Page 12 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 12
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 5 mai 1968
a a /rm a /iJ m a /a ia
i m m i
Opinia publica mondială salută 5 mai 1968 — 150 do ani Prezenţe romaneşti
P A R IS 4. — La centrul ţ f f t i L * '
hotărîrea privind începerea convorbirilor de la naşterea lui Karl Marc de cultu ră al tine retulu' dm
Clam art. oraş dm regiunea
pariziană. V alentin L i-
pa ttî. ambasadorul Re
publicii Socialiste Româ
preliminare de pace BERLIN : Sesiunea ştiinţifică conferinţa ..România şi rea
UNESCO, a ţin u t
la
nia
lizările ei". ★
dintre R.D. Vietnam şi S.U.A. organizată de C.C. ai P.S.U.G. clenlul Agerpres. N. Puicea,
4. — Corespon-
R O M A
BERLIN «I — Corespondentul Aqerpres. Şl Deju, trans transm ite : La Bologna s-a
încheiat cea de-a cincea e
NEW Y O R K 4 (Agerpres). — capăt tu tu ro r bom bardam ente gerea Parisului ca loc de in- mite : Intre 2 si 4 mai. in Sala Conqresplor din Berlin s-au diţie a ..Tirgulu' in te rna ţio
Ştire* acordului in tervenit în lor aeriene şi o s tilită ţilo r in filn u e a fost p rim it cu satis desfăşurat lucrările sesiunii ştiinţifice a C.C. al IVS.UG con nal al cărţii pentru copii
tre guvernele S.U.A. şi K. D. general şi pentru inccperca a- facţie in India Din sursă o fi sacrate aniversării a 150 dc am de la naşterea lui Karl Marx şi tineret", la caic au p a rti
Vietnam p riv in d începerea devâralelor tratative de pace". cială s-a e x p rim a i speranţa La sesiune au participai reprezentanţii a 55 de partide co cipat 222 de ed ituri dm 21
c o n vo rb irilo r pre lim inare de ★ că prim ele convorbii’1 se vor muniste şi muncitoreşti precum şi ai unor partide Hemo de ţări europerfe şi din A
pace Ia Paris a suscitat apre solda cn încetarea focului în tia lic e si socialiste, hm parlea Partidului Comunist Român merica. precum şi 1*4 dc
cieri favorabile in cercurile C O P E N H A G A 4 (Agerpres). Vietnam şi vor permite des a luat parte o delegaţie condusă de Rarbu Zaharcscu. mem ilustratori de carie. Editura
politice din S UJ.A. — S alutind declaraţia m in is chiderea unei conferinţe de bru al C C at P.CR T in e re tu lu i din ţara noas
.Senatorul Rohert Kcnnedy. tru lu i afacerilor externe al pace pentru o reglementare Wrtlter Ulbricht. prim-serrelar al C C al P.S.U.G.. a pre tră a prezentai a p ro x im a
candidat la învestitura p a rti R D. Vietnam . Paul Iln rtlin e . de fin itivă a problemei vie tn a tiv 200 de volume ale unor
m inistru) danez dc externe, a zentai referatul ..Însemnătatea şi torla vitală a învăţăturii lui
dului democrat Ia alegerile meze. autori clasici şi contem po
declarai : „Sperăm că va fi Karl Marx pentru epoca noastră".
prezidenţiale din luna noiem rani — rom âni şi străini.
brie. a declarat că trebuie de posibilă realizarea unei inre- In discuţiile care an urmai au vorbii numeroşi repre Editura Tinerel ului din
puse e fo rtu ri „p e n tru înceta lă ri rapide şi complete a os B E L G R A D 4 (Agerpres). — zentanţi ai parlidelor participante la sesiunv Gheorqhe Sur România esle deţinătoare a
rea cil m ai ciirind posibil a tilită ţilo r. ca şi a unor aran „Sperăm că aresle con vorb iri pat. de la Institutul pentru şliinle istorice şi social politice de p re m iu lu i special de g ra fi
lu ptelor" din Vielnam . jam ente rare să asigure po (intre reprezenlanhil R. D. pe linq«1 C.C. al P.CR.. a vorbii despre clasa muncitoare că pentru lucrarea ..Ciilui-
porului vietnamez liber posi română şi internaţionalismul proletar It. I . a G E R M A N IE I. — In cursul unei dem onstra
S alutlnd hotârirea de înce Vietnam şi cel al S.U.A. — lin viteazul din Ulster". ţii. lo cuito rii din Esscn au cerut stabilirea de relalii eco
pere a con vorb irilor, liderul bilitatea dc a-şi hotărî soarta". N R ) vor duce în scurtă vre ilustrata de Val. Munlea- nomice. politice şi culturale in tre rele două state germane.
