Page 26 - Drumul_socialismului_1968_05

Vineri 10 mai 1968

(uvîntul deputatului

Matei Gfi’giu

(U rm are din pag. I) fccte*ază calitatea locuinţelor,
rilm ul de execulie şi costul a­
dezvoltarea producţiei acestora partamentelor. Greutăţile in a­
La plenara CC . al P C R . din provizionarea populaţiei cu ma­
5-6 octombrie 196? s-a atras a- teriale de construcţii slinjonesc
lenţio câ lipsa m atin alelo r de serios acţiunea de întreţinere
construcţii a constituit o Irînâ a fondului locativ. Ţinind sea­
tn dezvoltarea construcţiilor de ma de aceosla, consider nece­
locuinţe proprietate personală sar ca Ministerul Industriei
Or. nici pînA in prezent nu s a Construcţiilor. M inisterul In­
(U rm are din pac. 1) nală, dar nu locuiesc in ele, tăcut totul pentru asigurarea dustriei Chimice, M inisterul ii-
să se poată muta in aceste lo­ in condiţii mai bune a unor conomiei Forestiere si alte m i­
comunelor, cit şi locatarilor şi cuinţe.
materiale de bază, cum si n-t că­ nistere producătoare. împreună
asociaţiilor lor, ale căror sar­ T in în d seama de im portanţa rămida, cimentul, tabla qalvani- cu M inisterul Comerţului Inte­
cini. in tru ocrotirea şi păstra­ acestor proiecte de legi, C om i­ zată, ţiqla. plăcile de azboci­ rior să treacă la aplicarea unor
rea a v u tu lu i obştesc, dobân­ sia econom ico-financiară şi măsuri judicioase pentru dez­ DUMITRU POPESCU „Biletul la control!"
desc o tot mai mare pondere. Comisia Juridică, reunite în ment. a unor elemente uşoare voltarea producţiei si asiqura-
de construcţii, materiale mo­
O dispoziţie deosebit de im ­ mai m ulte şedinţe comune de derne pentru pardoseli si lini- r?a pieţei cu materiale de con­ Recunoştinţă
portantă pentru ocrotirea in ­ lucru, au exam inat cu atenţie, saje. Preocuparea pentru folo­ strucţii. In această acţiune, o
tereselor oam enilor m uncii es­ atît p rin c ip iile lor. cit şi orga­ sirea materialelor plastice in contribuţie însemnată pol şi
te cea p o triv it căreia nici o nizarea materiei şi form ularea construcţii nu se ridică la nive­ trebuie să aducă industria lo Deasupra /lorilor acestui mai,
persoană nu poate fi evacua­ d ife rite lo r articole In parte lul cerinţelor. Gama materia­ cală si cooperaţia prin pune­ depuse ieri în jerbe fi coroane
tă din locuinţa, detinulâ în Ca urmare, au făcut o serie ele lelor plastice de construcţii es­ rea în valoare a unor materiale pe mormintele eroilor, j -#i înăl­
mod legal, decît în cazurile şi propuneri, care au fost însu­ te loarte limitată, dar chiar şi locale de construcţie. ţat un imn:
con diţiile prevăzute de lege şite mai ţoale de in iţia to rii dintre acelea care se produc în Concomiten! cu soluţionarea „Presărări pc-a lor morminte
Trebuie subliniat, de aseme­ proiectelor de lege şi încorpo­ Iară şantierele primesc canti­ acestor probleme, a lipsurilor Ale laurilor foi
nea, că, în proiectul de lege, rate în textele care sînt su­ tăţi insuficiente Ne referim, care mai există în activitatea Spre a li mai dulce somnul
cazurile în care locatarii p rin ­ puse aprecierii şi votului d u m ­ de exemplu, la ţeava PVC. unor şantiere in ce priveşte Fericirilor croi*'.
