Page 13 - Drumul_socialismului_1968_05

Pentru recolta 1968
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I

I
Măsuri energice de

înlăturare a efectelor

lipsei de umiditate

fn u ltim ii ani, ca urm are creeze un strat afinai: care să
a m ăsu rilo r luate de condu­ NICOLAF. GIOSAN Împiedice pierderea apei din
cerea de partid şi de stat pen­ sol p rin evaporare.
tru dezvoltarea bazei tehnico- preşedintele Consiliului Asigurarea pe calc a rtific ia ­
m nteriaie a a g ric u ltu rii, s-au lă — p rin irig a ţii şi udări —
extins meranizarea. chim iza­ Superior al Agriculturii a apei necesare plantelor, con­
rea, irig a ţiile ele. Ca urmare, stituite metoda cea mai e fi­
producţia agricolă a crescut cientă dc comhatcrc a efecte­
ANUL XX. NR. 4149 în mod constant dc la un a n ta lor negative ale lipsei dc » mî-
altul, ceea ce a permis să sc portant, să se înlă ture seceta ditate din sol, asigurind o b ţi­
asigure o bună aprovizionare atmosferică prin mnczirca ae­ nerea dc recolte m ari la hec­
a populaţiei cu produse agrn- rului. In cea mai m arc parte tar. ÎMai m u lt ca in a lţi ani,
alim entarc. a industriei cu a ţării se resimte insă lipsa irig a ţiile şi udările trebuie a-
La € . $. H u n e d o a ra m aterii prim e şi să sc creeze apei în sol. aerul este uscat, plîc.ilc diferenţiat, ţin in d sea­
unele d isp o n ib ilită ţi pentru ceea cc împiedică dezvoltarca ma dc recom andările in stitu ­
export. norm ală a plantelor agricole. telor de cercetări şi sta ţiu n i­
Pentru zilele caic
urmează,
SUCCESELE ACTI­ din acest an s-au tăcut pre­ prognoza nu indică ploi in can­ putea efectua pe suprafeţe cit
lor experim entale pentru a se
agricolă
Pentru producţia
tităţi îndestulătoare şi gene­
mai mari. fn cc priveşte mo­
gă tiri temeinice. In toamnă,
rale. Tonte acestea im pun ca
prîul a fost semănat in con­
in in frc p rin d c rilc agricole dc
udării c u ltu rilo r, este necesar
d iţii agrotehnice superioare, a stat. cooperativele agricole, in dul dc efectuare a irig ă rii şi
VITĂŢII ECQNOMICO- răsărit frum os si a in tra t in intreaga agricultură, cu s p ri­ rită ţile perioadei in care sîn-
să sc aibă in vedere pa rticu la ­
iarnă bine înfrăţit. De aseme­
jin u l organelor dc partid şi de
Icm.
nea, pentru insăm înturilc dc
prim ăvară s-au executat ară­ stat să se desfăşoare acţiuni dc irigare, este necesar să se
La g riu l cu ltiv a t in condiţii
largi rare să aihă drept srop
tu ri de toamna jic o supra­
cit
FINANCIĂRE POT FI m ilio n de hectare dccit in a­ mai bune dc dezvoltare a tu ­ sigurindu-se cile 800— 1000 mc
asigurarea unor condiţii
faţă mai mare cu circa
facă udări prin aspcrsiunc, a-
un
turor c u ltu rilo r, a p la n ta ţiilo r
Tnsăniinţârilc
nul precedent.
din această prim ăvară s-au c- de pomi şi viţa de vie. Cc la hectar, cil mai eurind posi-
hil. u im in d ca lucrarea să se
trebuie întrep rins in această
mai
xecutat in tr-u n termen
bobului.
REEDITATE PE UN scurt decît in alţi ani. Cu toa­ tă sarcină care sc pune în fa­ apă, din cauza u m id ită ţii scă­
repete la um plerea
direcţie ?
