Page 2 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 2
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 3 mol 1968
SĂR B ĂTO R IR EA ZILEI DE 1 MAI IN JUDEŢUL HUNEDOARA
dezbătute de întregul popor.
NOASTRĂ Apreciez în mod deosebit şi
felul in care aceeaşi plenară
a ho târit reabilitarea
unor
activişti de partid. Discuţia
sinceră, critica principială, do
Torente de flori, torente de piepturile m inerilor, construc la mina Deva. II iubim pentru rin ţa de a arăta întregului
stindarde şi lozinci, torente de torilor. ceferiştilor, intelectua câ datorită lui sintem azi o ţa popor adevărul, întăresc încre
bucurie. Se pare câ însăşi p r i lilo r, elevilor şi pionierilor. ră puternică, industrializată, derea noastră în partid. în ro
măvara, izvorîtâ de undeva, Ia r lozincile şi stindardele au că m uncim şi trăim nuii bine lul său conducător, ne inspi
de la poalele bâtrînei cetăţi a ţin u t loc cuvintelor în e x p ri deeît puteam sâ visăm vreo ră în promovarea sentimen
Devei, se revarsă tumultoasă marea directă a (Trag ost ei ne dată. 11 iubim şi pentru că se tulu i de cinste in întreaga
pe bulevarde, trece maiestuos ţă rm u rite pentru partid şi con sfătuieşte cu noi. ne cere pă noastră activitate".
prin faţa tribunei. E tinereţe ducătorii sâî. Pentru tot ce rerea cînd se hotărăsc măsuri „Consider — ne m ărturisea mituiri. Florin e angrenat în
şi bărbăţie, gnaţie şi vigoare, înseamnă viaţa nouă de azi, im portante pentru soarta ţâ r i. tovarăşul Petru Faraco, ’.oc- Vîrstele campionatul divizionar, ţi-i do
ca însuşi anotim pul, şi nu nu pentru bunăstarea şi fru m o pentru câ discută cu noi atit ţiito ru l preşedintelui T rib u n a resc cu toţii un rezultat cit mai
(U rm are din png. 1) lele Unite ale Amerîcii să pună mai cel calendaristic, cit mai sul găzduite larg in cotidian, lu cru rile bune, cît şi cele în lu lu i judeţean Hunedoara — Hunedoarei bun la 400 metri plat
capăt târogănelilor şi să vină ales anotim pul vîrstci noastre pentru bucuria fu io r şi nepo care sint neajunsuri. Din 194o, câ prestigiul uriaş de care se N. STANCIU
în întîmpînarea poziţiei adopta socialiste, tînârâ, dar plină de ţilo r gîndurile de m ulţu m ire, de cînd sint membru de bucură pa rtidu l nostru in m a
reo co măreţele obiective sta* ,n coloana de la Exploatarea
te de Republica Democrotă bărbăţie, frumoasă dar plină de recunoştinţă şi dragoste sc partid, am înţeles mai bine se se datoreşte în !regii sale
bî li te de Congresul ol IX-leo, Vietnam în scopul ajungerii lo de putere şi sănătate. E o îndreaptă către partid. aceste lucruri". politici, atît interne, cît şi ex / minieră Tel inc, doi tineri Tinereţe
tnsufleţitorul progrom elaborat treceau alături in acelaşi pas
tratative vîrstâ a flo rilo r, care va fi în In coloana cadrelor didac terne.