cipali şi cei ce locuiesc îm p re ­ neavoastră. polislirenul expandat si altele calitatea lucrărilor, ritmul dc Chitecul a fost purtat tic gla­
ună cu aceştia pierd dreptul In tru c ît aceste proiecte de Marmura şi travertinul. caro execuţi» si respectarea terme­ surile Viitorilor învăţători ile Niciodată, poale. în isto­ in divid şi invers, o carte lip ­ noi tăria de a privi faptele
de folosinţă a suprafeţei loca­ legi stabilesc dispoziţii care constituie o boqălie a patriei nelor de dare în folosinţă, a la Liceul pedagogic thn Deva, rie. două decenii nu s-an o­ sită de convenienţe şi pro to­ oamenilor, fără ochelari, de
tive şi pot fi evacuaţi, fără a­ vor contribui, larg şi cu efici­ noastre, sînt insuficient puse în spus vorbitorul, este necesar sâ il ii păi ultima Oră de curs. oră pus mm categoric decit ale col. care se adresează fanv- aproaipe, in v itin d adevăirul
trib u ire a altei suprafeţe loca­ enţă. la îm bunătăţirea condi­ se acorde cea mai mare aten­ cind frunţile miilor de elevi din noastre, faţă de celelalte liar şi convingător O M U L U I prin uşa din faţă ; vom de­
exploatările si pre lu­
tive, sînt enumerate lim ita tiv ţiilo r de locuit ale populaţiei valoare, nefiind modernizate, ţie varietăţii arhitecturale a o- fcolilc judeţului s-au plecat cu două care le-au precedat în ­ Condus pe întinderea celor testa m inciuna şi filis tin is ­
crarea
şi sînt foarte puţine la număr. ţă rii noastre in cadrul vastu­ ceea ce qrevează asupra pre­ raselor. A r li Indicat să se in­ recunoştinţă, in semn de înaltă totdeauna. însă. prefacerile IH'.i pagini de un bun simţ mul, chiar şi atunci cind se
C om isiile consideră echita­ lui program al p a rtid u lu i şi ţului de cost Calitatea tîra- troducă un alt sistem de avi­ preţuire, in amintirea inainta- istoriei sociale au angajat o natural cinic, au torul ju s ti­ prezintă în corolele flo rilo r,
bilă dispoziţia proiectului de statului rle ridicare a n ive lu lu i plănei. a feroneriei lasă încă zare a proiectelor, oare stimu­ ftlor ce au înscris în cartea porţiune a p a trim o n iu lu i spi­ fică scoaterea la lu m ină a şi-i vom închide uşile ; ne
ei de trai, Comisia economico- ritu a l anterior, sinteza nouă c ă i ţ i i: „C clebrind in au gura­ vom îm bolnă vi de sfinta pa­
lege, p o triv it căreia comitetele do dorii din punct d» vedere lează iniţiativa creatoare a de iitorie glorioase fapte de
financiară şi Comisia ju ridică proiectanţilor şi a orqanelor lo­ eroism. Momentul omagial adm o b ţinu lâ fiin d „o co m b in a ­ rea relei de a doua ju m ă ­ siune a adevărului şi cre d in ­
executive ale con siliilo r popu­ at calilălii si aspectului, iar de elevii liceului pedagogic a ţie de elemente păstrate şi tăţi .i vieţii. începi să des­ ţa noastră va fi eterodoxia.
lare sînt chemate să s p riji­ vă propun adoptarea lor în nama de sortimente este re­ cale. urmărindu-se nn ilatîa an­ fost precedat de o emoţionantă de altele înnoite” (M ihoi Ha­ coperi şi ce ai greşii faţa dc vom uda In fiecare z.i la ră­
ne, la cerere, persoanele care forma in care vi s-au prezen­ dusă samblului in diversitate — nu lea). ceilalţi, şi faţă dc line. Să te dăcină „c u ltu l raţiunii'* ;
in monotonie — si, in acest evocare istorică, făcută de prol.
au locuinţe proprietate perso­ tat. Aceste stări de lucruri a­ scop, Fnlervenindu-se prin sta­ Mana Stincel. Carlca lui D u m itru Popes- întrebi cc cunoşti despre vom depista mai uşor şi vom
detesta
nemaiacor-
prostia,
bilirea requlilor qcnerale de Pe fundalul aceluiafi înălţător cu. in titu la tă sugestiv „H ilc- xiaţă şi despre tin e ! Cc li-au dind „dispensă de m inte", o
dat ţie oamenii şi ce
le-ai
construcţii, a normelor de preţ imn, elevii şcolilor din Haţeg şi l iiI la control ' . este un ape) dat tu lor Cum a curs t im ­ vom goni cu biciul fu ln v -
şl de consum de materiale Ca­ Petroşani. din Hunedoara ţi la ocix>tirea v a lo rilo r m o ra ­ pul prin line şi cum a a lu ­ nant al inteligenţei din „ j i l ­
sele construite la sate, in unele llrad, din Lupan fi Orăftic, din le şi spirituale autentice fa­ necat pe lingă line". Si mai ţu l" pe care il ocupă In mod
judeţe ale ţării, pot constitui llia fi Vulcan au tlat glas ne­ ţă de orice altă im ix lin n e a departe ; „A p i parcurs o bu­ fraudulos ; vom s lirp i cele­
în multe privinţe exemple de muritoarelor versuri cc ciută fap­ vreunui element pernicios, nă parte din d ru m u l m uncii lalte „specii** ale ignoranţei
telul in care. potrivit nevoilor tele de vitejie ale ostaşilor ro­ m arginal, o culegere de ese­ şi creaţiei sociale ; mai a- care paralizează fantez/a
uri. de raţiune şi adevăruri
Trasind direcţiile de dezvol­ în Valea Jiului, în perioada nul trecut. în adunările organi­ şi condiţiilor actuale, oamenii mani în războiul tle la IH77 : ce izvorăsc din însăşi con­ vcni invâ m ult de um blat pe creatoare, talentul şi eferves­
■•Sergentul". „IVncş Curcanul".