Dacă sc dau can tităţi m ici de
P rim a şi cea mai im p o rta n ­
te acestea, dezvoltarea n o rm a ­
lă a plan te lor este stinjenită
din cauza lipsei dc um idita te ţa in g in e rilo r agronomi, a tu­ zute a atmosferei, efectul udă­
rilo r este redus, plantele sînt
tu ro r oam enilor m uncii
din
PLAN SUPERIOR din sol. a secetei atmosferice, agricu ltură este dc a aplica „m in ţile " , iar cind formează
care se m enţine mai ales in
bobul, ele nu mai găsesc in sol
întregul com plex dc măsuri
partea dc sud a ţării.
După
cum se ştie, pre cip itaţiile că­ agrotehnice care să perm ită umezeala necesară.
păstrarea apei în pâmînt şi ex­ O m arc atenţie trebuie a-
zute in toamna şi in cursul cordală irig ă rii c u ltu rilo r de
Combinai ni siderurgie ]-f11- n irii şi depăşirii in d ica to rilo r iernii au fost mai m ici dccit tinderea pc toate căile a ir i­
ncdoara se siluea/â în riiu lu l fizici, respectării program elor media u ltim ilo r trei ani Din g a ţiilo r şi udărilor. Pentru a prim ăvară U dările care sc fac
princip alelo r un daţi induşi ria ­ sortimentale ale fabricaţiei, a “ această cauză, in m ajoritatea sc pule.i aplica diferenţiat m ă ­ urmăresc în p rim u l rînd, sâ
le ale ju d e ţu lu i nostru. Pe a r­ disciplinei contractuale, u t il i­ zonelor, la desprimâvăvare. so­ surile agrotehnice, este nece­ favorizeze răsăritul, in acest
terele c irc u itu lu i economic el zării corespunzătoare, in l i ­ lul avea un deficit dc apă. sar să sc cunoască îndcnpro.i- scop este bine să sc folosească
pulsează neronlenit însemna­ m itele fo n d u rilo r alocate, a Datorită fa p tu lu i că in cursul pc starea dc vegetaţie a cul­ l.i început, can tităţi mai m ici
te c a n ld ă ţi de metal. P rodu­ stocurilor de m ijloace circu­ lu n ilo r m artie şi a p rilie nu au tu rilo r, u lii cele semănate in dc apă — circa 150— 200 mc.
sele saie. sub form a limanuri­ lante şi a depăşirii n ive lu lu i căzut decît puţine precipitaţii, toamnă, cil şi a celor dc p r i­ la hectar. In co n d iţiile acestui
lor, b lu m u rilo r şi p ro file lo r ren ta hitită ţii, care exprim ă şi acestea au avut un caracter măvară. S-au luat măsuri sA au, la c u llu rilc dc porum b,
lam inate sini utilizate iu pes­ în mod cuprinzător nivelul e- local, rezerva dc um idita te sc cunoască dc urgenţă, peste sfeclă dc zahăr, soia pentru
te 900 de uzine metalurgice fîclenţei economice. din sol s-a d im in u a t atit prin tot. starea c u ltu rilo r, pentru ca hoabe, lloai ca-snarclui este
din iară precum şi îr. nlîe Chiar de la început ţin să evaporare, cit .şi prin consu­ specialiştii din cadrul Consi­ necesar sâ sc aplice cile o u­
în tre p rin d e ri cu p ro fil ase­ subl n;ez faptul că succesele m ul şi transpiraţia plantelor. liu lu i Superior al A g ric u ltu rii, dare după prim ele praşilc. In
m ănător din străinătate. I:\ am intite nu se ridică însă la Este adevărat că in T ra n s il­ dc Ia dire cţiile agricole ju d e ­ general, trebuie avut in ve­
ciclu rile de producţie oe au nivelul po sib ilităţilor, rezerve­ vania şi unele zone din M o l­ ţene, de la un iu nile coopera­ dere ca apa să sc a d m in istre ­
