Page 29 - Drumul_socialismului_1968_05

/

CHEMAREA
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONITI-VAl

COMITETULUI CENTRAL

AL U. T. C.

Tineri şi tinere, ţelor lor ; pe şantierele de con­ plicareo întregului complex de
Se împlinesc douăzeci de ani strucţii. de edificare a unor mori măsuri stabilit de recenta hotă-
de c'nd Valeo Jiului o răsunat obiective industriale, pe întinsele rire a Comitetului Executiv ol
în ritmul imnurilor tinereşti şi al şantiere de împăduriri sau de C C al P.C.R. şi o Consiliului de
zgomotului de tîrnăcop izbit in amenajări funciare şi irigaţii, pe Miniştri privind combaterea se­
stîncă Douăzeci de ani de la ogoarele întreprinderilor ogrico- cetei. La sole. în varo şi în toom-
primăvara aceea din 1940, cind le de stat in companiile oqn- na acestui on, zecile de mii de
aproape 30.000 de tineri, sosiţi cole de varo şi de toomnă. lo elevi şi studenţi sînt chemaţi să
pe şantierul de Io 8umbeşti—LI- înfrumuseţarea şi întreţinerea o­ ia porte Io strîngereo recoltei,
vezeni. au făurit cu miinîle lor o raşelor şi satelor, a monumen­ la culesul legumelor şi fructe­
pagină de nepieritor eroism în telor istorice, co si 'o colectareo lor. Pe lingă şantierele tinerelu­
muncă. metalelor vechi şi expedierea lor lui existente deja. organizoţiile
ANUL XX. NR. 4153 SIMBÂTÂ 11 MAI 1968 4 pagini 30 bani
S-a aşezat atunci o piatră de către oţelăriile patriei. Cuvintul U T C sînt chemate să răspundă
început. A fost înscrisă o pagină ..şantier al tineretului" a deve­ prezent Io construireo primei au­
glorioasă în cronico zilelor noas­ nit un simbol de hărnicie şi en­ tostrăzi româneşti Bucureşti —Pi­
tre, care aveo să se îmbogăţeas­ tuziasm care din anii recon­ teşti, o şoselelor Baio Sprie —
CLIMAT ŞTIINŢIFIC că de lo un an Io altul, cu noi de eroism de Io Bumbeşli — Live- Cimpina — Comornic. Comite­
strucţiei. din vremea marilor acte
Sighel. Bumbeşti — livezem şi
dovezi de hărnicie şi entuziasm
ACTUALI­ ole tineretului. Agnita—Botorco, zeni sau Salva— Vişeu. a străbă­ tele judeţene ale U.T.C. vor sta­
bili cele moî însemnate obiecti­
tut timpul, o traversat arin ani
Salva—Vişeu. lunca Prutului sau
Şantierul Fabricii de confecţii şi imbogâţindu-şi sensurile, mobili- ve de muncă patriotico şi vor
zind şi ozi tinăro generaţie.
osiguro continuitatea participă­
tricotaje din Bucureşti, care şi ea
TATEA ACŢIUNEA DE ORGANIZARE şî-a sărbătorit recent 20 de oni cuvine o acelor ani de început rii tinerilor la realizarea lor.