de Conferinţa Naţională a porţi - totdeauna a flo rilo r, a în cu Fie câ este vorba de însem tice o in tiln iin pe tovarăşa Politica noastră externă, ca prin faţa tribunei. rebuic să ai tinereţea mereu
duluî în vederea ridicării pe o Pornind de la convingerea că n u n ă rilo r de pe verticalele nate depăşiri de plan (105.1'J 1 Em ilia Nislor, profesoară la racterizată p rin tr-u n profund „Sintem mtndrt câ şeful nos 7 in ochii memoriei pentru a o
treaptă superiooră a întregii grija pentru unitatea mişcării Ia sută — Direcţia regională Liceul „Decebal" din Deva. realism, u rm ă rin d consecvent tru de brigadă e invitai in tri
comuniste este îndatorirea su graficelor de întrecere, a înăl C F R.. 126 la sulă — M a rm u putea desprinde cu o singură
noastre societăţi, vor fi transpuse ţim ilo r pe care munca le-a r i interesele majore ale Întregii bună li vedeţi f E acolo in par privire din fluviul uman revăr
în viaţă, spre binele ;i prospe- premă o fiecărui partid, Parti ra Simeria. peste 675.000 lei „Cred câ toţi învăţătorii şi naţiuni, este aprobată cu în tea dreaptă, Petru Fu ului. li o
dul Comunist Român desfăşoară dicat, niaterializîndu-le in îz- depăşiri la producţia globală profesorii au de spus la aceas sat în chenarul dc aur al zilei
ritoteo României socioliste, sufleţire de către toţi cetă marc cinste pentru noi că avem
0 activitate intensă pentru întă bîn/.i evocatoare. la R M .R Simeria etc.), fie că tă demonstraţie un cuvînt a pe cineva acolo, care nc repre dc J Mai. Chipul tînărului mi
Intreago politică o Partidului rirea relaţiilor de prietenie fră- Un torent al vîrslelor. al se raportează realizări sociale parte Recenta plenară a CC. ţenii. Este de-a dreptul emo ner dc 19 am. Marcel Rateu, dm
Comunist Român are la bată ţeoscă cu toote porlidele comu puterilor, al înţelepciunii şi însemnate (peste 4.000 aparta al P.C.R. a dezbătut măsurile ţionant că partidul aduce la zintă. ochii căruia liniştea adîncurilor
slujirea plină de devotament şi niste şi muncitoreşti, in intere forţei, al copilăriei şi m a tu mente predate in Deva de că p riv in d dezvoltarea învăţâ- cunoştinţa poporului toate ac Cei doi tineri din brigada lui mea spre calmul razelor de
abnegaţie o intereselor poporu sul reciproc şi ol cauzei gene rităţii. In tr-u n fel. un peisaj tre T R .C H ., depăşirea plu m in tu lu i. creind perspective ţiu n ile pc care le întreprinde Furdui, dc la secţia a IV-a a soare mi-a atras din primul mo
lui şi patriei, a cauzei socialis rale a socialismului şi păcii. uman complex, ce exprim ă gului de desfacere a produse noi de muncă tu tu ro r lucrăto pentru promovarea unui c li exploatării din Teltuc. cea mai ment atenţia.
mului. Oomenii muncii văd în Aşo cum o subliniat tovarăşul personalitatea unui întreg o* lor către populaţie etc.). fie rilo r din şcoli. Noua lege a mat de înţelegere şi pace în tinără secţie. S-au contopit in — Sint miner la Vulcan Am
gloriosul partid ol comuniştilor, Nicolae Ceouşescu — secretat i aş. câ este vorba de angajam en in vă ţă m in tu lu i va îmbunătăţi lume, pentru coeziunea şi u n i marea de oameni cu inimile venit aici din ţinuturile mol
conducătorul lor încercot, orga tatea mişcării comuniste şi vesele
general al C. C. al P C R — P liv in d şuvoiul nesfirşit ni tul lu crătorilor din învâlâ- substanţial munca didactică şi dave — spunea el şi parcă h
nizatorul tuturor victoriilor do- m uncitoreşti iii lei naţionale"
„...partidul nostru este hotârit m anifestanţilor, ne-am a m in mînt. cultură sau sănătate, educativă, va da putinţa pre simţeam in zlas freamătul lumi
bîndite. forţa politică conducă ...Torente de flori, torente rr CC devii. Din coloană sC
şi în viitor să militeze neabătut tit versul scris de mina gin conţinutul şi sensul mesajului gă tirii superioare a tine relulu i nilor crude de mai. In luna mar
toare a societăţii noastre socia şi sâ acţioneze cu toată fermi gaşă a unei pioniere din j u este unic — dragostea faţă de şcolar şi va lo rifică rii depline de stindarde şi lozinci, to s desprinde O fetiţă fi trimite ne sectorul nostru a dat peste
liste. rente de bucurie. Dm zecile spre tribună cu gesturi graţioase