lor pentru obţinerea m etalu­ lor existente în sectoarele pro­ dova, in u ltim u l tim p a plouat, tiste şi din unităţile agricole, ze cît mâi judicios, făcindu-sc
lui sfnt folosite im portante ducătoare. G olu rile în a p ro v i­ ceea ce a făcut ca solul să a- cu s p rijin u l oa m enilor dc udări mai dese şi cu norm e
fonduri m ateriale şi băneşti. zionarea cu m aterii prim e şi Pe şantierul de montaj of blumingului T.300 mm brigada de lăcătuşi condusă de eumulczc unele can tităţi dc ştiinţă şi cercetătorilor din mai reduse dc apă cind p la n ­
In scopul de a cunoaşte mai m aterialo a unor agregate. în ­ Lieb Froncisc execută centrarea turbogeneratorului la motoarele de acţionare a cajei. apă şi ceea cc este mai im- cadrul in stitu telo r dc cercetări tele sint mic» C a ntităţito dc
H;nr modul cum sînt în tre ­ trerup erile de producţie, sta­ şi staţiu nile experim entale să apă trebuie sâ sporească pc
buinţate aceste mijloace, ţionarea a n u m ito r utilaje si- stabilească m asurile concrete măsură cc plantele dc porum b
ne-am adresat tovarăşului de ur-.ţue din cauza defecţiu­ cc se im pun să fie aplicate dc sc apropie dc înspicat, cînd la
liVmus Păi.ui, contabil-şef al nilo r mocan ico-electrîee. pier­ urgentă in practică pentru floarca-soai clni apar capitule-
com binatului. derile tehnologice la furnale, t>Q( HirM FH ju d e ţu lu i nostru. caracterul prevenirea şi dim inuarea efec­ le, iar la sfecla de zahăr în ­
— De eurind s-a d e fin itiva i oţclâriî şi lam inoare ele. au preponderent industrial, cu o- telor dăunătoare ale secetei, cep să sc îngroaşe rădăcinile.
bila n ţu l a c tiv ită ţii economico- condus la irosirea unor fon­ ra.şe şi centre industriale pu­ în funcţie dc con diţiile con­ La c u llu rilc dc legume este
financiare pc prim u l Irim c s - duri de producţie şi !a d im i­ ternice şi, în acelaşi tim p, în crete locale. necesar să sc facă irig a tu l pc
tru al anului. La ec concluzii nuarea econom iilor înregistra- - zonele de deal şi munte, cu G riul, după cum sc ştie. a toate suprafeţele, in fru c it ală­
nţî a.iuns ? te. S-a im p utat pc preţul <le P I .E W A R E I f . C . A l P . f . I I . m ulte lo calităţi m ici şî răz­ iernat bine şi la desprimăva- turi dc celelalte măsuri agro­
cost 260. OOP Ici, sumă ce re­ rarc avea o densitate bună. tehnice asigurarea apei ho­
— In perioada de referinţă, leţe. o deosebită im portanţă
colectivul dc muiu'ă al com- prezintă valoarea locaţiilor trebuie acordată pentru o cit iar iu unele locuri foarte hu ­ tărăşte in gradul cel mai
b ln a liilu i a obţinui rc/.nltrv.c vagoanelor C.F.R. ce au sta­ mai judicioasă amplasare a nă. In m om e ntul dc fală. ve­ înalt nivelul şi calitatea pro­
ţionat la fro n tu rile de în e ir- getaţia. datorită tim p u lu i e x ­ ductivi. Trebuie com bătută
îm bucurătoare in în d e p lin iră * Perspective noi şi sarcini reţelei de şcoli şi dezvoltarea
i .dica lo rilo r telmico-eeonoimei ciire-descâreare in combina', bazei m ateriale necesare. trem dc călduros, este foarte tendinţa rare sc m anifesta in