tare a economiei naţionale. în 1951-19G7, s-au construit din zaţiilor de partid, la sesiunii? din popor dezvoltă cu înţelep­ „Trei doamne şi roţi trei". „R u­ ţin u tu l vieţii noaslre sociale marca autnstiadă spre co­ cenţa intelectuală ; ne vom
vederea continuării pe o treap­ fondurile stalului peste 16000 consiliilor populare şî în alte ciune şi sensibilitate tradiţi­ gămintea din urmă". „Cinlccul în această etapă tu m u ltu o a ­ m unism l)c aceea se naşte convinge, 1n sfîrşit. de peri­
tă superioară a procesului de aparlamcnle in cvartale noi si împrejurări, s-eru făcut nume­ ile talentaţilor meşteri din tre­ să. efervescentă, complexă şi întrebarea: nveni fiecare „ac­ colul pe care il prezintă „ fe ­
desăvirşire a construcţiei so­ moderne, care au schimbai roase propuneri cu privire la cut şi gustul de frumos. Mă redutei*'... « dezlănţuită ea un rîu !a vre­ te în regulă" pentru această tişul vorbelor". ..mi-lul căl­
La Simcria. artiştii amatori lo­
cialiste. Congresul a) IX-lea substanţial fizionomia oraşelor modul de întreţinere a fondului întreb dacă ar li fost posibilă cali au închinat /.Uri tic 9 Mai un me de prim ăvară şi dezghe­ călătorie ?" duţ. fără fund. al şedinţelor"
al partidului a stabilit totodată miniere din Valea Jiului obiş­ locativ, în privinţa relaţiilor asemenea varietate şi armonie moniuf literar-niiizical : „Slăvit ţuri ce îşi mină apele în Dincolo de stilul ales. fra ­ fără noim a; vom ocol* ‘■■ni-
un amplu proqram de ridicare nuite de decenii cu peisajul dintre Întreprinderea de lo ­ în cazul cind proiectele con­ să fii. pămim al ţării mele", valuri semeţe, grăbit să a- pant. dincolo de bogăţia a r­ plism ul, superficialitatea şi
sistematică a nivelului de trai cenuşiu si mizer al vechiului cuinţe si localuri care adminis­ strucţiilor de la sale ar li lost mr la cluburile din Hiinctloara. runre la mal sau să Îngroa­ g u m en ta ţiilo r şi precizia no­ şablonul (care sînt m ediul şi
al populaţiei. în cadrul căruia bazin earbonilcr. Astăzi. în mu­ trează londul locativ de stat si supuse atîtor toruri d» avi­ Petroşani. Lupe ni, Cîurabarza. pe la fund im p u rită ţile , pen­ ta ţiilo r. de haina sobră, fură m odul de existenţă a prosti­
îmbunătăţirea condiţiilor de lo­ nicipiul Petroşani. din cele chiriaşi, asupra obliqaţiilor ce zare ca cele de la oraşe ? Simpozioanele au fost emoţio­ tru a se dărui m ării p u r ifi­ arabescuri, „a generaţiei re ­ ei şî ignoranţei); vom numi
cuit ocupă un loc imporlant 20 000 apartamente proprietate revin fiecărei părţi. Un imporlant număr de lo­ cat şi proaspăt tor dc 10 de ani", ni se în ­ inerţia duşm anul nostru i t .