m a jo rită ţii democrate din Se ★ me la încetarea bom bardam en n ii.
nat. IVlike Mansfiefd, a decla P A R IS 4 (Agerpres) — Un telor şi a celorlalte acte de O casă memorială şi o expoziţie
ra t că in felul acesta „ghea purtă tor dc cuvîn t al gu ve r război îm potriva R. D. Viet
ta a fost spartă şi a fost LV nului francez a declarat că nam. ceea ce reprezintă o permanentă la Trier 0 hotar îre a Con
cut un p rim pas de mare im „F ra n ţa se bucură că V ie tn a premisă indispensabilă pentru Deeiarafiîle lui T. Vecchieffi,
portantă". m ul dc nord şi S.U.A. încep rezolvarea politică a proble
* tratative la Paris. I“'r.in(.i nu mei vietnameze, asigurindu-sc siliului de Miniştri
va precupeţi nici un efori astfel poporului vietnamez po T R IE R 4 (Agerpres) — In localitate? T rier. unde s-n secretarul P.S.I.U.P.
In tr-n n editorial consacrat pentru a acorda tot s p rijin u l sibilitatea dc a holări singur, născut K arl M arx. W illy Brandl. preşedintele P.S.D.G. şi m i
acordului in te rven it între necesar**. fără amestec dinafară, asu nistru al afacerilor externe al R.F a Germaniei, a inaugurat al R.P. Bulgaria
S.U.A. şi R D. Vietnam in
Din surse ale M in isterului pra propriei soarlc’ . Această snnbătă du pâ-am ia/â o casă memorială. Cu p rile ju l an ive r R O M A 4 — Coresponden oam enilor muncii. In acest
vederea începerii la Paris a de Externe francez, s-a a n u n declaraţie a fost făcută agen sării a 150 de ani dc la naşterea îiilc m e ie lo riiliii socialismu tul Agerpres. N. Puicea. trans sens l\S I U I’ . se pronunţa S O FIA 4 (Aecrpres). — Con
c o n v o rb irilo r pre lim ina re in ţat că Eranţa este gata să ţiei Taniug <le un reprezen lui ştiin ţific, fundaţia „F n c d e ric h Ebcrt“ a organizat, in casa m ite : La sediul Asociaţiei pentru restructurarea a d m i
problem a vietnameză, ziarul tant al Secretai la tu lu i de stat in care s-a născut K arl M arx o expoziţie permanentă care nistraţiei publice, spic a se da siliul de M in iş tri al R. P. B u l
.N e w Yorlc Times** sub lin ia creeze toate con diţiile pentru presei străine d m Roma. T u l- garia a adoptat o hotărire cu
a asigura desfăşurarea cu pentru Afacerile Externe al înfăţişează d ife rite momente din activitatea politică a lui 1 io Vecchiclti. secretarul P a rti po sibilităţi mai largi de ac p riv ire Ia unele măsuri im e
ză ca deosebit de sem nifica succes a c o n vo rb irilo r R.SF Iugoslavia, după ce s-a M arx. munca desfăşurată dc accsla pentru elaborarea lu cră du lu i Socialist Italian al U n i ţiune organelor locale regiona
tiv fap tu l că Hanoiul a in d i anunţat că Farisul a fost ac rii sale „C a p ita lu l" tăţii Proletare, a făcui o a m le. peni n i extinderea d re p tu diate in vederea com baterii
cat că după discuţiile cu p r i ★ secetei îndelungate şi a b ru
DEJ,HI 4 (Agerpres). — A ceptat ea loc pentru convor plă prezentare a program ul n lui de voi la alegerile p a rla mei care a căzut in uncie re
vire la o încetare necondiţio biri între reprezentanţii R D. P S I U P în vederea alege mentare şi adm inistrative.