de plan. mai ales a in d ic a to ri­ peste Pi» de o re : 31 I 000 lei In mod proporţional cu avansată, in zona din sudul unele un ită ţi agricole dc a j -
lor valorici, dovedind as! fel amenzi plătite ■ beneficiarilor forţa d e muncă din ojaşe şi ţă rii,.p la n te le aFlindu-se in fa­ m ina efectuarea u d ă rilo r la
ureş-erpo eficienţei activită ţii pebîni uerespcctarea term ene­ centre muncitoreşti, populaţia za dc inspicarc. In aceste con­ legume. Legumele sînt m ari
economice. Planul producţiei lor in tei‘incd ia re de li orare a de seama in fata scolii şcolară din aceste localităţi d iţii. se im pune ca Ia c u ltu ­ consumatoare de apă si de .i-
marfă vindutâ şi încasată a m etalului La acestea se mai reprezintă a p ro x im a tiv 65 ta rile dc grîu ncirigatc, să se ccca. trebuie irigate din be l­
fost depăşii cu 1‘ m ilioane lei adaugă dobînzile bancare pen­ 9 9 sută din nu m ăru l total de e­ facă neapărat p liv itu l dc bu­ şug şi la intervale cît mai de­
Totodată, ta preţul de cosi :i! tru lipsa de disponibil in cont levi din judeţ. Aproape 50 009 ruieni. care consumă rezerva se. O marc atenţie trebuie a-
producţiei marfă, s-au obţinut la bancă d i urm are a re fu z i- Recenta plenară a C C al centa plenară a C.C. al-R C .R . ducţie, elim inîndu-se gre utăţi­ de elevi sint concentraţi In 72 dc um idita te din sol. cordală irig ă rii ca rto filo r tim ­
economii .suplimentare in va­ ri'o r de plată şi a unor stocuri F’.C.R. a luat în dezbatere pro­ — in România in v â tâ n iin lu l, le de pregătire şi educare a de şcoli, din care 38 au efec­ O m arc atenţie trebuie acor­ pu rii, in con diţiile acestui an.
în valoare de 125 000 lei. De
loare de 2.500.000 lei. iar vo­ bleme m ajore ale m uncii de cu toate lim itele sale., a a­ tin e rilo r între 14-16 ani. râ­ tive de peste 500 de elevi şi dată c u ltu rilo r însăininţate in irigarea fiin d singura metodă
lu m ul beneficiului dat peste pa rtid >i ale vieţii sociale din vut totuşi, o serie întreagă dc maşi în afara şcolilor post- 11 dc peste 1.000. T in in d sea­ prim ăvară. După cum sc ştie, in stare să asigure obţinerea
Interviu consemnat de
sarcină a însumat 7.662 000 lo:. ţara noastră, intre cam un loc nării pozitive şi a jucat, in generale. ma .şi de con sim ţâm întul m a­ in actuala fază dc dezvoltare unei producţii satisfăcătoare
Aceste realizări sinf cu atîl DRAGOMIR de seamă l-a ocupai dezvolta­ perioadele respective dc dez­ M ăsurile p riv in d îm bun ătă­ siv al p ă rin ţilo r de la roşe a acestor cu ltu ri, pierderea a- la hectar. Trebuie, dc asome-
mai im p ortan te cu cit ele au rea şi perfecţionarea învâţă- voltare a ţârii, un rol im p o r­ ţirea organizării procesului şi comunele cu condiţii co­ pci nu sc produce prin consu­ nca, sâ sc facă udatul p o m ilo r
.avut loc in con diţiile înd epli­ (Continuare In pac a *-a> m in tu lu j dc stat dc toate gra­ tant in progresul societăţii in stru ctiv-ed ucativ în şcolile respunzătoare pentru şcolari­ marea ci de către plante dc­ fru c tife ri. îndeosebi al celor
dele. ro m â n e ş ti". profesionale, corelarea Iui cu zarea cop iilor de Ia virsta de cit foarte puţin, cca mai m arc plantaţi in această prim ăvară,