tatea pentru dezvoltarea legătu deţ : „Partid, lum ina noastră, partid, faţă de modul cum a p o sib ilită ţilo r noastre E x flori. F.ra tare emoţionată. p!,m 1 443 tone cărbune, iar in
Ecoul adine pe core l-au pro rilor sole cu toate partidele co viaţa". sint traduse în viaţă hotărT- tinderea duratei învâţâm întu- de m ii de dem onstranţi am — Cum te numeşti, am între apultc, 964 tone. Pentru viitor,
dus în rîndurile partidului şi în muniste şi muncitoreşti, cu miş O de finiţie surprinzător de rile Congresului al IX-lea. ale Ini general este o necesitate ales trei interlocutori, dar pu bat-o ? împreună cu tovarăşii de bri
tregului popor măsurile de mare cările de eliberare naţională, cu adevărată, bogată în m u ltip le Conferinţei Naţionale, apro impusă de dezvoltarea socie teau fi trei sute. mii... Sent;- — Virginica Pandmu şi sint gadă am hotârit să trecem peste
însemnătate, luate de recenta toate forţele antiimperialiste, sâ semnificaţii, care cuprinde în- barea deplină a hotărârilor re tăţii. care are nevoie de oa m enlul dom inant era acelaşi elevă in clasa a III-a la Şcoala ce am dat in lunile martie şi
plenară o Comitetului Centra!, acţioneze pentru normalizarea tr-un cerc complex întreaga centei plenare a C o m îtc lului meni cu un orizont spiritual în întregul peisaj uman al săr dc 7 ani Hunedoara. aprilie.
»n legătură cu învăţăminlul. com relaţiilor dintre paitide, pentru demonstraţie. P artid ului, cel Central. cît mai larg. pe care noi sîn.- bătorii de Mai — dragostea — Fştt bucuroasă ? Siznranţa tînărului m-a făcut
poziţia porlidului. armata, po întărirea unităţii mişcării comu care ne dă lum ina vieţii noas Elocvente sint şi gîndurile tem chemaţi sâ-l formăm. ne ţărm urită faţă de partid, — Da, e primul an cind par să mă zindesc ta toţi minerii
litica externă, sesizările oame niste şi muncitoreşti, fiind con tre de azi. i-au fost închinate pe care ni le-au îm părtăşii Pentru mine personal con exprim ată atit de complet în ticip la demonstraţia de I Mai. din Vulcan care, sărbătoresc
nilor muncii ŞÎ reabilitarea unor vins că în felul acesta işî în gîndurile şi sentimentele to ciţiva participanţi Ia demon stituie o mare satisfacţie fap versul inspirat nl pionierei, Cind o sa fiu mare, o să licc acum împlinirea a 20 de ani dc
activişti de portid, orotă uriaşul deplineşte datoria sa de detaşa rentului nesfirşit de oameni, straţie. tul câ la elaborarea m ăsurilor pe care-l cităm a doua oară : la deschiderea minei. Pentru ei
prestigiu al partidului, tăria şi ment activ al clasei muncitoa realizările însemnate raporta — „P a rtid u l lrâicşle in fie pentru dezvoltarea in vâţâm in- „ih u tid . lu m ina noastră, intr-un halat alb de medic răspund faptele Toţi s-an prim
puritotea lui ideologică, strînsa re internaţionale". te în lim b a ju l grăitor al gra care din noi. in viaţa noastră tulu: am fost antrenaţi noi, viaţa'*. Atunci o «,7 lic şi mai frumos I tovarăşi cu faptele, l-am văzut
coeziune şi încredereo deplină o Celui ci1 mici nc-au privit apoi in faţa tribunei, umăr la
ficelor şi pancartelor, anga — nc-a declarat m inerul Glie- cei care lucrăm in acest do T. ISTRATE lung ca fi cum ar fi aşteptat o
comuniştilor, o întregului po Tovarăşi, jamentele scandate viguros de zan Ladislnu. şef de schimb meniu, ca proiectele au fost umăr, cu soarele in priviri. Pe
por, în orgonele de conducere C. ARMEANU confirmare. clupurile lor aluneca lumina pri
colectivă a partidului. Strins uniţi in jurul partidului. măverii, lumina demnităţii şi a
01 Comitetului sau Central, mun O 'intre constructorii (Ic la Hu-
Oamenii muncii din judeţul pasiunii. hnazmea lor, dc a
citorii, ţăranii, intelectuoîii din * nednara am văzut o veche
Hunedoaro. la fel cu întregul judeţul Hunedoora. alături de cunoştinţă, care in trecerea Im pe colo, din adîncuri. smulzind cu
nostru partîd. cu întregul popor, întregul popor, muncesc cu e- strada principală a oraşului îm braţele încordate ea nn arc, ra
dou o unanimă aprobare mă energie şi pricepere pentru ca părţea zimbete. F.ra tare emo zele de cnerzie ale aurului nr-
surilor luate de plenara Comite potrio noastră, liberă şi inde ţionat Zru, mi-a rămas adine săpată in
tului Central pentru reabilitarea pendentă. stopină pe destinele ,.Mă finit lare fericit, ne-a memorie.