cuinţe care se construiesc din nante evocări istorice. Peste tot, făţişează eseistul m ilita n t, I şi vom prăşi harnic m in u ­
In acest context se înscrie fi de stal. RR la sută sînt situate Ţinînd seama de numeroa­ Este suficientă o grăbită
proiectul d? leqe privind ari în blocuri si case noi sele suqestii făcute de oamenii (ondun)e stalului sînt desti­ pe cuprinsul iinleţuliti. s-a adus p riv ire asupra eseurilor din exegetul caro parcurge in nata floare a s p iritu lu i, vom
o caldă cimtirr crodor neamu­
minislrarea fondului locativ şi Recent. Consiliul popular al muncii, cu prilejul dezbateri) nate cadrelor pentru noile o- lui, iar i înlemniţi din imnul în­ cuprins, bogat şi sugestiv in­ miezul vieţii, n evenim ente­ alege drept neghină ceea cc
reqlementarea raporturilor d in ­ municipiului Petroşani a ana­ llo tă ririi plenarei CC. al P.CR. bieclive industriale. Cunoaşte­ chinat lor, a răsunat mai pu­ titulate. pentru a no da sca­ lor ..autostrada spre com u­ este caduc, arid, agasant şi
tre proprietari şi chiriaşi, su­ lizat in Ir-o sesiune specială p ro­ din octombrie 1967. permite- rea din timp a obiectivelor şi ternic ca oricind : ma că avem în faţă o carte nism ". omul caro s-a aşezat pernicios de ceea ce este v ia ­
pus dezbaterii actualei sesiuni blema modului tn care sint in- li-mi să fac o propunere : amplasamentelor a creat con­ „Ridicaţi pe piramida născută din înd em nu ri m a­ receptiv in şuvoiul vieţii bil, sănătos şi nou ; vom
noastre sociale cu şanţurile
a M arii Adunări Naţionale. q riiite si administrate locuin­ Avînri in vedere qr«adul pro­ diţii pentru realizarea acestor nemurim, jore. d in lr-o carita bilă dato­ am p lificate în toate nuanţe­ reuşi sâ p riv im rid u rile fru ­
moase. umane, expresive d in ­
In tara noastră, ca o expre­ ţele Dintr-o proastă intoleqere nunţat de nocivitate in atmos­ locuinţe înainte de deschide­ faima lor rie um anitară şi cetăţenească le tră irilo r omeneşti, ziaris­ colo de masca fa rd u lu i de )■"
In
rea şantierelor industriale
sie a democraţiei socialiste, a spiritului de economie, au fera unor localităţi din Valea acest caz, locuinţele ar putea Scris e n cărţile de aur, în urma unei observaţii s- tul responsabil, care este bani, vom invâţa sâ m in u im
consultarea maselor este o lost neqlijate de-a lunqul ani­ Jiului, propun ca orqanclc cen­ li folosite in prima etapă pen­ cîntecul nemuritor". cusite. sensibile, asupra fe­ D u m itru Popescm. artistul cu pricepere armele adevă­
practică curentă, cetăţenii a- lor micile reparaţii Urmarea trale ale administraţiei de stal tru cazarea constructorilor, nom enului social raportat la pentru care metafora fe r­ ru lu i şi dre ptăţii ; vom re­
vind posibilitatea să-si spună — astăzi ne qăsim in situaţia competenţe să studieze pro­ ceea ce ar reduce durata de mentează in tr-o soluţie de cunoaşte şi ne vom bucur,i
deschis părerea si să vină cu de a electua reparaţii mult mai blema termolicârii localităţilor execuţie a lucrărilor şi ar evita sensuri şi nuanţe ex-uberante. dc .caratele- muncii'*. Nu
propuneri pentru bunul mers costisitoare Au existat şi si­ din acest bazin carbonifer. Re­ cheltuielile suplimentare pen­ Acestea sint de fapt unelte­ vom mai fi îngăduitori cu
al diferitelor sectoare de acti­ tuaţii cind zqirc?nia a lost în­ zolvarea acestui dez.iriera! ar tru baracament. De a atunci, le care poartă pecetea au­ leneşii, şi im o ralii, vom cu l­
vitate Lucrul acesta s-a re ­ locuită cu ceea ce s ar putea contribui la reducerea gradului din dilerite motive, locuinţele tenticităţii. tiva personalitatea şî efer­
flectat si în larqa dezbatere numu qrandomanie. La unele de poluare a atmosferei şi to t­ se construiesc in paralel cu N um irea unor adevăruri, vescenţa g în d irii ca pe o re­
care a avut Ioc cu masele în clădiri care necesitau mici re­ odată ar influenţa scăderea noile obiective industriale, iar care nc-am obişnuit sâ î'c coltă naturală de perle ; oa­
leqătură cu proiectele de leqi paraţii s-a făcut, lărâ să Iic ne­ substanţială a costului încăl­ constructori» îşi lac barăci ? ^ ocolite sau date la lu m ină menii se vor p riv j fn faţă