Studiile p riv in d dezvoltarea Clementele valoroase ale şcolile generale de 10 ani vor 6 ani şi trecerea la clasa a parte evaporindn-sc direct din precum şi al viţei de vie
Un deceniu de la elaborarea înv ă ţâ m in tn lu i de cultu ră ge­ tradiţiei şcolii noastre nu atrage după sine scurtarea d u ­ X H -a de liceu in v iito ru l ar. sol in atmosferă De aceea, Cu cea mai m arc răspunde­
nerală. a celui profesional d lost în mod suficient v a lo ri­ ratei de şcolarizare în învăţâ- .şcolar, cresc in mod substan­ este necesar ca la m itu r ile re trebuie privită, peste fot,
prim ei şarje la O.S.M. nr. 2 tehnic si a celui superior, dez­ ficate in perioada dc după m în tu l profesional ca o con­ ţial cerinţele de cadre c a lifi­ prâşitoarc, lu crările dc între­ problema asigurării bazei fu ­
bătute şi analizate de cadre Lliberare. Lra necesar deci. secinţă firească a p o s ib ilită ţi­ cate. (le învă ţă to ri şi profesori ţinere să asigure păstrarea pă- rajere. deoarece dc aceasta de­
La 5 mai s-a împlinit un toare de mare capacitate, ca­ d ’daolice. alţi spec ialişti şi ma­ s i se stabilească şi să se a­ lor sporite de pregătire a e­ cit şi nevoile de spaţiu, mo­ m in tu lu i curat rlc buruieni şi pinde starea efectivelor dc a­
deceniu de Io elaborarea pri­ re au făcut ca producţia da se largi de oameni ai immciî dopte unele c rite rii ştiin ţifice le vilo r în în v â ţâ m in lu l gene­ bilier. m aterial didactic ele. in stare afinată. Cadrele dc nimale. şi producţia acestora
mei şarje de către oţelăria oţel a Combinatului siderur­ din întreaga ţară. după meto­ p riv in d con ţinu tu l si organi­ ral. N um ai astfel va putea fn structura şi con ţinu tu l în- conducere şi specialiştii dm nu num ai in acest an, dar ti
Martin nr. 2 din cadrul Com­ gic de la Hunedoara să spo­ da încetăţenită in u ltim u l tim p zarea in văţăm întuluj. creşte nu m ăru l m u n c iio u lo r vă ţâ m în tu lu i profesional ea un ităţi trebuie să acorde cea in u rm ă to rii ci ţi v.» ani. fată
binatului siderurgic Hunedoa­ rească de 10 ori. Aici s-a a ­ în activitatea p a rtid u lu i nos­ Ca deosebii de im portanţe ca lifica ţi prin şcoli profesio­ şi în învăţâm întul .seral, pe mai mare atenţie folosirii din d r cc, incâ in aceste zile să -c
ra. Evenimentul o fost marcat plică!, pentru prima dată in tru au fost întrecute şi de fi­ ne apar măsurile preconizate nale. pentru a realiza şi de­ lingă e fo rtu rile susţinute ale plin a tu tu ro r uneltelor pen­ treacă cu toate forţele Ij co­
pun noi rezultate valoroase in ţară, tehnologia de utilizare a nitivate. devenind directive de pentru şcolarizarea copiilor dc păşi sarcina trasată de Con­ Prof. IUE AVRAM tru executarea lu c ră rilo r dc situl luccrnei iar după s tiin -
producţie. muncă pentru v iito ru l invăţă- la virsla de 6 am şi tmcerea gresul a) lX -le a al P.C.R . ca inspector general la întreţinere a c u ltu rilo r. *ă an­
in decursul celor icce ani oxigenului ca intensificator in m în tu lu i românesc. la înv â‘ ă m in lu l general obliga­ r*>0 la sută din totalul m un ci­ Inspectoratul şcolar judeţean. treneze un marc num ăr dc >ul recoltei, să sc facă o uda­
