîcurind prin col- — Da. de circa o oră. gă sînt negustorii de peşti... dc Ia O.N.T ! ; <>) Acelaşi nu ­
— D o riţi o sticlă mare sau
mul pădurilor plinsul în­ — Şi eu eram cu el ? V eniţi dim ineaţa ! me Ia o apă. un m unte şi un
una m ică ?
depărtat al doinelor. * « m oraş ! — Treaptă de stincâ,
— Una mică, pentru că In fa m ilie
M-am aplecat să-mi caut — înainte de a fi pregătit, greu do trecut ; 7) ..Perla Car-
nu-m i place să port pârul lung. ie
urmele desculţe din ţă- peştele acesta a fost spălat ? M am a : — Pierino ce le faci pa ţilo r". punct tu ristic in te r­
rina copilăriei. Nu le-om La şcoală — Nicidecum. A stat. doar, cind vei fi mare ? naţional — începe a v a n s u lt
găsit. Era o tăcere adm- Profesorul : — Ce anume M to a tă -via ţa lui în apă P ie rin o : — S o ld a t! • 0R A O — O floare rară, specific m o n ­
ca de cer... De sub frun­ făcut celebru pe Napoleon ? In tren Mama — Dar inam icul te tană. declarată m onum ent al
zele altor veacuri răzba­ Elevul : — M em oria lui fo r­ va ucide.. • HUNEDOARA n a tu rii — In concediu, p rin
tea foşnetul ierburilor cru­ m idabilă ! — Dar cum, dumneata n-ai Pierino — Atunci mă fac Q • P E Ţ fiO S A M ' O.N.T., se beneficiază de un
de şi luminile tinere. Pe Profesorul : — F ceva nou ! c itit Infern ul de Dante ? inamic. regim,. ! ; <>) îndrăzneala de
— Ah. nu ! Soţia, soacra şi
şarpele drumului coboram Dar ce-ai v ru t sâ spui ? cei .şapte copii inâ determină a escalada m u n ţii ! ; 10) Pc
la cetăţile dacice ridicate să nu-i sim t nevoia. Troduceri de LUCIA GORUN tonte autom obilele din ju de ţu l
de străbunii bărboşi care Elevul : — Pe statuia lui din din „Umore in iioliano" Hunedoara ! — T ransp ortaţi,
ou strins in palme zările ca desagii !. — Din v irfu l Ta-
fierbinţi, apropiîndu-le de trei ! ; 11) Descendenţi ai ca­
ochi pentru o-i colora in prelor negre din Retezat, o­
O R IZ O N T A L : 1) M u n ţi şi pescarii am atori !
albastru. Am bătut in localitate cu mare tradiţie in c ro tiţi de vină lori ! — Dacă
porţi pînă om auzit din­ D E S E N E D E : turism — în d ru m ă to rii de la V F R T IC A L : 1) Cabană tn se încurcă, ai în c u rc a t-o ! —
C arpaţii Merichonali, in apro­
colo, in istorie, necheza­ O. N.T. ; 2) Cabană în m u n ţii La in tra re în Ciopeea ! : 12)
tul cailor repeziţi pe cîm- piere de Sinaia — Caracte­ Nebunalec. zglobiu ! — Ono­
purile de bătălie şi zan- V. Mi hai le seu l-âgâiaş — Pană, în in d u s tria ­ ristic re g iu n ilo r muntoase matopee sau stare emotivă ' ;
gânitul armelor izbite cu lizarea le m nu lui ! — M u n ici- înalte 1 : 2 ) Pe fir u i lui, treci 13) Localitate s»tua!â la 27 km
scrişnet de voinici în piep­ p u , puternic centru turistic prin Cheile T u rz ii ţ — ...Florii, dc O raviţa — Sesiune ! —
turile vrăjmaşilor. De un­ M. Bîtcă al O .N T . ; 3) Locuri pe sfîr- cabană în Parîng. deservită de P unctualitate ca la O. N. T.
deva a căzut o lumină... şite ! — Localitate pitorească staţia C.F.R. Pelroşani : 3) In (fem.).