unor militanţi oi porlidului.
sn!e, să devină tot mai puter spus sudorul 1 'asilc Poicovcl. de
înfăptuind acest oct de drep nică şi moi înfloritoore. să rea la şantierul ll instalaţii. Atei, la Raze de aur
tate, Partidul Comunist Român, lizeze «vioi progrese pe drumul această demonstraţie a noastră,
Comitetul său Central, $i-ou în civilizaţiei socialiste. a celor ce muncim, înconjuraţi O c a mai tinără generaţie,
deplinit o înaltă îndatorire, ou Urăm tuturor oamenilor mun dc prieteni şi familiile noa(trc ^ pionierii oraşului Petroşani,
dot dovadă de cea moi mare cii din judeţ so obţină noi şi trecem in revistă realizările A şi-au făcut apariţia. Miinile lor
răspundere foţă de întregul po noi succese în octivitoteo rod ere soit mult f f unedoara. Mi-aduc ridică spre cerul primăverii ra
por. nică pe core o desfăşoară în aminte de ann dc început Am zele de aur ulc cercurilor multi
uzine, mine. fabrici şi pâ ogoa venit aici ca brigadier şi am în colore. l.iliana Slăbii c in pu
Tovarăşi,
re, pe şantierele de construc ceput noua Hune doară cu sapa melc rindini
Ziua de 1 Moi este o zi de ţii. în şcoli şi instituţii, pentru şi tirnăcopul F.ra greu fa con — Aşa a fou ea întotdeauna,
luptă, de solidaritate interna dezvoltarea economică şi cultu strucţia furnalului dc 7C0 mc ne spunea comandanta unităţii
ţională cu toţi cei ce muncesc. rală a judeţului, pentru inâlţa- n-am avut decir o singură beto de pionieri, Maria laţcnco, de la
Poporul nostru, care militează reo României socialiste, pentru nieră. S-a plimbat mult această Şcoala generală nr î.
octiv pentru respecloreo dreptu prosperitoteo şi ferieireo între betonieră printre brigadieri O Chipul fetiţei ridea in so:ve
lui fiecărei noţiuni de o-şi ho gului popor. bală o construiam în 7 luni". Iha ca un dans alb dc balerină
tărî singură colea dc dezvolta Trăiască 1 Mai, ziua solida Noua Isală pe care au riifi- printre ceilalţi cotezi dc gene
re. îşi ofirmă cu hotărire ade cat-o ttrmînd „drumul critic" pe raţie.
rităţii internoţionale a celor ce
ziunea so ta ţelurile luptei ce se muncesc ! care sj l-au creat, au înălţat-o — hm place mult limba <i‘
desfăşoară pe areno mondiolâ în numai două luni şi 15 zile literatura romană. Am numai ,JJ,
pentru pace, pentru progres so Trăiască şi înflorească scum Si mi este o bală oarecare, ci pe linie.
cial. pentru socialism. po noastră patrie, Republica So aceea a laminorului de I 3C0 — Citi am ai ?