nată a bom bardam entelor, va cordul in tre S.U.A. şi V ie t Vietnam şi S.U.A, rilo r politice generale de la P rin tre obiectivele bătăliei po giuni ale ţârii.
fi Calo „să discute şi alte nam ul de nord p riv 'to r la ale 19 mai Intre altele, v o rb ito litice generale desfăşurate de H otârirea prevede exploa
probleme dc interes pentru Conferinţa de Ia Teheran rul a arătat că transformarea P.S.I.U.P., VecclneUi a men tarea la m a x im u m a resurse
ambele părţi". Aceasta înseam societăţii italiene trebuie să ţionai o noua politică econo lor apelor curgătoare şi frea
nă, scrie ziarul, că se deschi T E H E R A N 4 — Corespon. aibă la baza o noua legisla mică. reform a a g ric u ltu ri', tice şi folosirea cit mai ra ţio
de uşa tra ta tive lo r în chestiu dentul Agerpres, N. Po- lu lu i în sp iritu l respectului ţie care sâ apere dre p tu rile creşterea salariilor şi a puterii nală a apelor bazinelor de a-
nile de fond. Cu cit mai re d re p tu rilo r umane şi al lib e r de cumpărare, folosirea de pli riu in ila re în vederea irigării
pede vor progresa co n v o rb i povici, transm ite : Reprezen tă ţilo r fundam entale A m e n nă a braţelor de muncă, re complete a c u ltu rilo r agricole,
rile asupra acestor „alte pro tan tu l Franţei la C onferinţa dam entul Franţei invită forma asislenţci sociale şi a l punerea în funcţiune a tu tu
bleme cu aLît va fi mai bine. internaţională a d re p tu rilo r o UNESCO să-şi dezvolte pro „Aranjamentele tele. ror in sta la ţiilo r de irigare şi
comentează ..New York T i m u lu i a prezentat un amen gramele în direcţia educării a întregului in ventar respec
tiv pentru
udarea c u ltu rilo r
In problemele externe, se
mes", a râ lin d că în felul aces dam ent la proiectul de rezo tin e re lu lu i dm şcoli în s p iri cretarul P.S.I.U.P. a sub lin ia t
ta vor fi crutale noi pierderi lu ţie prezentat de un gru p de tul respectului fală de dem comerciale" franco- necesitatea intensificării acţiu zma şi noaplea. darea in fo
losinţă înainte de termen şi
de vieţi. In legătură cn a- 14 ţâri, p rin tre care şi Româ nitatea umană şi dre p tu rile
omului.
ceasla, ziarul scrie că numai nia, p riv in d educarea tinere vest-germane n ilo r im p o iriva po liticii rle o- construcţia rapidă a unor sur
gresinne
im perialistă
in - în
in cursul ultim ei luni pierde treaga lume şi a apărării cu se de irigaţie, acordarea .1.
credite şi fonduri suplim en
rile amencano-saigonezc se r i respinse de Anglia ferm itate a păcii şi democra tare pentru construcţia unor
dică la peste 2.400 morţi. Misterul asasinării ţiei KJ a menţionat, de ase pu ţuri dc sondaj, instalaţii de
★ LONDRA 4 IAqerpres). — menea. râ Italia trebuie sâ pompare şi bazine de alim en -
R O M A 4 (A cer preş) — M i Vorbind despre ..araniamen- părăsească N A T O lare cn apă
nistru l afacerilor externe al lui Ring continuă lele comerciale" Iranco-vesL
Italiei. A m in to re Fanfani. a qennane. propuse M ani Rri-
declarai la televiziunea ita lia v w a v H B J cesl«=ia la C.F E . ministrul de Programul american
lânii in schimbul aderării a-
nă că convorb irile de pace sa rama na iiedexiegai
care vor începe la 10 mai la externe britanic M ic lia 'l Sle-
Paris ..marchează un eveni W A S H IN G TO N 4 (Agerpres) uim itoare colecţie de obiceiuri enqlez mamleslâ interes lata pentru cucerirea Lunii