puse astâ2i în discuţia înaltu­ voie. o întrcaqă renovare, pu- zirii centrale, care in pn zen t Pentru construcţia taberelor dc prin cezariană. francheţea in totala lor „nu dita te um a­
lui lor al tării şl au lost reţi­ nindu-se accentul nu atit pe se ridică în medie la peste l)aracam?nt se cheltuiesc fon­ r - 4 j * com unicării. senzaţia de nă". .respectul civic" nc va
nute numeroase propuneri care funcţionalitate cît mai ales pe 2 000 lei/an pentru un aparta­ duri importante si se folosesc profund um a nitarism pe ca­ ajuta sâ ne cunoaştem lepâ-
au îmbunătăţii prevederile ex­ inlriimuseţarea lor. ment convenţional, depăşind cu însemnate cantiloli dc mate­ re o degajă fiecare pagină, dind masca ierarhiei socia­
puse aici. Glasul opiniei pu­ Ca o consecinţă a unor ase­ mult media pe tară riale. Fondurile şi m aterialeii sentim entul de inaltă răs­ le, vom învăţa să v a lo rifi­
blice a exprimai ou ţări? depli­ menea lipsuri, precum şi din Prin noua leqe. carenţele ac­ respective ar putea li folosite pundere socială şi patriotică căm pe deplin generaţiile t i ­
nul acord în leqătură cu a­ tualei leqislaţii. vor fi lichi­ cc străbate de la prim a la nere şi cîte aîtc m ulte I’ •
cauza unor soluţii de proiec­ pentru construcţia unui volum
ceste măsuri Oamenii muncii tare nîadecvate şi a unor lu ­ date. fapt care va avea reper­ mai mare de locuinţe dacă a- u ltim a filă. fac clin acest vo­ m i r i m in im a le vom învăţa
din judeţul nostru, sidemrqistii crări de slabă calitate elec- cusiuni pozitive în interesul ceslea ar fi realizate in avans lum o carte ..rare se vinde citin d această carte şi trăind
hunedoreni. minerii din Valea tuate în ultim ii ani. volumul qeneral In acelaşi timp -?a va lală de construcţiile indus­ ca pîînen caldă", un tovarăş în crezul idealurilor, a ade­
Jiului, alături de Intrequl nos­ reparaţiilor capitale a crescut, impulsiona construcţia de lo­ triale. S-ar asiqura în acelaşi de gînduri şi com unicări sin­ v ă ru rilo r pentru care a m i­
tru popor şi-au afirma* încă o ridicindu se în perioada 1960­ cuinţe din ţara noaslră şi va li mp şi condiţii de cazare mai cere. lita t autorul !
dată si cu acest prilej adeziu­ 1967, la 6.5 milioane Ici. la ca­ delermma o qospodărire Şi o bune pentru lucrătorii din con­ C ilin d-o . eşti îndemnat Ideile in slujba cărora es­
nea lor fermă fală de politica administrare mult mai atentă sâ o reciteşti, apoi sâ revu
re se adauqă R6 milioane leî strucţii. te pusă această caile sint
internă si externă a partidului cheltuieli pentru reparaţii cu­ a acestei părţi însemnate a a- Avînd convinqerea că apli­ asupra unor capitole, fra g ­ ..jaloanele d ru m u lu i um aniză­
nostru. exprimîndu-si hotărîrea rente — accsle sume fiind su­ v u ţiri naţionale carea prevederilor prezentului mente. notaţii. C itind-n. ne rii profunde a fiecăruia d in ­
nestrămutată de a lupta sub portate în întreqime de stal In încheiere, permiteţi mi proi?ct de leqe va contribui la îm bogăţim deliberat cu sen­ tre noi, sint bilete de dru m
conducerea înţeleaptă a parti­ să-mi exprim totala aprobare accelerarea construcţiei dc lo­ tim e n tu l unor răspunderi so­ pentru călătoria spre com u­
dului nostru pentru noi v ic ­ Proiectul dc leqe supus d^z- ciale duble, devenim mai nism Sa nu uităm, fiecăruia
halerii sesiunii reqlemcntcoză laţă dc măsurile supuse dez. cuinţe. la creşterea şi moderni­ buni. dar mai intransigenţi,
torii p» drumul întăririi con ti­ i se cere pinu la urm ă „ b i­
asemenea probleme majore, de halerii acestui înalt lor leqis- zarea oraşelor şi satelor pa­ ne cunoaştem mai bine pe
nue a patriei noastre socia­ lativ al tării şi convinqerea că ir i ei. asiqurind condiţii din cc letul In control"... iar cci
liste ordin economic si social. Do alt­ prin aplicarea lor se va aduc? în cc mai bune dc viaţă oa­ noi înşine şi pe semenii noş­
fel. cu prilejul dezbaterilor or- tri sau. în cel mai râu cu/, prinşi cu falsuri, sint cobo­
Ca urmare a c lo rlu rilo r fi­ o contribuţie sporită la îm ­ menilor muncii, voi voia cu sînlem îndemnaţi sâ facem ri ţi la pruna staţie".