In centrul politicii externe o cialistă România ! mm — ,Yo//<7. Sint pe clasă a
ţării noastre se află colabora- Trăiască poporul român, con NICOLAE PANAITESCU treia
reo multilaterală cu ţările sis structor al socialismului ! — Deci ai notele mai mari
temului mondial sociolist. Lo ba Defilează constructorii celui mai mare obiectiv energetic al judeţului. dccît virsta ta.
zo relaţiilor dintre România şi Trăiască pacea şi prietenia Coloana a plecat. Albul dc
celelolte stote şi popoare stau între popoore ! Oameni crin a! bluzelor, ca o fidgmrc
principiile egalităţii in drepturi, uşoară sc contopea cu albastrul
neamestecului în treburile in şi realizări primăverii şi razele de aur al
terne, respectării suveranităţii cercurilor.
naţionale şi o dreptului fiecă Dunu dim ineaţa flo ra r ! B u plan. Flori de mai. Dacă au şor floarea pe care au ase- — spunea cu cîteva m inute zile m ai înainte de către unul A. JULA
rui popor de a - şi hotărî soorta. na dim ineaţa zi de Sntîi. Toate în flo rit sub form ă de cifră, e z.at-o cei din brigada lui B la mai înainte m in erul şef de din reprezentanţii studenţilor jTicva — ufluciu al marelui
Aceste principii se afirmă tot flo rile tale s-an In tîln it în bu pentru câ aşa au v ru t m in e ga. pe care a udat-o cu d ra brigadă Sabin Ghioancă. din Petroşani. „N i s-a dat fluviu al muncii. In frunte
mai mult co factori hotărîtori, chete, în jerbe şi coroniţe, spre rii Văii .Ţiului. Unul din cei goste şi m in erul Florca A n In atmosfera generală de m li11 Şi ultim ele masuri pre — pionierii, copni — primăvara
vlobili oi coloborării trainice în a te saluta, spre a-ţi spune care ne-au fost interlocutori, gliei. L în coloană o atmosfe sărbătoare, nm văzut trei chi conizate pentru îm bunătăţirea vieţii Iii Vîndurde lor, Trai an Doi toboşari...
tre toote popoarele. bun venit in valea cu' a rm in e babin Ghioancă. conducă ră a tit de sărbătorească, incit puri minclre. mai m îndre de- îr.vâ ţâ m în lu lui ne determină Lazar şi Marcel Sicomaş Doi
Consecvent acestor principii, deni )a porţi. în valea cu oa torul unei brigăzi de la unul copleşeşte comleiu' care face cît altele Frâu ale celor ce sâ fim mai exigenţi cu noi. sâ dintre cci 30 pionieri ai unităţii t n stolul prjmuvăratic al
poporul nostru îşi monifesto de meni mereu tentaţi a se în din frontalele minei. ..Ceea ce însemnări pe foaia albă. Nn purtau drapelul de în tre p rin răspundem la g rijă cu pregă Scolii generale nr J care şi-au * cravatelor roşu păşesc nun-
plina so adeziune Io cauza trece pe ei. Am in tîln it ramul mi se pare astăzi mai im p re ştii ce să-ţi rezervi din noia dere fruntaşă pe ram ură — tire superioară, la dragostea lezat la gît cravata roşie pen dri gemenii Romului şi Remtu
dreaptă o poporului vietnomez, de lilia c prins la „cheotoarea*' sionant la sărbătoarea de 1 nul de impresii pentru a-1 tre losif Orban. Constantin Ber- părintească a pa rtidulu- faţă tru prima dată, în cea mai fru Pitar. Acest 1 Mat Ic-a adus o
sprijină lupto so eroică pentru lă m p ii de m iner şi în pum nul Mai, c o înţelegere profundă ce a doua oară prin filtru l cea şi Vasile Sidarov. de noi. cu interes crescind moasă zi a primăverii Costu nouă bucurie. împreună cit al(i