de fijdstenţâ, oţelăria Menţin procesul de elaborare n şar­ toriu de 10 ani. Va fj rezol­ to rilo r să provină din aceste cooperatori, intreaga ţărănime, re abundentă pe terenurile irî-
....In trecut — spunea tova­
nr, 2 o fosl dololâ cu B cup­ jei de oţel. vată. astfel, cuprinderea t i­ şcoli. la prăşit, pentru ra in m it u r i r.ahilr. lolosindu-sc 800— l.OOO
răşul Nicol.ie Ceuuşescu la re­ nerelului in şcoli sau in pro­ A vînd in vedere specificul (C ontinuare in pag. a 3-a)
să mi mai ram ină nici o hu-
Il«l,|lt; I. . . «ntuuitn- ■ ■ • ......... ruiană, iar la suprafaţă să sc (Continuare în pag. a 4-a)
Ancheta OPERATIVITATEA iN DIFUZAREA PRESEI Propunerile Comisiei judeţene de partid
şi de stat î^ d ezbaterea oamenilor muncii
redacţiei am fost nev'Oitl să ne punera Ce s-a cîştigat respund realităţii. In toate ce­ cei plecam cu presa in cursa oraş dar care a făcut abona­
9 tot mai des aceasta Întrebare le trei municipii există chioş­ la 8,30‘. In ziua respectivă ma­ ment la mină) trebuie să trea­
„Ce s-a întiraplat ? . curi pentru difuzarea publica­ şina cu 2iare!e a sosit la 10.15. că neapărat pe la mină care Noua delimitare
Răspunsul l-am căutat la l.,:
noastre rpcjia judeţeană de poştă şi la punte... ţiilor La prima oră. insă. a­ Comentariile sint de prisos. A l­ e la 2 kilom etri şi ceva în a-
Si asa,
ziarele
tunci cind oamenii le solicită,
tă mostră
de „operativitate".
fără de oraş.
telecomunicaţii. In cadrul unei existenţa lor este inexistentă M inerii Valentin Epuran, V ic ­ aiunq să fie citite în cel mai
disc.jtii |a rare au participat Nici unul dintre chioşcurile din tor Colta şi Ion Ghe|i de la fericit caz în seara zilei de a- a comunelor
Arcadie Popo- se pierde Sa pod
despre v iri directorul Direcţiei ju d e ­ centrul oraşului Petroşani |deş- Uricani au rămas nedumeriţi paritie daca nu a doua zi. Pa­
tovarăşii
mp
ore cele din localităţile apar­
re paradoxal dar Aninoasa deşi
aflind că pot să se aboneze la
ţene si Gheorqhe Tatu. setul ţinătoare nici nu poate fi vor­ mină dar sâ primească ziarul situată in afara arterei prin­ oferă reale posibilităţi de dezvoltare
ba) nu av'ea la ora 7,30 ziarul acasă. „Le primim la mină si le cipale de transport lace excep­
t r \-ir j11 1n j difuzarea PTPSPi. Una din condiţiile, am putea judeţean (ziarul local „Steagul ridicăm uneori pe cile 3-4 zile
.spune de existentă ale ziarului ţie. In jurul orei 7,45 începe (n nou) contexi de> măsuri alim entaţie publică dintre ca­
nrernm si acolo unde munra roşu ’ apărind după masă nu e deodată Nu ne-a spus nimeni difuzarea la vinzare Drin chioş­
e prospeţimea Cind celâleanu! cu p rivire la rlelimu.arca m u ­ re a m in tim pe cele din Geoa-
Nu spunem o nmiîatv a fr- lucrătorilor Hin sectorul de d i­ ia în m ină cotidianul preferat, inclus în discuţie la acest că le putem primi şi acasă". curi. iar |a ora 10 abonaţii In­ nicipiilo r, oraşelor şi com une­ eui Răi. cabanele „C e rb u l" —
mind că ziarul lacr? nade Hin fuzare î>e materializează — la sâ sirală incâ mirosul de cer­ punct). Aici am dori să intram Cornel Vasian, maistru la şan­ tră în posesia ziarului Aceas­ lor. sistematizarea şi consoli­ „Podele". „P ocn ită" — Orâş-