Pentru cinstirea oşo cum
sc
Atmosfera de lucru intens şi
de existenţă, sînt alte pagini în­
scrise lo loc de cinste in cartea şi pentru îmbogăţirea tradiţii­ de entuziasm, core însoţesc din-
totdeauno marile
de
acţiuni
lor de muncă voluntar-potrioti-
de aur a muncii voluntor-potrio-
ECONOMICĂ ŞTIINŢIFICA ÂPRODUCŢIEI(I) tice. Prezenţa unonimă o tine­ co cu noi înfăptuiri demne de muncă ole tineretului vor consti­
tui un îndemn călduros adresat
cele dobîndile de înaintaşii noş­
relului, CO un răspuns nemijlocit
dat îndemnului rostit de partid
tinuo ceea ce întreprindem noi
ganizaţiile U T C . întregul tine­
sl chemării lonsote de Uniunea tri, C C al U T C. cheamă or­ generaţiilor următoare de o con­
Cilindri pentru_ Tineretului Comunist, a însem­ cere in muncă pe numeroasele astăzi. Instituireo insignei jubi­
ret al patriei la o largă între­
liare, „Bumbeşti— livezeni — 20
Acţiunea de oiganizare ştiin­ Specialiştilor le sint desigur o ştiinţă odevâroto bozato pe nat în acelaşi timp certitudinea şontîere ale tineretului. Să ne de ani” şl a .Drapelului de o­
că ongojomentelc rostite vor fi
noi_ tipuri de la­ ţifică o producţiei şi o muncii, cunoscute principiile organizării reguli, legi şi principii bine de­ Îndeplinite cu cel mai mare spi­ aducem şi pe această cale. cu noare Bumbeşti—Livezeni", care
care o cuprins intreogo econo­ ştiinţifice elaborate dc Taylor în­ finite". rit de răspundere. Io cel moi elanul şi dîrzenio caracteristice vor fi acordate celor mai buni
mie naţională, se desfăşooro cu că în 1909, călăuzite de legea Daco Toylor o reţinut risipa de înalt grad de exigenţă. S-a năs­ tinereţii, contribuţia deplinii la tineri şi organizaţii va simboliza,
minate sensibilă omplitudine In cursul minimului de efort, care defineş­ energie la scara de atelier şi cut astfel o nouă trodiţie. una tot ceea ce construieşte întregul do asemenea, cinstirea cu care
aplicării complexului de masuri te cind o stare, cind o acţiune, secţie, daco el a întrevăzut so­ din tradiţiile care au luol fiinţă nostru popor, sub conducerea noi. cei de astăzi. înconjurăm
stabilite în acest codru, ou (ost adică otit modul de o exista ol luţionările lo nivelul microcosmic. şi s-ou îmbogăţit continuu în anii înţeleaptă a partidului, pent'u realizările obţinute pînă acum şi
Lo struogorio de cilin­ obţinute rezultate voloroase, ou unui ansamblu constituit, cit şi lui Toylor îi revine meritul de a noştri. Cu fiecare an, tradiţia angojomentul nostru de a le îm­
dri a Combinatului side­ apărut idei îndrăzneţe, o căror legătura dintre diversele sale e­ observa critic risipo de energie muncii voluntar-patriotice a por- înllorirea patriei socioliste. O r­ bogăţi necontenit prin noi în­
rurgic Hunedoara se trans­ valonlicore a condus Io impor­ lemente. măsuiile. operaţiuni»* la conducerea întreprinderii, e- curs noi trepte care s-au adău­ ganizaţiile UT.C. vor antrena făptuiri.
pun in lopte alte studii tante realizări economice care determină funcţionoreo, loborind principiile de adminis­ gat firesc celor deja existente şi tinerii pe şantierele de îmbună­ Tineri şi tinere de pe întreg
}i documentaţii tehnice în­ trare ale acesteio. Pornind de Io înscrie munco voluntar-palrioti- tăţiri funciare şi irigaţii. în oc- cuprinsul ţării,
tocmite de specialiştii un episod moruni in care lipso co in durată, co un domeniu He Adăugind noi fapte de glorie
serviciului de colibrore, de la serviciu o unui conducă­ activitate care aparţine prin de­ ţiunile de împăduriri. Io con­ şi eroism tradiţiilor muncii pa ­
privind realiîoieo de tipo- tor o provocat stagnarea pro­ finiţie tinerei generaţii. Dc-o lun­ struirea şi amenajarea unui ma­ triotice prin prezenţa noastră ac­
dimcnsiuni noi de lami- ducţiei pe 2 zile, el o funda* gul timpului, in cei douăzeci de re număr de baze sportive, o tivă pe şantierele potriei, în­
note cu caracteristici su­ montot principiul permanenţei oni core s-au scur» pînâ ozi. ti­ unor parcuri cultural-distracti­ scriem cu majuscule aportul ge­
perioare S-a terminat ca- conducerii, ofirmind că „Autori­ nerii ţârii — români, maghiari, neraţiei noostre la înfăptuirea
iibroreo umei garnituri de tatea core comandă trebuie să germani si de alte naţionalităţi, ve, locuri de agrement şi baze marii opere pe core poporul ro­
12 cilindri cu care se va he permanent sau reprezentată” . ou fost prezenţi printr-o porţi- turistice. Tinerii de la oraşe şi sote mân. sub conducerea partidului
osimilo şi lomino. pentru Specialiştii recunoscuţi în or­ H ula de p re fa bricate a cipare neîntreruptă peste tot vor participa şi vor sprijini con­ comuniştilor, o făureşte zi de zi
pnmo data, un prolil cor- Cu toate acestea, în etopa coordonarea şi armonizorea di­ ganizare afirmă că principiile — la m in o ru lu i blum in g 1000 unde ero nevoie de forţa bra­ ducerile unităţilor ogricole in a- — înălţarea României socioliste.