nanciare si materiale lâcute de qamzale pe raarqin?a plenarei bunătăţirea condiţiilor de viaţă încredere proiectele de leqi Aspect din interiorul Cetăţii Deva. e fo rtu ri de cabrare in acest
partidul si statul nostru, numai CC. al P C R din octombrie a- ale populaţiei. prezentate. sens Cilind-o, vom căuta i:i Prof. GUGOR HAŞA
>«< > • <
Înfăptuirea cu succes a m ă­ conduită morală în activita- za ţii lor de bază sc anabzea/â menite sâ înlăture cauzele ca­ A devenit un fenomen ob :ş- nui mare volum de economii. principialitate, au luat poziţie C.A.P D um brava nu au fost
reţelor obiective stabilite de faten profesională şi obştească probleme legale de educarea re au generat o serie dc lip ­ nnit oa m e m b rii de partid, Com unistul Nicolae Sasu de )a com bativă faţă de I psun. con­
Congresul al IX -le a al p a rti­ Aceste cerinţe decurg firesc com uniştilor, de respectarea suri. sâ ducă la îm bunătăţirea pretutindeni unde îşi desfă­ grupul 2 instalaţii Petroşani a trib u in d prin aceasta la în tă ­ de acord cu sancţionarea lui
Gheorghe
M ihăiţâ care şi-a
dului. a im p ortan te lor sarcini din faptul că inseşi sarcinile disciplinei de partid şi de stat. m uncii in acest domeniu. şoară activitatea. în mină sau salvat un bloc de la incendiu rirea disciplinei. însuşit ţuică din uium în va­
ce decurg din h o tă rin le Con­ pe ('are procesul dcsâvîişiri» activitatea desfăşurată în pro­ Ca rezultat a) acestei preo la furnal, pe şantier sau pe cu riscuri personale ; Joan Bn- loare dc peste TiOilO de lei O r­
ferinţei Naţionale şi ale plena­ construcţiei socialiste le r id i­ cesul muncii, modul în care eupâri şi a m ăsurilor luate dc ogor, în laborator sau la ca­ jura de la T.C M.M. Petroşani T in în d seama de cerinţele
relor CC . al P C R. im pun o că în faţa pa rtid u lu i, în faţa com uniştii îşi aduc ap ortul la mar;, de sarcinile care se pun ganizaţia de ba/â de la F a b ri­
către organizaţiile de partid, tedră. in dife rent dacă posturi­ a cerut sâ fie reparfi/rat la un ca de produse lactate Livezem
intensă activitate din partea întregului popor sînt mai mari mobilizarea maselor pentru re­ in actuala etapă a desâvirşi-
marea m ajoritate a com uniş­ le pe care le ocupă sînt mari loc periculos de muncă pen­ i ii construcţiei socialiste, ma­ un a luat poziţie faţă de Şte­
organelor şi org anizaţiilor de şi mai complexe Creştere.1 zolvarea sarcindor in u n ită ţi­ tilo r îşi îndeplinesc cii cinste tru salvarea unei camere de fan Stefi. care a sâvirşit aba­
partid, de sfat, economice şi sp iritu lu i de răspundere fa’ u le industriale, agricole, c u ltu ­ Înd a to ririle trasate de partid, sau mici. sâ dovedească o a ti­ maşini ce era am eninţată sâ joritatea org an izaţiilor dc teri repetate in procesul dc
obşteşti, pentru dezvoltarea de îndeplinirea o b lig a ţiilo r ce rale şi pe tăi im obştesc. sint exem plu de devotament şi tudine înaintată, pătrunsă de se prăbuşească. Com unistul partid se preocupă m u ltila te ­ producţie.