libertate şi independenţă. Tara ridicat spre azuriul nesfirşit de către oameni a politicii sensibil n! sufletului, care se Mina Petrila. câştigătoarea pentru ştiinţă". maţi in node uniforme pionie cincizeci dc pionieri fruntaşi lj
noostră consideră co este im de pruncul purtat pe umeri pa rtid u lu i nostru, dorinţa vie bucură laolaltă cu sufletul co drapelului de fruntaşă* pe ra A treia aniversare — Tea-* reşti. ci participă, in această ca învăţătură, ei au avut prilejul
perios necesar să înceteze bom viguroşi. A m în tiln it ram ul de a o aplica Vorbesc in n u loanelor. mură, a avut cinstea sâ des iru l de stat Valea Jiului. Trei litate, pentru pruna dată la de sâ fie toboşari, deschizătorii co
bardamentele împotriva Reou- de m ăr şi floarea de lalea sa- mele celor 100 de oameni pe Fiecare interlocutor ne m ăr chidă demonstraţia — o cinste din s lu jito rii Thnliei. care a- monstraţia dc 1 Mai. loanei elevilor şi pionierilor din
bJicii Democrate Vietnam, Sta- hitîndu-se in uriaşa grădină care-i conduc Raportăm un turiseşte cit de vii au rămas care li se cuvine celor mai cmn 20 de ani au richeat pen / I in coloana celor cc scot la oraşul Deva Nota de pro<pc-
m obilă ieşită în întîm pinarea plus de lîOO tone cărbune. Aşa în suflet cele discutate şi a buni. Coloana frunta şilo r pe tru prim a oară ram u rile de time şi voioşie pe care o rătspîn-
arm indeni în faţa tribunei zi bogăţiile pănuntulm, mi desc micuţii cetăfeni ai ţârii
sărbătorii care celebrează înţelegem noi sâ urm ăm nea- doptate ca măsuri la ultim a ram ură se îndrepta spre tri- nerii exploatării Deva, Alcxe
m in erilor, se aflau în coloană: noastre c o dovadă in plus a vie
M aria Dumîtrescu, Ilie Şte Ivdochimov lipseşte. $i-a părăsit ţii fericite şi pline dc bucurii pe
fan, M arin Dumîtrescu. A ortacii doar pentru a urca in care o trăiesc copiii noştri Intr-o
plauzele de azi se contopeau tribună. Comunistul Ale.xe Iv- Românie liberă.
parcă cu aplauzele p u blicului docbimov, şef de brigadă, a ra
Văii J iu lu i căruia. în decursul portat partidului că, împreună
anilor. i-au oferit cu gene cu brigada sa, a obţinut cele mai Ceferiştii
rozitate flo rile frum use ţilo r bune rezultate în exploatarea
spirituale. zăcămintului cu ajutorul maşinii in coloana harnicului cr
de încărcat fi transportat Atlas.
„Aplauzele de azi — m ă r Copco. lectiv al Depoului C.F I
turiseşte emoţionat Petre Stoi- Simeria se remarcă rindul pui
cnn. directorul T e a tru lu i de / n coloana ceferiştilor defi- Interilor de steluţe. Pe unifo>
stat din Petroşani — le vom * lează in acest an mai mulţi mele sobre de ceferişti, Gheoi
pHnde la cununa îm pletită practicanţi, mai mulţi ingineri fta- ţhe Si rbfi, Alexandru Cerne
de-a lungul celor două dece Şţian. Sini viitorii conducători ai loan Timar şi ntul(i, mulţi alţi
■ -v ^ nii, spre a încorona aniversa sistemelor moderne de circulaţie şi-au prins in piept, cu ocazi i
rea cu „flo rile " acestui 1 M ai". pe ca!ca ferata. acestui } Mai, cea dc-a 3-a sti
.. In valea eu arm indeni Ia Iută dc fruntaş in întrecerea so