S-au limpezit timpurile şi in judeţul Braşov — Comună înghesuială ! — Ana. alintată! LIVIU COVACI
în pragul lor a apărut... in ju d e ţu l Hunedoara, avînd — A ducător de ploaie ; 4) In Deva
Decebal. Din umbra arun­ un centru medical de mare
cată dincolo de umerii u tilita te publică ; 4) Covor ce
acoperă piscurile Retezatului,
lui, ca o noapte de is­
torie, creştea un stejar pină în toiul verii ! — Intre Probleme
neamul românesc — cu m unte şi şes — Drageuri ră­
ramurile încărcate de pă­ coritoare, bune pentru e x­
sări mari albe, cu zodii m cursionişti ; 5) Pisc găunos ! —
cioc — anotimpurile. Numele unui reg;zor de la T e­ de perspicacitate
leviziune ! — Mereu în fr u n ­
Fe înălţimea Cetâţuiei, ..!*e cer cu carul mare"
de la Costeşti, din Munţii tea p rim ito r clasaţi : 6) Cremă 1) Tntr-0 zi. un croito r din Pa­ mare nu se putea găsi. Cu
Orăştiei, se înalţă ceta­ de laţă, bună şi la m unte şi
la mare — Cu încă trei litere ris şi-a deschis un atelier de toate acestea, un alt croitor,
tea dacică, cu ziduri şi
la început, este un cartier croitorie punîndu-şi urm ătoa­ işi deschise un atelier rare a­
turnuri de piatră. Amfore rea firm ă : „Cel mai mare ven o firm ă mai grozavă de-
pline cu vinuri pletoase mărginaş al unui oraş ! ; 7)
călătoresc pe umerii fe­ Cabană deservită de staţia croito r din Paris". Nu m u lt cît a celorlalţi, După ce se
cioarelor templului. îmi C P R. Gheorghieni — In ne­ după aceea, un alt croito r a gîndi. găsi textul pentru o f i r ­
mă care punea in umbră pc
lipesc urechea de pâroint... mişcare ! : 8} Poet contem po­ deschis alături, un ateTe» şi toate celelalte !'
Se aud legiunile romane ran — Frînte, istovite, pe că­ a scris drept firm ă : „Cel mai
rări de munte, cu raniţele p li­ mare croito r din Franţa". Dar, Care a fost textul acelei f i r ­
indreptindu-se spre Sar- gips ! — Mă îndoiesc : IU) Lac peste puţin timp, un alt con­ me ? NICU S8UCHEA |
n e ! ; P) Lac vulcaruc — In
LEGENDA mizegetusa regilor daci. ,,îm puşcături pe p o rta tiv '1 sălbatice ; 13) Povestit — Peş­ te drum de ceilalţi doi croi­ acoperit num ai ju m ătate de
curent îşi făcu apariţia. Aces­
Urmele fecioarelor fume­
Haţeg
sec ! — Cabană provizorie —
ta se instala cu atelierul pes­
gă. înălţimi de munte şi
Nelipsită în rucsa c; 11) S-a
de istorie legendoră... Ce-
stricat ,.maşina"-n d ru m ! —
mă : „Cel mai mare croitor „Nufărul miraculos"
tori şi puse următoarea f i r ­
Ciocuţa,
înaltă,
tâţuia
P. lan în excursii — Coadă de
s-au
Făeragu. Scuturile
12) Prolog,
cocoşii re ! ;
fără
dm lume".
lovit de scuturi şi braţele
2). Un
nufăr creşte în fiecare
prolog ! — în c o lţit de fiare
Se părea că o firm ă care să
cunoscut
voinicilor n-au
zi dublu, In 17 zile. el acope-
cuprindă o reclamă mai a tră ­
odihna. Cerul latin oglin­
ră
tot
lacul.
In cile zile a
te prins în Delta D u nă rii de
gătoare sau un renum e mai
dit in izvoarele dace. Za-
lac ?
prin coroanele fumegînde
se
ale stejarilor. Vitejia
DE molxe s-a prăbuşit, ucis rindu-i cu simpatic în tontă acii- în trei colţuri", ţesuta în motive din oare una fiin d fabâ. esie
3) Sînt nouă monede do aur.
într-un
rătăcea
zimbet
şi-un pumn de ţarină strîns
mai uşoara. D eterm inaţi prin
de înserare. Steagul cu JOCUL CÂLUŞERILOR
viintca lor.
un
Mai ales fetele din
lingă piept.
După
şi împodobită cu funde. Fa esie
două cîn tâ riri de balanţă care
ŢINUTURI timp, Decebal a devenit se umblă eu ursul prin sat şi sc cată ţurca. Trasează apoi sarcini dvis de către şa^e feciori pe umăr scară Sc joacă de către tineret jo­ părinţii lor avi o deosebită savis- pieptar şi- se aşează pe Sub ge­ semnele de întrebare cu cifre
comună sînt mîndre că au fost in-
este moneda falsă.
prinsă dc gulerul cămăşii cvi un
vitaic la
iar
stejar otrăvit de-o lacrimă
osp.ăţvil feciorilor,
colţ. iar cvi
celelalte colţuri de
umărul
Puţină atenţie
lacţie
cap de lup s-a ascuns »n
drept sau stîng.