nier de 150 100 mm, des­ parcursă pină acum $-ou făcut feritelor octivităţi particulare o!e moi bine-zis dezideratele unei mm de )a CS. Hunedoara
tinat construcţiilor indus­ resimţite simptome de formolism, ansamblului Chevolier. fost pre­ organizâri ştiinţifice — se ela­
triale. de birocratizare o problemelor şedinte al C N.O.F. (Comite no- borează co formulări generole ;
In oceloşi timp. se lu­ creole de organizarea ştiinţifico. tionol de l orgonisotion franecise) totuşi nu este suficienta preluo-
crează lo Strunjireo ulti­ Se poole olirma că. uneori, ac­ arata că co (orgonizarea — plicorea lui in întreprindere, A- DOCUMENTELE PLENAREI C C . AL P.C.R.
reo mecanică o principiului şi o-
milor cilindn dintr-o serie ţiunea de orgonizore ştiinţifico n a ) este atit o ştiinţă, cit şi
noua de garnituri pentru se confundă cu efectuarea unor o artă. supro acestor cileva aspecte
cajele lominorului de pro- simple programe de lucru, pla­ Pan urmare. în contextul aces­ merită, cred. să ne oprim si *ă
file fme. care vor servi In nuri de măsuri şi a unei serii dc tor principii general®. în raport constatăm co în prezent în mo­
prelucrarea unui profil nou evidenţe Intrucît substituirea e- cu problemele concrete ole fie­ dul de desfăşurare a acţiuni1 de
de laminate numit ,.7-40“ . senţnl fenomenului prin paleati­ cărei etape de dezvoltare so­ orgonizore ştiinţifică o produc­ Sîntem mai uniţi ca oricînd în jurul partidului
Şi o început modificoreo Şi ve de rezonanţă oparentă este cialo, in condiţiile diferite ale ţiei şi o muncii au loc unele
perfecţionorea întregului dc natură să prejudicieze rezul­ fiecărui mecanism economic, or- scăderi, care — după părerea
sistem de colibrore o ci­ tatele aşteptate de la oceosto gonizoreo producţiei şi o mun­ mea — or trebui grobnic inlă- Adunarea general* lărqită niat importanta Istorica ce o sire la dezvoltarea învălăroîn- largului democratism al orîn-
lindrilor de Io laminorul foarte importantă acţiune econo­ cii constituie o importantă pir- turote. a comuniştilor din organizaţi­ prezintă holăririle luate în via­ tului, care vor duce la îm bu­ duirii noastre socialiste, m i­
de 800. în vederea odop- mică. credem că se impune o ghie pentru sporirea eficienţei Observăm moi întîî că în ce ile de bază 1 B. II B. III G si ţa partidului si a poporului nătăţirea calificării cadrelor nerii Constantin Florea. V irq il
tării ocestoro Io procesul definire a cadrului problemei, muncii omeneşti. însăşi Taylor priveşte preluareo critică a onu- IV B de la Exploatarea minieră nostru. „L u c ră rile şi concluzi­ din toato domeniile de aclivi- Şlşu, Petru Clemente si alţii,
tehnologic avansat de sub ospeclul ei generic, menita justifica oporiţia cărţii sole „Prin­ mitor recomandări generale din GîtriUi, în oare s-au dezbălul ile plenarei vădesc răspun­ tale. Totodată aoreciez In mod care au luat parte la discuţii,