m iiu n v Sub corolele peta b ă lu l politica pa rtidului. Nu şedinţâ plenară a C om itetului bună cu paşi siguri. într-o porţi, obicei al acestor pâmîn- /~i impresionantă coloană a ti- cialistă. Aceste steluţe, ee scit
lelor treceau coloane purtînd ne place sâ vorbim mult. Central al partidului. notă încălcată de demnitate tu ri Ia fiecare început de flo ^ nereţii, viitoarei, sănătăţii — pese parcă mai viu in Ittmin ,
panouri — imense oglinzi ale Lăsăm să vorbească faptele „Fiecare plenară a Comite umană. „N u pot sâ spun de- rar, s-au în liln it flo rile cule sportivii — se apropie dc tri soarelui de mai, sint rodul hai
în fă p tu irilo r şi optim ism ului. în locul nostru". Şeful uneia tu lu i Central a fost pentru cît câ mă bucur de ceea ce se din grădinile ad în cu rilo r bună. Se deosebesc, prin costu nieici, al dăruirii, al pasiunii
Sub jerbele m ulticolore păşeau din cele mai bune brigăzi ale m ine o dovadă câ partidul văd şi ceea ce simt — spunea şi cele de la ziuă. care ’au maţia lor, luptătorii. Intre ei — muncă. In curînd brevetul d'
bărbaţi pe al căror chip ci minei Lupenl sărbătorea de nostru ştie să-şi orienteze po inginerul Ştefan Tenţler, şe portre tul de azi al Văii de 'a campionul ţării la categoria 60 pensie al ce ferişi ului Alexandru
teai cadenţa Timpului, a aces 1 Mai al zecelea an de cînd litica înspre probleme cu ade ful sectorului III. colectiv ..izvoarele n u lu i" negru. S-au kg. juniori — Cafler Ştefan, cu Cemei va spune bun rămas de
tui tim p mare in im p lm iri şi poate să spună: „Brigada noas vărat m ari şi actuale ale v ie fruntaş pe exploatare. Ducem in tîln it In sărbătoarea m uncii ghidul la competiţiile care-l aş poului. Cei 47 de ani dăruiţi
generos în idealuri. tră s-a înscris mereu in rin - ţii. U ltim a plenară, atit de steagul de fruntaşi. Acolo e şi din prim ăvara cu sem nificaţii teaptă. Atleţii sint mituiri, op muncii, sint ccl mai scump bit
„N-am văzut niciodată atita dul fruntaşilor". Al zecelea ! m u lt dom inată de sp iritu l de munca oamenilor din sectorul timişti, privesc cu încredere vi chet de nestemate pe care l-,t
Nn e singurul care a sărbăto dreptate, de cinste, e pentru nostru. Aceasta este o dovadă înscrise cu litere mari în itoarele confruntări sportive.
prim ăvară in coloane, atîteu viaţa ţarii. putut făuri eu braţele fi nuntea
buchete pornind spre tribună rit ..ceva" la acest 1 Mai Aso m ine şi pentru oamenii din grăitoare câ înţelegem sâ Rină atunci, în sinea fui fiecare Alexandru Ccrncî. asemenea
şi alîlc-n flo ri dârnlle de la cierea dc eroi pe care o fa brigada mea un model de cum transpunem în fapte politica LUCIA LICIU In parte, este cu gîndttl la cote- multor ceferişti.
tribună. Căldura, osmoza h- cem. e absolut întim plâtoai e. trebuie să fie com uniştii". De înţeleaptă a p a rtid u lu i". O ast Zttl lor Florin Ce pământ. Sint E. JUCU
reasla — inase-ronducâlori — Sectorul R al minei e un 9ector claraţia ne-o face şeful de fel de dovadă face şi şeful de ION CIOCLEI
nm sim ţit-o încărcată de sem fruntaş pe exploatare. In tr-u - brigadă. Aurel Crislea. din brigadă M ih ai Dumbrâveanu.