după locul cum
păduri, la porţile Ardea­
sînt aşezaţi jucătorii. Peste piept,
Jocul lor este sprinten, plin de
lului răsunau goarnele ro­
în diagonală, sc poartă brîul tri­
vitalitate. Fi execută o gamă de
cvi o zi de Anul nou.
fixează
4). 108 ? x ? = 7 801. înlo cu iţi
In,linie
locul unde va fi împuş­
mane şi fortăreaţa Oră-
color. Vătavul poariă două eşarfe,
figuri difcriie. Căluşerii sînt aşe­
pînă la gazdă. In drum spre gaz­
curile locale cunoscute
diştei s-a populat cu gar­
una roşie şi alta albastră tot în
zaţi pc două rîndvirî cu vătavul
pentru a reconstitui un calcul
seară, mai
tîrzin,
dă. fetele, care sc aflau adunate
In aceeaşi
la o parte dm câlvişeri, de exem­
aduce npă cu ciubărul.
nizoanele din detaşamen­
peste piept.
diagonală
exact.
la mijloc, care marchează figu­
plu cine să facă pe popa, cine pc
aici. însoţesc
ţurca, mcrgînd în
se desfăşoară în mo­
după ce petrecerea s-a potolit şi
Acţiunea
tul legiunii a IV-a Flavia
nunchi sînt legate zdrîncancle cvi
rile Aceste figuri sînt reluate dc
cine va duce ţurca îm­
Călvişcrii se sirîng
fetele avi plecat, feciorii ţin sfat
cu toţii la gazdă.
Feti*.
puşcată şi
fiecare vers rcpctmd
Deva
dc dimineaţă
se pregăteşte locul în
jale, după
cu mărgele.
şi în formă dc cerc,
mai joaca
Unul dintre
refrenul „voinice, voinice" :
supra banilor rezultaţi din colin­
vederea împuşcării ci. Intre timp
de
Aceasta
linişte,
ţinuturi
este fru­
costumaţie
te Stau însingurat in aces­ dul următor : ci se maschează ca cantori, dintre cei dni ţurcaşi, în­ urma ei şi cîntînd un cimec dc cu gazda şi sc face o socoteală a­ ceată şi executate întocmai. Sc ciucur tricolor, asortate artistic VIVI CIOLACU
în mijlocul
cînd vătavul sc află
unul
un urs iar al iul ca ţigan Ursul
datul cvi căluşerii şi ţurca. Văta­
„Voinice voinice,
.... unde s-a hotărit, acum esie legat pc la mijloc cu un cearcă sâ sc strecoare neobservat întoarce nu te duce vul împarte suma în părţi egale cercului. Figurile cele mai cu­ moasă, atrăgătoare şi imprimă ca-
2000 de ani — cum spu­ lanţ dc care tine ţiganul, care arc şi se îndepărtează cu ţurca. FI es- $i tu nu lăsa fiecărui membru dîn ceata, din noscute sînt : pintenul. eălcîiul, luşerilor o ţinută elegantă, sărbă­
nea Nicolae lorga — care înir-o mină un ciur. Acesta lo­ Pe ai tăi părinţi care şi gazda primeşte o cota chipnrntn, lîrnova marc şi mică, torească. Dezlegările jocurilor
e limba pe care o vom veşte ciurul cu un băţ. iar ursul 7 are necăjiţi. egala cu a celorlalţi. Cu aceasta, sus în loc, svis şi două, două ho- In ce priveşte vîrsta feciori­
vorbi-o, care e sufletul joacă. Cetăţenii pun în ciur bani Surorile laic frumosul obicei ia sfirşit şi ur­ pun, căluţul, bătuta, foarfecă, ra­ lor care joaca acest joc minunat, apărute în numărul
care se va sălăşlui in tru­ ca sâ joace ursul. Un alt câhişer Datini strămoşeşti Râminlnd cu jale mează să fie reeditat la anul. ţa. a lui Radu, romana, căluşerul aceasta este intre 13-25 ani. Cei
pul nostru tracic, care vor se împodobeşte cu mai multe Şi prietenii tăi. Am descris obiceiul aşa cum roată, a boul ui. cîmpia, banul căsătoriţi nvi joacă. Numărul per­ 4137
fî prieteniile şi duşmă­ y.drîncanc şi circulă de asemenea Te mai pling şi ei. nc-a fost prezentat de către in­ mărăcine. soanelor variază între 15-25. Melo­
niile noastre faţă de muU prin sat jvicînd. Neamurile tale formatorii : Basarab Ghcorghe. în­ îmbrăcămintea lor este costu­ diile cîmaic dc lăutar sînt speci­ «F LO R I" : 1, Grigorescu —