producţie introdus aici cu să contureze principalele trăsă­ cipiile organizării ştiinţifice1' a- literaturo de specialitate, lucru­ mAsurile adoptate de plenara derea si grija cu care partidul, deosebit grija oc car-» partidul au subliniat că întregul popor
ocozio modernizării ogre- turi. rătind ,.printr-o serie de exem­ rile nu stau chior bine. In In­ C C al P.C.R. din 22-25 apri­ Comitetul său Central ocu­ nostru o acordă întăririi capa­ se simte mai unit decît ori-
gatului Colectivul strun- Să analizăm aşadar, otît cit ple simple, pierderea imensă pe dustria minieră există cîteva re­ lie a.c„ a constiluit \in nou pă de îmbunătăţirea continuă cităţii de apărare a patriei cind în ju rul partidului. Ei
goriei de cilindri, care de­ ne permite cadrul unui articol. core o suferă ţara în fiecare zi comandări ..stondordizote'1 : lu­ nrilei de afirmare a adeziunii a vieţii sî activităţii societăţii noastre, alenlia de care se bu­ s-au angajat sâ-şi întărească
ţine o experienţă valoroa­ • n ce constou principalele ele­ (risipă de materiale sau pier­ crul după grofîcul ciclic, extin­ depline a minerilor lat* de po­ noastre socialiste — spunea cură scrisorile, sesizările si ce­ vorbele prin fapte, dind pa­
sa In executnreo acestor mente ale principiului organiză­ deri provenite de incapacitatea derea muncii in acord, mecani­ litica partidului, Luînd cnvin- mai9lrul miner Tralan Galoş rerile oamenilor muncii". triei si mai mult cărbune.
utilaje importante de pre­ rii ştiinţifice a întreprinderilor in oamenilor) pentru a convinge că zarea proceselor de muncă. îm- tul pe marginea documentelor Îmi e*prim totala adeziune In cadrul adunării au luat In hotărîrea adoptată dc a-
lucrare şi ,.modelam" a general şi unele particularităţi remediul constă într-o organiza­ u'enorri, comuniştii au subli­ fată de măsurile luate cu ori- cuvintul mai mulţi secretari ai d u n a re ^ comună a celor patru
meloluJuii. a confecţionai, ole modului de aplicare a aces­ re sistematică şi nu în căutarea 5. MICHEL orqanizaliilor de partid care organizalil de partid, comu­
de osemeneo. o porte din tor principii in întreprinderile de oomeni extraordinari ; pen­ s-au relerit la imporlanta deo­ niştii au linut să precizez»
sculele şi disDozitivelr r.e- noostre. tru o dovedi că organizarea este sebita pe care o au recoman­ că ist „însuşesc în întregime
cesore strunjîrii unor pie­ /Continuare In pag a 2-a) Î n c u r Î n d dările plenarei în ceea o> p r i­ aprecierile sl măsurile adop­
se pentru viitorul laminor veşte compoziţia si Întărirea tate de plenara CC . al P.C.R.
blumlng de 1 300 mm.
rîndurilor partidului. „Ne însu­ privind compoziţia partidului
şim întru totul aceste recoman­ si în v iilo r vor pune un ac­
Cuibare automate .RITMURI dări — a relevat secretarul or­ cent deosebit pe educarea
membrilor de partid în spiritul
ganizaţiei
de bază de partid
pentru recoltatul III B, Vasile. liane — ele vor intransigentei fată .de lipsuri,
a dragostei fată de oarlid si de
duce la întărirea orqanizaliilor
noastre r|c partid, la creşterea scumpa noastră patrie.