nificaţii adinei. nul din abatajele frontale ale Aninoasa F pentru a cincea oară con
sale, lucrează brigada lui M i- „N oi străbatem prin rocă secutiv declarat fruntaş în în
' Este poate ecoul even;-
hai Blaga. Din brigadă face dru m u l către cărbune. Asta trecerea socialistă şi ca semn
inentului politic de mare în parte m inerul Floreâ Angliei. am făcut şi asta facem de al recunoaşterii m erilelor. „voi
semnătate ce a captivat inte L-am văzut în coloană. P u itn cind ne ştim. Azi e zi de bucu pleca m îine într-o excursie în
resul general în zilele pre cu m îiulrie steagul tricolor. rie şi zi de bilanţ. Noi înţe trei ţârr". Pe gra ficul minei,
mergătoare sărbătorii muncii, „Cu vorbele mele simple, legem astfel dreptul de-a sta fruntaşă pe ramură, e înscri
semnificaţia majoră a noilor ce-aş putea sâ spun ? ParP- cu fruntea 9U9 astăzi ; am par să o cifră : 7 R00 tone cărbu
măsuri adoptate de recenta cip pentru a zecea oară ca curs im Uilometru şi ceva în ne peste plan, după 4 luni din
plenară a Com itetului Central
m inei, la sărbătoarea zilei de inim a m untelui către rezerva nn. Cineva de la Aninoasa
ol pa rtid u lu i. Este recunoştin 1 Mai, dar astăzi mai m u lt ca de cărbune de la Bărbăteni. spusese : „Ne pregătim sâ
ţa faţă de partid; al cărui nu
orieînd. am impresia câ m i-ain Ne „batem " cu muntele pînn luăm steagul de fruntaşi". Pe
me q rflsiln.il astăzi »11n m ii făcut datoria. Am înţeles cu dăm de comoară. In felul a cit se vede, cei de )n Petrila
de glasuri, nl cânii nuine. în ni se cere ceva, ceea ce noi cesta poţi sâ treci p lin faţa şi-au luat „m ăsuri de sigu
scris azi ci> majuscule de tru putem da. câ prevederile pen oam enilor fără jenă", bînt cu ranţă".
puri viguroase»; e rH5l.lt cu ne tru viitoh, cuprind in ele şi vintele m aistru lui m iner Mî-
măsurat respect" C uvintele Sub soarele de Mai întii, au
cern ce aşteaptă pa rtidu l de liai Crişm aru de la viitoarea defilat semnificaţiile, m îndria
inginerului Aure) Brincli!?. la noi. Cred că de aceea am nună Bârbâleni Meşterul cău
şeful e xp lo a tă rii m iniere Co aslu/.l sentimentul datoriei tător de comori nu vine pen de a trai azi, gîndufile de mai
bea. dau dim onsuini acestei îm plinite". tru prim a dală la sărbătoa bine. Intre sem nificaţii se im
dim ineţi de mal plantează solid trei a n iv e r
„Brigada în care lucrează, rea m uncii cu bucuria în tip ă sări. Se împlinesc, la acest 1
P loii, s-an duniil. flori. Din completează şeful sectorului rită pe chip şi îh suflet. Com Mai, 20 de ani de cînd mina
tribune s-au risipit flori în co — inginerul Viorel Petruţa — plexul de la Aninoasa-sud în Vulcan — pasăre Phoenix a
loane. Din roloane s-au a ru n e cea mal de nădejde din sec globează şi ceva din munca Văii J iu lu i — a fost readusă
cat flo ri in tribune. Kra Un tor De sărbătoarea muncii am meşterului. „M ă bilctii şi spdn la viaţă. Se împlinesc cufînd
gest de dăruire unanima, re hotârit sâ scoatem o fîşle în asta In zi de sărbătoare, dar 20 de ani de existenţă a Ih-
ciprocă înţelegem că. dincolo plus, Hl)t) de tune însemna a- nu separaţi bucuriile mele de stitu th lu i de mine. Cel mai
de semnificaţia imediată, tot ceoslft. Nn trei, ci 400 de tone cele ale oam enilor cu care lu recent detaşament de viito ri
flo ri craii .şi cele pe care le nu dat m inerii din brigada hlt cie/." — zice meşterul. „Căci
înscriseseră pe panoul cu care Blaga" ei. oamenii care stau alături ingineri de m ine au defilat
veniseră la demonstraţie m i Ploii. In buchetul pe care de noi. sint cei care au d re p sub semnul unei mari res
Verticala graţiei. nerii de la Lnpeni : 16.nou tone m in erii Lu pe niu lu i l-au adus tul 9â se bucure şi să se m in ponsabilităţi. Ne-am a m in tit Bărbăţia adîncurilor Văii Jiului trece sigură de ea
de cărbune cocsificabil peste în dar sărbătorii, am ghicit u- ei reas^ă azi mai m u lt ca noi" de cuvintele spuse cu cîteva