warl. a declarai ca uuveruul
ment foarte im p o rta n t" şi a La o lună după asasinarea li personale Dar Eric Starvo Gali
exp rim at urarea ca acesle p ri derului copulaţiei de culoare a lăsat în urma sa loarlc pu de toate propunerile ce ar li
me contacte r.ă fie urm ate in din S.U.A, M arhn Lulher Kinq, ţine amănunte cu privire la tăcute concomitent dc toii W A S H IN G TO N 4 (Aqerpres). In cursul zborului cabinei
scurt tim p de acţiunile nece aqenţii Biroului Federal de In- persoana sa. ceea ce se crede membrii Pielei comune, su- Pumni zbor al cabinei „A p o tln ” . Auollo-B” — cosmonauţii Ja
sare pentru restabilirea păcii. vestiqaţiî (F B I ) continuă să că a lost tăcut cu un anumit qestii rare insa să conducă cu echipai uman. prevăzut să mes M cD ivitt şi RiissH Schweic-
S u b lin iin d că d ific u ltă ţile în caute pe cel despre care s? scop. la o aderau' a Angliei la aihă loc intre august şi octom karl — vor rleclua exercilii
calea instaurării păcii în V ie t crede că a lost nciqaşul — nu Potrivii audiţiei U I* I . in acest orqanism economic brie anul acesta, va cuprinde coniulicale urmiml sâ pără
nam iui an fost încă complet fost puşcăriaş căruia i-a Iro- cercurile oficiale din Was- „O rice alt plan concepul o n itiln irc spaţială intre ca sească „cabina de comandă",
eliminate, Pictro Nenni, vice hiiit un an pentru a-şi crea o liinqton s* crede că Rav a ac drepi alternativă la aderarea bina pilotala şi cea dc-a doua care va continua să tie p ilo
preşedintele C onsiliului de talsâ identitate. Cn toate aces ţionat de unul sinqur. cu toa noastră la C E F. nu ne in şi ultima treapta a racii Mei pur tată dc a( treilea membru at
M in iştri a( Italiei şi lideru l tea, în ultimele 10 zile nu au te că ordinul de arestare era teresează", a spus Michael luloart- „Saturn-1-B*\ a declarat, echipaiului, David Scott. Ei vor
P a rtid u lu i Socialist Unificat, a It. D. V IE T N A M , — Zile in caic speranţa in sta ură rii pă apărut elemente noi in leqă- bazat pe acuzaţia de complot Stewart. M inistrul britanic a in cadrul unui interviu, gene- intra în „m odulul de excursie
arătat „necesitatea unor pre cii domneşte în in im ile tu tu ro r ; feţele acestor copii ex toră cu James Cari Ray alias impolriva drepturilor civile precizat că deocamdată nici ralnl S.im Phillips. directorul lunară', rare se va depărta
siuni morale din partea op i prim ă speranţa in tr-u n v iito r lipsit de bombardamente şi Eric Slarvo Gali, cu ţoale râ Ray mai este urmării printr-un nu se pune problema ana proqramului „A p o llo " (..Oameni la aproximativ fbO kio de „ca
niei publice pentru a se pune moarte. vînăloarea organizata împo ordin ledcral pentru evadare lizării conţinutului aranja pe Lună"). bina dc comandă". Pentru o\
triva sa a (ost uneori extinsă fim închisoarea de stal din Mis- mentelor comerciale, deoa După cum a precizai genera- ceasta va li folosit un pasai
în mai multe ţări ale lumii. soiiri. |a 22 aprilie t!J67. rece 'le „n-au losl propuse 1111 Phillips, cabina ..Apol)n-7" amenajat între cele două ca
Oficialităţile americane an de
In orice caz, misterul in le-
JAPONIA: Campanie pentru transformarea CHILE: 30.000 clarat că nu există indicii că qălură cu asasinarea lui M arlin de C E E in ansamblul său". va li pilotată dc W alter Schirra, bine.