U
Coraunisliî din organizaţiile
ouălor HUNEDORENE competentei in conducerea ac­ de bază 1 B, II B, III B si IVîţ
tivităţii economice. Mă declar,
de asemenea. în tru totul de
tele străin» idealurilor si eticii
acord cu măsurile plenarei re­ B condamnă cu hotârire fap­
întreprinderea agricola feritoare la reabilitarea unor partidului, incompatibile cu
de stat ..Avicola" de la Caiet cultural, editat de ziarul „Drumul socialis­ vechi activişti de partid sl drepturile constituţionale ale
Mintia a fost dotată cu mului'1 şi Comitetul pentru cultură şl artă al judeţului condamn abuzurile care an dus stalului nostru. Ei vor lupta
instalaţii speciale de oriu- în viitor cu si mai multă in ­
nat şi tromportat ouăle Hunedoara. la asasinarea lor. Spiritul de transigentă pentru traducerea
In două din halele unită­ dreptate. înalta răspundere fa­
ţii, care ou fiecare cîte un $ 48 de pagini de lectură, reconfortantă, in măsură lă de patrie si nopor — iată în vlală a sarcinilor stabilite
de Dlenaîă privind respectarea
efectiv de 6.000 găini ouă- să satisfacă deopotrivă pe iubitorii articolelor şl co­ caro sînt princioiile carp mă
toore. s-ou montot şi pus municărilor ştiinţifice, al literaturii, artei, teatrului, fac să mă simt mai mult ca neabătută a normelor demo­
în funcţiune ..cuibare au­ coregrafiei ctc. oricînd legat de partidul meu. cratici interne, crearea condi­
tomate". Acestea constou pariidnl comuniştilor". ţiilor de liberă afirmare a per­
din nişte instalaţii specia­ 0 Semnează autori din judeţul Hunedoara, cerce­ Exnrîmîndu-sl denlina ade- sonalităţii umane, principiu de
le. fabricate in ţoră, pre­ tători ştiinţifici şi creatori literari. Peste 100 de poezii, z iu n j (afă de măsurile de un bnză al politicii partidului nos­
văzute cu benzi pe roţi. numeroase schiţe şi povestiri, articole diferite şi alte profund umanism, exemple ale tru, scumpă fiecărui comunist,
palete, grătare dc plastic surprize vă oferă caietul cultural „Ritmuri liunedo- flăcărui om al muncii".
pe care ouă găinile rene", ce va apare în curind in magazinele şi chioşcu­
Prin apăsare pe buton,
acestea se pun în mişcare rile de difuzare a presei.
şl se recoltează ouăle din
hală fără a fi lăsate să se Vacanţă
murdărească, transportîn-
du-se outomat la o masă In acţiunea de combatere a secetei
de unde îngrijitoarea le ia Secţie pentru
şi le oşeoză direct in am­
balaje. săptămânală
Eficienţa noilor instalaţii tratarea afecţiunilor La Irigaţii, faza pregătirilor
se concretizează in elimi-
noreo cofnpletă o pierde­
rilor de ouă ce se produ­ căilor respiratorii Cit $tel<tn ăsta al nieu nit-ani venii. . di-na-mo-vis-tâ ! Cind a
ceau prin spargere şi eco­ apnm paie-ri cap. /V/r }tiu cc luat Pinamo pumni %ol de la
nomisirea o 3-4 ore de încă n-a fost depăşită! are acum Cu mine ncvastâ-sa Hohfina era să spargă televizo­
muncă zilnic iii fiecare Nu-i zi iâ mi ttea rîte un irle- rul. Apoi, nu-(i mat spun La
halo, pe care o femeie La sanatoriul „G ra n d " din Jon: „Ce mai c nou pentru J— /... A trebuit să mi neam sea­
trebuia s-o presteze lo a- staţiunea E forie nord. şi-a simţiţitli ; „Par pentru <fumi- ra /a... „Transilvania" , A făcut
dunotwl ouălor inceput a ctivita te a sccţin Lupta împotriva secetei agricole în toate corounrir dispun sl cooperatorii din Ba- rătate. ceea ce denotă că faza nica . cinste. Acum vrea la Petroţani
Se foc pregătiri pentru pentru tratarea a fe c ţiu n ilo r constituie principala acţiune s-au lorraat comandamente si tiz. Dar, deocamdată lotul se oregătirii irigaţiilor încă n-a — $tii. imi. zice Sirian intr~o Vreau si eu. Ea să ţt-t vadă pe
montoreo de astfel de in- că ilo r re sp ira to rii. A ici pot spre rare trebuie mobilizate s-au întocmit gralice de folo­ rezumă la folosirea aspersoru­ (ost depăşită. zi. a jost £rcu pină m-am uruit at ei (rit aţ deveni zelos — n.a.).