s p iritu lu i de răspundere şi le revin, respectarea cu fe r­ Astfel, com itetul comunalele conştiinciozitate în muncă, de o răspundere care merge pînâ A vra m Oprişa de la C.S.H . ral şi permanent, cu răspun­
respectarea strictă a d is c ip li­ m itate a disciplinei de partid, partid Certc.i a analizat re­ disciplină în rezolvarea sarci­ p lin hărnicia şi priceperea sa dere sporită de educarea co­ Asemenea exemple ne dove­
nei din partea tu tu ro r cadre­ este o cerinţă esenţială a vie­ cent cum se preocupă organi­ la sacrificiu, sâ manifeste o ţi­ în muncă a reuşit sâ obţină munistă a membi doi dc desc <ă mai sini unele orga­
lor. a fiecărui m em bru de ţii de partid, a cărei înfăp­ zaţiile de bază din în tre p rin ­ nilor profesionale şi respec­ nută morală ireproşabilă. A ­ titlu l de cel mai bun topitor partid. Cu toate acestea, mai nizaţii de ba/â care m anifes­
partid tuire asigură p a rlic :parea con­ derile de pe raza comunei de tarea norm elor vieţii sociale. semenea cazuri sînt atît de din siderurgia ţârii. sînt insă organizaţii <lc partid tă o preocupare scăzută fală
„Fiecare organizaţie de do educarea m e m b rilo r de
pa rtid in s p iritu l disciplinei
partid — arată tovarăşul de partid, nu luplâ pentru în­
Nicolae Ccauşescu — toţi co­
m un iştii la locul lor dc muncă tărirea prestiguilui organiza­
ţiilo r de partid, a trilu lu i dc
trebuie s i dea dovadă dc in i­ comunist Aceasta este şi cau­
ţiativă şi perseverenţă, să-şi
za câ în cadrul m u lto r sec­
sporească capacitatea dc m o b i­
toare unde se manifestă in d u l­
lizare şi organizare a efortu- genţă faţă de lipsuri se sem­
lilo r maselor la traducerea în nalează abateri care sînt o­
viaţă .i po liticii pa rtidu lui.
g lin d ite în absenţe nem otiva­
O rganizaţiile de pa rtid trebuie
sâ dezvolte la toţi com uniştii te. p e rtu rba ţii in procesul de
înaltele răspunderi ce le au ştientă. liber consimţită a întărirea disciplinei de partid Asemenea exemple de abne­ producţie, care duc Ia rezul­
faţa dc partid, de popor, să com u niştilor la îndeplinirea şi de stat, iar com itetul co­ care nu au în preocuparea lor tate slabe in ce priveşte rea­
cultive trăsăturile înalte ale sarcinilor. m unal de partid Veţel a ana­ E M IL P L E Ş A gaţie şi devotam ent faţă de asemenea probleme, ceea ce
om u lu i nou, m ilita n t, receptiv lizat activitatea desfăşurată de cauza construcţiei socialiste, contribuie ia existenţa unei a- lizarea sarcinilor ele plan.
Pe de altă parte, a u to rita ­ preşedintele Colegiului judeţean sint nenumărate. lilu d in i <lc tolerare a unor m a­
faţă de ceea ce este înaintat, organizaţiile de bază şi de Caracteristică pentru a c tiv i­ Recenta plenară n C.C al
intransigent faţă dc lipsuri, tea. prestigiul tot mai mare conducerea le h n ic o -a d m în is tn - Hunedoara al P.C R. nifestări înapoiate, a lipsei <le P.CR a adoptat hotârîri de
<le care se bucură co m u n işti1 tatea organelor şi org an izaţii­ poziţie faţă <lc acei care în­
luptător ferm pentru prom ova­ în faţa maselor, sînt de nc- livâ de la E M. Muncel. din lor <le partid din raza ju d e ţu ­ însemnătate deosebită, a pus
rea noului, pentru în fă p tu i­ ronccpnt fără îndeplinirea e- in s titu ţiile dc pe raza com u­ calcă h o tă rin le p a rtid u lu i $i
rea liniei generale a p a rtid u ­ nei în direcţia aplicării în via­ lui Hunedoara este şi preocu­ gu vern ulu i, nu constituie e- în faţa com u niştilor sarcini de
xeniplarâ, cu m axim u m de parea sporită pentru creşte­ xem plc bune la locul de m u n ­
lu i” . ţă a h o lâ ririlo r CC . al P C R. Pentru aceste calităţi ei sînt mare răspundere. Pentru rea­
răspundere şi exigenţă a sar­ frecvente în toate sferele vie­ rea co m b a tivită ţii faţă dc as­ că, aduc pre ju d icii a v u tu lu i
Actuala etapă de dezvoltare c in ilo r şi în d a to ririlo r statu­ şi ale C onsiliului de M in iş tri stim aţi şi apreciaţi de ceilalţi ţii in cit exemplele par de p ri­ pectele negative de slăb're a obştesc şi sint certaţi cu dis­ lizarea cu succes a acestora,
a ţârii, vasta muncă p o liti­ tare. p riv in d folosirea tim p u lu i dc oameni ai m uncii, iar rezulta­ sos. Totuşi, am sâ citez eiteva răspunderii şi disciplinei. ciplina. este necesară m obilizarea şi