VVallcr Cunnighain şi Don Fr-
..Combat"
Ziarul
francez
După rcapropiena celor două
asasinul ar li părăsit teritoriul Lnlhcr Kinq continuă să râ- consideră că prinlr-un ase selo. Zborul cdbinoi spaţiale cabine, a continuat generalul
prevăzut
A pollo-ft",
pentru
insulelor Ogasawara în insule ale păcii de muncitori Statelor Unite. în ciuda unei minâ ncdczleqat. cu ţoale afir menea răspuns (lat propune slirşitul acestui an. va ive a o Phillips, ele vor li din nou an
mulţimi rte rapoarte sosite din
maţiile poliţiei lederah ameri
rilor Iranco-vcsl-qermane sini
corate una de cealaltă, iar unul
Mexic. Canada. Australia, Monq cane privind ..eforturile "nein- puse m n d ilii care de fapt durată de 10 zile In acest zbor din cei doi astronauti va intra
T O K IO 4 (Agerpres) — D i şi de au to rită ţile prefecturii portuari în grevă Konq şi Germania occidentală trerupte" întreprinse pentru a- echivolează cu respingerea se va (olosi o rachetă ,,Sa- in „cabina de comandă” . Celă
rectorul general al Agenţiei T o kio care adm m isite.r/â insu S-a sublinat că o călătorie pes reslarea asasinului (Ic la lor turn-5". de cinci ori mai puter lalt nasaqer al ..modulului de
pentru problemele apărări» lele Partidele com unist şi so S A N T IA G O DE C H IL E 4 te hotare necesită unele docu Mcmphis. nică decil „Saturn-1-It". excursie lunară" îl va părăsi
din Japonia. Kaneshirhi Nîasu cialist din Japonia, precum şi (Agerpres). — Greva celor mente care pol fi uşor contro prinlr-o trapă specială şi se va
da. a plecat simbâtâ într-o v i 20.0U(i ele m un citori portuari late reîntoarce in „cabina de ro-
zită de inspecţie in insulele alte organizaţii democratice au din Chile continuă fără să se F B I. esle în posesia urnii do mandă".
Ogasawara. dat p u b licită ţii declaraţii in întrevadă perspectiva regle sar voluminos al lui Ray. in Generalul Phillips a lă ru l
I»a începutul lu n ii ap rilie a care se pronunţă pentru o r m entării imediate a eonflict'.i- clusiv un set de amprente d i apoi următoarele precizări :
fost semnat un acord p rivin d ganizarea unei campanii de iu: care a opus pe grev'şti ad gitale. o descriere lizic.'i amă- — Prima debarcare a astro-
retrocedarea insulelor către m inistraţiei portuare G reviş nautiior americani pe Lună ar
am ploare în scopul transfo r minlilă extrasă din documen
t Japonia. Cu toate acestea. în tii cer m ajorarea salariilo r >i ludea avea loc încă in vara a-
Ogasawara continuă să i a m i m ării insulelor Ogasawara in îm bunătăţirea co n d iţiilo r Jc tele aliate in dilem ele închi nutiii 1909. în iulie san aiiqiish
nă instalaţiile n vld a re ame insule ale păcii. muncă. sori unde a lost delîiuit şi o “ înaintea acestei debarcări
ricane care vor avea acelaşi aslroimuţii vor putea eleclua
statut ca şi bazele S.U.A. a fie lin zbor circnmlunar Ire-
flate pe te rito riu l Japoniei cind numai prin apropierea li
După cum se ştie, insulele nei pârli a Lunii, Iic un /bor
Ogasawara care se află în O ii orbital în jurul acesteia. Cei
ceanul Pacific, la 1.200 km sud IMPERIU S0M0ZJ&
de Tokio, au fost ocupate d u trei cosmonauţi se vor re în
pă term inarea războiului de 4 Ş toarce pe IMmint lără să fi a-
trupele americane In caleidoscopul vieţii poli In prezent, preşedintele A- sint organizaţi in sindicale seleni/dl — Dacă un astronaut
O pinia publică japoneză se s-ar qăsi „în pericol in Cosmos
tice lotino-omericone. Nicara
loote acţiunile revendicative au
pronunţă cu liotârire împo gua. mica ţară situată in A- nastosio Somozo jr. este pro fost declorole „în afara legii" nu s-ar putea face mare lucru**
prietarul societăţii
naţionale
triva folosirii insulelor Oga merico Centrală, ocupă un loc de transporturi aeriene „Li- şi reprimate cu sălbăticie de pentru salvarea lui. în aciuatul
sawara în scopuri m ilita re A aparte, cel puţin dintr-un anu neos Areos de Nicaragua" şi garda naţională, oi cărei stadiu ol tehnicii.
ceastă cerere a fost s p rijin ită
mit punct de vedere. Aici se al companiei de transporturi membri sini ontrenoţi în cen
încearcă stabilirea unui „re maritime „Mamenic". Fomilio tre speciale creole de S.U.A.