cerinlele zilnice ale lierăruia mMiPan $i în timp r.p la Di­ neală tipografică Pentru aceas­ în amănunte care vizează d i­ tierul din Uricani al trustului ta pentru că numărul celor ca­ darea lo calită ţilo r rurale ocu­ lie. „U îpia Traia na ", „Parc"
dintre noi. Ne-am obişnuit *»M recţia hidpţeană P T T.lt. din ta. transporturile aeriene rect concrelizar3a măsurilor la de construcţii a completat im a­ re contribuie direct la d ifu ­ pă un loc im p ortan t Comuna, — Zam şi altele. La am plasa­
C F.R.-ul, transporturile auto- care s a referit interlocutorul ginea „bunei deserviri" : '..Pri­ zare este toarte mir. Vă rugăm ca un;tatc de bază, va cu p rin ­ rea co n stru cţiilo r pe anul in
cerem la prima oră. 5i dara nu l Deva se puMon discuţii, -sie se La magazinul de difuzare a mesc ziarele acasă, riupă-amia- trageţi concluzia. de o lariiă icţea dc institu ţii cms s-au avut in vedere loca­
inlerjudeţene
qâsim np punem în modul rp| confitmau sau se infirmau pe republicane sau eforturi lăuda­ presei din Petroşani, ziarele de ză pe Ia ora 16. Le primesc pe Dacă Valea Jiului îşi are spe­ sociale, cullura le şi economi­ lită ţile centre do comună a
— au făcui
mai firesc întrebarea .,ce s-a teren in Deva. Hunedoara si bile şi au creat premisa ca dimineaţă fa se retine! din di­ toate o dală Si pe cele care v in cificul ei in ale „op erativităţii" ce alături de care se înscriu căror populaţie este mai nu­
mineaţa aceleiaşi zile) soseau de la Bucureşti şi „Drum ul so­
întîmplat In ultim ul tiran Valea Ţiului. ziarul să ajunqă la cetăţean de ce să nu aibă si Hunedoara şi u n ită ţile cooperaţiei de meroasă, iar puterea lo r eco­
in primele ore ale dimineţii. abia după ora 3,30. La unita­ cialism ului" şi „Steaqul roşu" pe al său ? Ziarul ju dîlean ca­ consum Fe această temă am nomică mai mare Astfel, lo­
Pachetele cu ziare pleacă de la tea nr. 2 situată la cîtiva me­ care apare dupâ-araiazâ". U lti­ re se tipăreşte la Deva ajunge adresat tovarăşului loan ll.i- c u ito rii din Pui. Toteşti, Ilia,
rotativă cind Graiul încă nu a tri de clădirea poştei ra şi la mul interlocutor locuieşte de la chioşcuri tot... la 3,30-9. iar ţegan, vicepreşedinte al U n iu ­ Baru Mare, Sarmizegetusa, V a ­
unitatea nr 4 e adevărat raai
fost tras complet si iau d ru­ îndepărtată (ap roxim ativ... 150 fapt în Lupeni. Cp?a ce spune la abonaţi pe la 10-12 iar altă­ nii judeţene a cooperativelor ta. Baia de Criş Dobra vor fi
mul localităţilor mai îndepăr­ el se petrece, cel puţin după dată a doua zi. Se pare că aici dc consum, c'teva întrebări. beneficiarii unor construcţii
de metri), dună o oră şi jumă­ cîte am constatat noi la Lu-
tate. e vorba doar de un „cui al lui — Cc aţi întreprins pentru comerciale moderne care vor
Unele întrebări alp discuţiei tate de la sosirea ziarelor în neni şi Petroşani. Se aşteaptă Pepelea". Care cui ? Ne-au a- ra cerinţele populaţiei din me­ satisface pe deplin cerinţele
oraş Drept răspuns la solicita­ nare ziarele unele De altele? diul rura l să fie mai hine sa­ actuale ale populaţiei săteşti.