că şi organizatorică pe care lucru ş» in târirea disciplinei in tele obţinute de colectivul în care m erită să fie cunoscute mai activă a tu tu ro r m e m b ri­
Conştiente de im portanta şi M em b rii de partid care în­ Aşa se explică faptul câ unii
o desfâşocrâ pa rtid u l nostru muncă care muncesc sînt din ce în cc
necesitatea pa rticip ă rii efecti­ M aistru l comunist Toan Cis- calcă disciplina de partid, co­ m em bri de partid din organi­ lor de partid, întărirea con ti­
pentru înfăptuirea m ăreţului ve a tu tu ro r com u niştilor !a Analize de acest fel au fost mai bune maş de la secţia O S M. H din m it abateri de la regulile de
program de în flo rire m u ltila ­ uctivilntca p ra c tv â pentru în­ făcute în u ltim u l tim p de co­ In principalele sectoare e­ cadrul C o m bin atului siderur­ conduită în producţie şi în so­ zaţia de bază schim bul D, sec­ nuă a disciplinei p a rti­
terală a patriei, pun în faţa m itetul de partid de la Insti- conomice s-a încetăţenit prac­ ţia I furnale din C.S H. cu m a­ nice Organele şi organiza­
făptuirea po liticii pa rtidu lui, gic Hunedoara, neprccupeţin- cietate sau aduc daune a vu tu ­ re greutate şi insistenţă au
com uniştilor cerinţe tot mai organizaţiile dc partid din ju ­ lutuJ de m ine Petroşani, cel de tica de a repartiza în lo c u ri­ du-şi e fo rtu rile pentru înfăp­ lui obştesc, sâvîrşind astfel în­ ţiile de partid trebuie sfl tra­
mari. Comunistul, aşa cum a- deţul Hunedoara manifestă o la Uzina „V ic to ria " Câlan. de le cheie, în sectoarele unde so tuirea po liticii p a rtid u lu i de călcări ale prevederilor S tatu­ luat poziţie faţă de Gheorghe gă m a x im u m de concluzii, să
ratâ Statutul, trebuie sâ se grija fot mai mare pentru e- organizaţiile de bază din hotărăşle soarta producţiei, prom ovare a progresului teh­ tu lu i p a rtid u lu i, sint puşi în Benulescu care a comis acte
distingă prin energia, pasiu­ (liicurca m e m b rilo r de partid schim bul 2 de la sectorul 111 m em bri de partid rare pr.n discuţia com uniştilor, criticaţi de huliganism. C om itetul de manifeste o preocupare şi mai
nea. devotam entul cu care E M. Ghelar. organizaţia de nic. de creştere a eficienţei partid din cadrul in s titu ţiilo r mare in direcţia educării m em ­
in spiritul respectării discipF- activitatea lor rodnică. prin economice, a depus m ulte stră­ pentru asemenea abateri şi
luplâ pentru înfăptuirea po li­ nei de partid, pentru formarea bază nr. 2 de la linia fină a sancţionaţi în raport cu gra­ comerciale Hunedoara, cu greu b rilo r de pa rtid în spu iiu l res­
ticii partidului, sâ manifeste C.S.H., de la şantierul 4 con­ rmmea Dor plină de abnegaţie danii pentru construirea un.ii a discutat pe loan Pop. şeful
calită ţilo r m oral-politice, pen­ vitatea faptelor. Tn m a jo rita ­ O fic iu lu i legume şî fructe ca­ pectării disciplinei şi moralei
un înalt simţ de răspundere strucţii Lupeni. Autobaza de dovedesc câ sînt capabili sâ m o­ nou tip de lance pentru insu-
tru creşterea prestigiului lor tea cazurilor, in adunările ge
in îndeplinirea sarcinilor şî transporturi auto Petroşani şi bilizeze marea masă de m u n ­ re a condus în stare de ebrie­ de partid, creşterii sp iritu lu i
în faţa maselor flarea oxigenului, cu m u lt su­ ncrale unde au fost discutaţi
o g rijă deosebită pentru apă­ m ulte altele tate turism u l instituţie* eomi- ior de răspundere faţă de în ­
Nu sint puţine cazurile cînd citori, ingineri şi tehnicieni la perioară celor din im port, con­ m em bri de partid ce au comis
rarea şi întărirea proprietăţii In urm a acestor analize, or­ ;înd in aceaslâ situaţie acci­ deplinirea sarcinilor încredin­
obşteşti, sâ fie model de co­ in plenarele comitetelor de ganizaţiile respective au «ndop- realizarea şi depăşirea planu­ trib u in d Iu creşterea produc­ abateri, com uniştii. în discu­ dent şi daune avu tulu i obştesc. ţate, a c o m b a tivită ţii şi gra­
rectitudine. princip ia litate şi partid sau în adunările organ - lat măsuri corespunzătoare lui. tiv ită ţii m uncii şi realizarea u­ ţiile purtate, au dat dovadă de U nii m em bri de partid din du lu i de conştiinţă.