stoloţii în alte doua hale fi aplicate z iln ic peste 200 toate forţele şi mijloacele exis­ sire a agregatelor deslinate ir i­ lui. Acesta însă lucrează doar In timp ce buruienile si căl­ tini loc. Acum nu mai am pare eu -ă-i i ăd pe băieţii /ui Coidum
de producţie Acesteo pre­ de tratam ente utilizîn d u -se tente in unităţile agricole. gării. In asemenea condiţii într-un singur schimb, şi atunci dura au sulocat legumele scoa­ nici Cu copiii. Cir despic, ne­ Să vedem care va fi atmos­
zintă o importanţă deose­ apa m u rii, a n tib io tice si alte Orice oră de întrerupere în este dc aşteptat ca in fiecare cu mari întreruperi. In ziua de se in cîmp. la cooperativa a- I vastă. nu Vrea decit ta iarbă fera la ‘întoarcere Poate fuzim
bită ovindu-se *n vedere substanţe m edicamentoase funcţionarea aspersoarelor şi unitate aoricolă la aplicarea 9 mai ac. piuă la ora )0 nici grlcolă din Bampotoc. Ieri du­ verde, la pădure, să umble, să eu maşina pină la nedee, la
faptul că aici se produc motODOmpcIor nu se poate sol­ udărilor la qrădmilc de legume. nu -?ra pus in funcţiune. Deşi Dă oro 10. cooperatorii Stelon mearftâ. Şi ne duce Irnte... Co ieşti, dacă nu ne iese in
zilnic în medie peste pentru tratarea b ro nşite lor da de ci t cu efecte negative, Ia culturile de cîmp sau in cooperativa are condiţii să ir i­ Mezei si Laie Cizu se mai chi­ Era ah om Ştelan. Vorbea des­ Cale.. „Zimbrul". Nc-am op*t
45 000 de ouă şi că de Io cronice, tra h e ite lo r, la rin - pierzindu-se canlităli însem­ livezi să sc lucreze din plin. ge si alte culturi mai ales car­ nuiau să instaleze o motopom- pre ncvastâ-sa de parcă ieri ar la Calau, dar am auzit r.ă „Vic­
începutul anului întreprin­ gite lo r, rin o fa rin g ite lo r şi nate din producţia culturilor Această situaţie s» poate in- tofii alinii lingă ferma de ani­ p «Y Oare acostă lucrare nu se li cunoscut-o. Cind f.am anun­ toria" a trimis telegramă ta
derea a livrot 4.324 000 unor form e de astna bronşic. care suferă din cauza linsei de tîlni la I.A.S. Bîrcea. Prozei; t. male. unde apa se duce cu a- putea face cu raullc zile înain­ ţi t sa „stea Uniflit aca\a‘, a V. M Timişoara să nu mat i-mă
ouă şi aproape 1 milion umiditate. Pentru a asigura bu­ Ieri la Uroi. unde se efectuau iutornl molopompei. un s a te, cînd timpul se anunţa sece­ scor din buzunar ziarul : echipa Chestie de ..anteceden­
pui de o zî. —• Mu vezi timind probabil ? te peuc rare Federaţia n-a vrut
(Agerpres) na desfăşurare a lucrărilor de Irigaţii pe 200 lieclare cnltl- Initiat nimic pentru ca plan­ tos, pentru ca recolta să nu fie să nr-teă nici in ruptul capului
dirijare a apei spre culturile v?jIc a i porumb, in.rinenil C;«- tele. să nu şuiere din cauza dijm uită ca urmare a lipsei de ..Pentru următoarele 7 zile t re­ P e, rme caută, zăicţtc... trei z°*
nte frumoasă <i călduroasă, eu
rol KosUa ne-a Informat că zil­ secetei. um iditate ?
nic aici cu cele cinei agregale — Noi putem iriga cel pu­ Aspectele M a la le ricnolă râ ceruI variabil Vine dnb dm Iuti pe care <ă b> dea c/><ar ducă
se aplică udări pe cite 15 hce- ţin 100 heclare de teren, ne drumul apel spre culturile a- nord-VC't. apoi potrivit dm nu ir ioară fotbal.
larr. Alte sase aspersoare se spunea specialistul de la C A P qricolc în unele unităţi mal • ud-vC't Temperatura te men­ — Mâi dar eţti informat, nu
află în funcţie la llia si L5- Soimus Nicolac Neacşu. Pină osie barat încă de nepăsare. ţine Vidieată...". Vezi. pină <i zfnmă.