tele neamuri ale lu m ii'. Vătavul prim şi al doilea, luînd te urmărit de căluşerii care nu au Răminind cu jale văţător şi culegător dc texte, Tă- mul naţional, compus dm cămaşa fice figurilor. La ; 2) L a u r — Aloe — Mac ;
Drumuri de glorie şi un ciubăr împodobit cu verdeaţă, altă misiune dccîi să circule prin întoarce nu te duce cu pui şi clicie, cusută de ma­ Jocul căluşerilor, în complexul 3) A m ba r — In u til ; 4) S —
drumuri de legendă. sat rîmînd Cel cu ţurca sc tru­ ban Ghcorghe, de 62 de ani, Lo- Ivii. cvi toate celelalte acţiuni des­ Id ila — Cire.ş ; 5) T iris — D ra­
aduc cu el apă dintr-o fîmînă deşte sâ se ascundă, dar nu reu­ Si tu nu-ţi lăsa monar Nicolae. dc 62 de ani. Căs- mele feciorilor, cioareci, pieptarul
....ciobanul dac s-a ridi­ sau chiar de la rîu, pe care o duc şeşte din cauza celor care îl ur­ Dragă Casa ta. tăian loan, Lomonar Augustin de înflorar, şerparvil verde şi bocanci făşurate în cadrul obiceiului, are cilă ; G) Ruen — Nea — T ^
cat dîn ţărină, şi-a durat multe semnificaţii cu adinei înţe­ Fa : 7) An — Apa — Uman
la gazda. Ceilalţi căluşcri se mas­ măresc. După multa alergare, el O casă luminoasă 46 de ani. Lomonar Nicolae 1 Ni- în picioare. Pe cap poariă că­
iarăşi bordeiul de lemn, chează şi ci. se fac jupîni şi oco­ csic adus la locul de împuşcare. Şi mergi intr-una inluncco.xui. colac. de 38 de ani. Stoica Valcria, ciula cu pană dc faz.an. De că­ lesuri izvorîie din credinţe şi — D ; 0) Ic — A tu — Acati ;
s-a aşezat în el cu dati­ lesc tot saiul pînă ce ajung din Aici este aşteptat de un vînător întoarce nu te duce de 38 de ani. Urîtoi Savcia. de ciulă sc află atirnat un ciucur dc practici îndepărtate în timp. 0) Teatru — At — Ta ; 10) I —
nile sale neatinse şi^ stă- Multe dm vechile semnificaţii Lucrăm loara ; 11) Nuci —
nou la gazda. Prin sat ci sînt ur­ din sat, care. cînd sc apropie, Că ai o mamă dulce 68 dc ani. Năsţăinn loan I. loan nutasă neagră, lucrat cu mărgele
pineşte pînă astăzi...". L»- măriţi dc copii $i fete Rcîntorşi trage un foc 'au două din armă. Ai veri <i vcrişoarc şi Căsiăian loan I. Adam, de 76 sa vi ţinte, care atirna aproape de astăz.i şi-au pierdut înţelesul lor A m an — Tal : 12) Am ent —
nişteo inserării e cutree- la gazda îşi leapădă măştile şi după caic cel cu ţurca se ro'to- Ce răniin cu jale dc ani. umăr. original. Fie se practică totuşi pc O rig in e ; 13) Re — Aştri —
rată numai de paşii că­ ioacă cu fetele pînă scara. golcşic la locul pregătit şi aşter­ întoarce nu te duce". Căluşerii care Joaca pe partea linia unor tradiţii de continuitate, Teie.
prioarelor şi umbra mea Obiceiul, cu întreaga lui des­ care aicstâ originea Inr străveche, încu ietoa re: Zgarda — la
A doua zi de Anul nou sc des­ nut cu paie. A ici h* face Acest cînicc ‘x repeta pînă ce făşurare, esvc aşiepiat cu mult inte­ dreapta, au ciucurul atirnat spre
rezemală-n istorie. un fel de slujbă hazlie şi umărul drept. Cei care joacă în obirşi.t îndepărtată a poporului căţel Lăcăţel.
AUOUSTIN JULA făşoară scena cu împuşcatul ţur- întreg convoiul ajunge la gazda. res de localnici, care fac cauză nosiru. Copertă literara : Ion Lâ:>
cii. In dimineaţa zilei top căhi- apoi ţurcaşul cu ţurca este Ajuns aio 'C începe dm nou pe­ comuna cu căluşerii şi îi ajută pe stingă, spre umărul stîng. Pc ION VALERIU TODEA crânjan — Cordovnnii.
______________________________ - şerii se sirîng la gazdă. Vătavul aşezav pc o loivrâ de car şi trecerea. care durează pină spre aceştia la diverse acţiuni, unnă- umăr căluşerii mai poartă 0 „cîrpă Muzeul din Orâstie C ulinară : Saramură