cord mondial" şi anume, ace deţine trei fabrici de zohâr. o m zona conolului Panama.’
la ol guvernării neîntrerupte distilerie de rom. cel moi mo- Bineînţeles, în Nicoraguo
întrecere între din partea membrilor unei sin re abator din ţorâ, suprafeţe există şi o „opoziţie" oficială, CURIER • CURIER • CURIER
gure familii „Performanţa" întinse de terenuri agricole, reprezentată de Portidul con
esle ce-i drept de răsunet
un avion Dm 1936 şi pîno în prezent. crescătorii de vite. planloţii de servator ai cărui lideri, Fer-
nondo Aguero şî Pedro Jua-
cafea, bumbac, trestie de za
Nicaragua o avu* ca preşe hăr. orez. La Monogua. capi quin Chomorro, exceleoză prin...
şl un automobil dinţi trei reprezentanţi oi fa tala micii ţări dm Americo certuri Cei doi, Io rindul lor 0 Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a ratificai con în R D. Germană 4 500 — 4 600 de tineri unquri. Am intind
miliei Somoza : Anostasio So- proprietari de fabrici, ferme, venţia consulară dintre guvernele U.R.S.S. si S.U.A., semnată aceasta in cadrul unei conferinţe de presă, adjunctul m inistru
mozo. care o guvernat din la Moscova la 1 iunie 1964, anunţă agenţia TASS. lui muncii a menţionat că piuă in prezent aproximativ 3 300 de
MELBOURNC 4 [Agerpres) — ziore, ou dus o politică otit tineri au plecat deja în R D. Germană In urm ătorii nni vor
1936 pîno în 1956 cînd a fost
Două temei, mlotind un avion de „vigurooso" împotriva lui • Subcomitetul O.N.U. pentru teritoriile sub tutela lucra sau vor studia in unele ţări socialiste aproximativ 12.500
asasinat, fiul lui mai mare
de lipul „Cessna-182" au cişli- Somoza incit. Io oro actuală, a liotărit să acorde prioritate discutării situalici din Insulele 15.000 tineri unguri.
Luis Somozo. „retras" din ac
qat cursa dc 16000 kilometri HOTĂ EXTERNA Partidul conservotor o ajuns Rermude. după ce delegaţia Madagascarului a cerul gu ve r
disputată împotriva a doi băr tivitatea politico în 1963 şi să fie divizat in mai multe nului Marii Rnlami să dea explicaţii în Icqătuiă cu evenimen 0 Cele dona grefe de inimă efectuate joi si vineri
baţi aflaţi la bordul unui au actualul dictator, Anostasio fracţiuni. Adevărata opoziţie, tele ce se petrec in acest teritoriu. El a arătat că in Rermude in S.U.A par sa promită rc/.ulldte iiicurajatoare Un buletin
tom obil „M o ri is -i.100", pe un Somozo junior. în schimb, reprezentotă de au lost trimise o navă r l:' război şi Irnpe engleze pentru „a
Ce ou „realizat" cei trei medical al clinicii Universităţii Slantord (stalul California) a-
traseu care a înconjurat A us Centrală, s-o onunţot ocum că marea maso o poporului şi de menţine silualid sub control". Se aşteaptă ca dezbaterile in mintă că pacientul Josepli Rizor. in pieptul căruia bate inima
tralia Potrivit requlamenluliii preşedinţi în favoarea poporu oamenii politici cu vedeii pro această problemă să inceapă săplăminu viitoare
lui nicaroguoian se poate Anostasio Somozo mientioneo- Im Rurly Anderson, şi-a recăpătat cunoştinţa şi răspunde in-
cursei, avionul puica zbura m i zo soşî extindă controlul şi gresiste. esle supusă in permo
constato din statisticile pu trebăiilor mişcînd pleoapele şi degetele.