la rare p ? refeream vi/an as­ lutat să-l descoperim raai mulţi
pectul preocupărilor manifes­ rea noaslră am primit obişnui­ Poate de aceea în lupeni ce­ vînzători dc ziare Rozqa Ele­ tisfăcute ? — Dezvoltarea generală a
tul „n-a sosit încă". De fapt Sil­ tăţenii preferă să rnm p°re zia­ viito a re lo r comune incum ba
tate de serviciul de difuzare a na : „dacă le-aş primi înainte — In reţeaua com erţului
presei pentru ca dc avantajul via Petruş, gestionara unităţii rul la vînzar> cu bucata. Dar de ora 7 aş putea vinde cel cooperatist din judeţ avem 519 extinderea şi diversificarea re­
creat să benelicieze cititorul nr 4 ne-a declarat (dupâ-amio- despre aceasta — o vorbă ceva puţin 300 d" ziare", Maria Pe- un ităţi de desfacere a m arfu- ţelei comerciale săteşti. Ce
Iată răspunsul d c care îl dă şe­ ză) că ziarul i-a sosit in jurul mai ios. trut — oficiantă la cartare : i dor cu am ă nu ntul amplasate măsuri aţi luat pentru a da
ful serviciului de difuzare a orei 10 Si cînrl le qîndeşli ră Cam aceeaşi o silualia cu di­ dacă s-ar găsi un mijloc ca in cele mai îndepărtate aşe­ viaţă pro p u n e rilo r fă cu te ?
unităţile amintite sint situate zări rurale Numai în anul
presei la aceste întrebări : fuzarea ziarului la domiciliu şi ziarele să ajungă la noi în ju ­ E. JUCU
chiar în jurul poştei ! Am fosl trecut s-au dat în folosinţă
— Ara înfiinţat unită li noi in Vulcan Dirigintele oficiului rul orei 6 problema operati­
de vunzare, ara luat legătura cu nevoiţi sâ mergem din nou la poştal Dumitru Dobrc are o vităţii nici nu s-ar Dune"; Tu- nonă magazine şi undaţi de (Continuare in pag. a 3-a)
cooperaţia ca prin intermediul gară (şi trebuie să se recunoas­ părere originală dcsDre preten­ dor Preda : „singura soluţie ar
ei ziarul să ainnnă la limo la că faptul că din cartierul Car- ţia cititorilor, in mare Darie fi sâ se aducă ziarele ceva mai
sate. La Deva. Hunedoara şi in pati s*.m Aeroport c cam mult mineri, de a citi ziarul in ziua de dimineaţă, adică oficiul ju ­
Valea Jiului avem (bioşeuri in nînă Ia nară) ca sâ ne luăm apariţiei : „înainte, minerii se deţean să ni le trimită cu ma­ ÎN C U R IN D
două lurp. ziare; pentru că ero unicul lor mulţumeau să-şi ducă ziarele şina direct la Hunedoara nu cu
in oraş unde numai la un sfert
Si pentru ca ră>punsul dat de la mină acasă o dată ne săp- trenul prin Simcna". Deci. ..cu­
de oră după sosirea trenului,
la tonul general să nu fie chiar le-am putut procura. lăminâ. Acum de cind cu con­ iul lui Pepelea" e de fapt o va apare nr. 1 ol Buletinului oficial al
abstract ne luăm permisiunea tractul individual au nrct?nlia treabă de organizare sau mai Consiliului popular judeţean Hunedoara, in care
de a-1 completa pe tovarăşul Valea Jiului oferă însă si alle să Ie primească acasă". De precis lipsa unei maşini care sint publicate acte normative ole organelor locale,
Echipa de electiicieni condusă de Keul Lucas de la Tatu cu f l e r a constatări He curiozităţi ale operativităţii. sa transporte prin program zia- precum şi diferite anunţuri şi publicaţii care intere­
I.C.S H,, şantierul electrotehnic, execută întotdeauna lucrări de pe teren făcute cu ocazia rai­ Spr^ argumentare relatăm cele altfel drumul pe care-l par­ sează masa largă de cetăţeni din judeţul nostru.
calitate, lat-o executind instalaţiile la macaralele Tiegler. dului de simbătă 4 mai. In- spuse de factorul postai loan curge ziarul de la posta (din Buletinul se vinde la toate chioşcurile.
lr-adevăr. cele de mai sus co­ Trancâu din Uricani : „de obi­ oraş) plnâ la abonat (tot din (Continuore în pag. a 3-a)