pusnie, iar la Deva si Sim *ria acum insă nu s-au efectuai Cind în fiecare din unităţile a- vinnd re dure. cind d? !,t utd — Sini. că umbata trecută
se fac irigaţii cu aspersorul pe udări decît pe o narlc din te­ in in lllr ca exemple ncqatîve se Ia nord. cind de la , ştii tu de n-aţi dat „Vacanţă saptăminală"
terenuri neamcnaiale la cul­ renul cultivat cu legume, .pe pol aplica udări pe sule de unde... Si numai eu ţtiu ce-am păţit.
tura cartofilor restul nefiind amenajate nici heclare. se Irigă suprafeţe neîn­ — Ştiu, numai că eu iii zic M-am vrut ţă se repete simbăta
canalele (?). semnate deoarece consiliile de să te duci duminică Li Con­ acera ţi, vezi tu, m-am injor-
Si la C A P Răcia s-au ir i­ mat.
gat fî hectare cultivate cu le­ La C A P Hărăn. inginerul conducere nu sc preocupă cu teşti. bnză Oră}tie Acolo va li — Ei. ţi ce-aî. mai %ăsit pen­
gume si sfecla de pe 5 hec­ Cornel Târăboancă nea reia- intreaqa răspundere de m obili­ o mare ierbare la care iun n ro tru duminică ?
tare Inginerul Silviu Olani lat despre o acţiune pentru zarea sl folosirea cu randa­ IC-/7 CCC de tineri dm tor j//- -- Puie z/s. ce-am „zătit” .
ne-a dat asigurări că asperso­ rare unitatea merită toată lan­ ment maxim a tuturor torte­ dciul. Vme si II adrian Pai roti­ pentru râ am bătut tor. judeţul
rul va lucra cu randament mă­ da. O suprafaţa de 10 hectar»* lor şi mijloacelor existente pen­ ri u. /retorul universitar de la cu maţnia dr-am culci afişe. F,u
rim. Am adăuga insă că la a- unde s-au plantat pomi în n- tru combaterea secetei. Aceas­ C!ui Va VOrbt despre VCStiţnlc nu-i ..oficial" m mi sc lurni-
crasiă unitate există condiţii ceastă primăvară v fori udată ta fiind o îndatorire patriotica ţrrămoţciti, va da autoetrufe pe
de două on cu «ăleiile. jeen sl o chestiune de interes na­ car(ilc ba despre daci Şi, cum zeze date. Afisc/c le-am copiat
pentru a se irign o suprnlaliî intr-un carneţel specia! cu ţină.
mult mai marc. cu condiţia ca ce a făcut ca procentul de ţional se cere ca in cel mai te ştiu coleciinnar... Apoi. vei fa de zazetar lJi(c. la Hune­
si motonompa existentă să fie prindere să lie de circa 95 ia scurt timp comandamentele co­ vedea daci adevăraţi. la ei a-
sută Rău este că acţiunile de munale. cu sprijinul organizaţi­ easă Fâ-i te roz plăcerea anta doara ineepe azi etapa a doua a
I ol os i t ă pe cursul riului care
străbat * o mare narlc din le- combatere a secetei s-ou cam ilor de partid, să întreprindă tui Liviu Micn/a. rare a m izat eanipioiiatuhu republican pe e-
oprit aici. Ieri sc făceau unele acţiuni urqenle si energice In evocarea istorică Aţa că. du-tc rbtpe, divizia B — atletism.
renul cooperativei In plus. nu Participă judeţele Sibiu. Caras-
este dc loc de neglijat lanţul ca preqâtîri pentru punerea în scopul îndeplinirii în mod e- la P T C . ţi re înscrie pentru
funcţie a unei cisterne in ve- xemnlar a planurilor stabilite foruri in autobuz. Altfel... as­
Popas pe d ru m u rile ju d e ţu lu i Hunedoara şi aici să se orqanizcze udarea 5. POP
dîrea udării cartofilor, îar la fn fiecaro unitate în vederea culţi luni dimineaţa povesti
cui tu r i lor cu cisterne, butoaie
Foto : V. ONOIU Sl cu gălelile. grădină după ora 9 se mai în ­ combaterii efectelor neqative — Pa. dar ncvatlă-mea
cerca pornirea motonomneî. Si ale secelel asupra producţiei vrea fotbal. Ce ţtit tu ţ A de­ (C ontinuare în pag. a 3-a) J
De posibilităţi asemănătoare aici mai existau canale necu- agricole.