mai ziua, în timp ce automo- asupra unuia dm principalele nenţă represiunilor poliţieneşti 0 Delegaţiile guvernelor federal — nigerian şl Iriairez Starea sănălălh celui rle-al doilea pacient, căruia I s-a
hilul îşi continua cursa şi in blicate de O .N U Nicaragua ziare, „Novedodes” . care se şi nu are nici un drepi de a se secesionist fac ultimele pregătiri în vederea contactelor pre li
ocupă, la ora actuală, unul ohrma. prelat mima Hc către o echipă de chirurgi de lă Universitatea
limpul nopţii. din ultimele locuri pe conti va alătura staţiilor de radio minare care vor încape duminică la Londra Discuţiile pre li Bavlor din llouslon Islatul Texas) condusă dc dr. Denton
Cele două lemoi, Anne Car şi televiziune aflate deja in Recent, preşedintele Anosto- minare au drept scop stabilirea unui loc comun pentru anga
nentul lotino-american, şi chiar Coolev. colaboratorul cunoscutului cardiolog american Michael
ter instructoare de zbor şi proprietatea sa. In felul aces sio Somozo a ţinui o cuvinta- jarea adevăratelor tratative intre cele două pârli in vederea
in lume. în ce priveşte nivelul Debakev, este considerată, de asemenea, satisfăcătoare Esle
Marqarel Kenltv dir?cloare a ta, intreogo viaţa politico şi re in care o scos in evidenţă încetării războiului civil din Nigeria.
de trai, situindu-se printre „ li vorba de Everett Clnir Thonias, în virstâ rle 47 de ani, in
unei companii- au ajuns la Mel- economică din Nicaragua esle eforturile depuse de el in ve
deri" în ce priveşte analfabe pieptul căruia bate inima unei tinere Ho 23 de ard
bourne cu saşe ore înaintea controlată. în mod proctic. de derea „dezvoltării" şi „diversi 0 Ca urmare a violentelor ciocniri in lrc slurlenti şi po
tismul. morlolitatea infontilă.
*»chipaiului automobilului, rom In schimb, „imperiul econo lamiha preşedintelui. ficării" economiei ţârii, îndeo liţie. care s-an desfăşurat vineri în Cartierul Latin Hm l’aris
pus Hin Jack M urrav si Cvan sebi prin deschidereo unor noi si in urma cărora 30 de oersoan» ou tost grav rănile, iar peste 0 Vera şi Ghedeon Hvineiaşvili. lărani Hin loca)ifa1ea
mic" ol (omiliei Somoza se Nu se poate olirma că mem
Grccn. participanţi la mai mul dezvoltă neîncetat. Nu este brii „dinastiei Somoza" nu se mine de plumb, zinc, aur „D is 500 de «durlenli au losl arestoli. rectorul Universităţii din Meore Sviri din Gr uzi a an sărbătorii recent a BO-a aniversai e
io raliuri automobilistice. A m pentru prima oară cînd unul „preocupă" şi de soarta zeci cret" din fire, el a făcut insă Paris, lean Roche in acord cu decanii dileritelor facultăţi, a a căsătoriei lor In I90K solul n împlinit MO ani de la naş
bele eclnpaie au plecai Hin Mol- sou oltul dm dictatorii latino lor de mii de muncitori care o mică omisiune, „uilin d” să holăril suspendarea provizorie a cursurilor tere, iar solia 100.
botirne în urmă cu nouă zile. americani se preocupa exclu lucrează în fabricile şi planta menţioneze că toate aceste 0 Simbătă a sosit la Pnom Penh (Cambodnia). venind
In prima jumătate a traseului, siv de propria lor bunăstare. ţiile aflate in proprietalec lor. mine nu aparţin oltuia decîl de la Rangkok împăratul Etiopiei. Floile Selassie l. 0 De cileva zile. asupra capitalei Kcnyej s-au abălul
automobilul a pulul ţine pasul Cele ce se petrec in Nicara- Ca rezultat ol acestei „griji", lui... Anostasio Somozo. puternice ploi tropicale Centrul comercial al oraşului a fost
cu «pionul, dar după aceea a 0 In cadrul cooperării în domeniul forţei rle muncă din inundat, iar in numeroase cartiere an fost întrerupte aprovi
guo întrec insă cea moi fe la ora actuală numai 5 Io su
rămas puţin cile puţin in urmă. cundă imaginaţie. lă din oamenii nicoraguaieni I. RETEGAN tre Ungaria şi R. D Germană. în acest an urmează să plece zionarea cu curent electric şi legaturile telefonice.
fiind înlreciit pe ultima parte a
traseului
•65
R E D A C Ţ IA Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I i slr. Dr. P etru Groxa nr. 35, telefon 12 75. IS 85, 23 17. - T IP A R U L i întreprinderea p o lig rafică H unedoara— Deva.