Page 3 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 3
Vineri 3 mai 1968 DRUMUL SOCIALISMULUI 3
Vizita conducătorilor de partid şi de stat ia Sărbătorirea zilei de 1 Mai
Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti Strălucirea
A
Fabrica de confecţii şi t r i
cotaje Bucureşti, una dintre f l ă c ă r i l o r
cele mai m a ri în tre p rin d e ri
industriale ale Capitalei, a îm
p lin it 20 de ani de existenţă. Pe oamenii Hunedoarei fie r tin, Constantin Drâgomir,
Este un eveniment deosebit, binţi i-am în lîln it, nu o dată. Ghcorghc Angheloiu, D u m i
un p rile j de bucurie şi satis pe platform ele furna le lor sau tru Juncu. A v ra m Oprişa, A
facţie pentru întregul său co KOLAE CEAUŞESCU strunind m uie de grade ale lexandru Dragotă...... Sînt unul
lectiv care. prin muncă ro d cuptoarelor în caic ciocoieşte din oţelarii tin e ri — ne spu
nică. a înmănuncheat in bu oţelul, urcaţi pe schele înalte, ne in ginerul şef de schimb A le
chetul celor două decenii plăm ădind cu m îîni de „meş xandru Dragolâ. Dar aici am
m ari şi însemnate succese. Draql tovarăşi, propoi'lia să fio aproape in Polilica internă si externă a teri m a ri" m arile agregate, sim ţit puterea colectivului, am
Răspunzând in vitaţiei de a versa — mai mulţi bărbaţi României, ce corespunde pe lăcaşuri de cultură, oraşul din învăţat ce înseamnă botanica.
Este penlrn noi o mar? pl.V
participa la marea lor sărbă (Aplauze). Nu vreau să-i supăr deplin intereselor vitale ale temelii l-am căutat în zi de V rem ca la sărbătoarea m u n
toare. in m ijlo cu l ha rnicilo r cere de a lua parte la această a i nimic pe bărbaţi, dar cred înlreqului popor, se bucură de sărbătoare, la ora cînd eoşu- cii s-o facem din nou cunos
m un citori, ingineri, tehnicieni manifestare sărbătorească a pu că rezultatele ohlinute de în oprobar?a unanimă a tuturor iilc inalle ale oţelăi iei p ri cută Vom urma partidul, cu-
de aici, au venit tovarăşii ternicului colectiv al Fabricii treprindere nu pot li despărţite cotâtenitor patriei, care o- În meau botezul soarelui. Şi i-am vintut lui. cu convingerea câ
Nicolue Ccauşcscu. Glieorglic <lc confeclii şi tricotaje Bucu de munca lemeilor. care lor- făptuiesc neabătut, ştiind câ de in tîlm t. I-am în tîln it in faţa este calea cea mai dreaptă"
Apostol, Em il Ilodnaiaş, V ir- reşti, prilejuită de împlinirea o mează murea majoritate a co aceasta depind bunăstarea pro- furnalelor. în fala oleluriei, P rin faţa tribu ne i se scurge
gil T ro fin , 11ie V cid eţ. .Innos 20 de am de la intrarea în lectivului în lre n rid cn i (Aplau qresul naţiunii noastre so pe aleile m arelui combinat, a un adevărat flu viu de oameni.
Fazchaş, D u m itru Popa şi funcţiune a întreprinderii. Da ze) Cred că tovarăşii din con cialiste (Aplauvc prelunqilc). colo unde i-am in liln it de atî- Parcă nicicind in Piaţa tc i-
Ghcorghc Gnston M arin. ţi rai voie să vă transmit cu ducerea de partid 51 de stal. Recentele hotăriri ale ple lea on. Şi in această d im i- Iru lu i nu au fost alîtca flori.
La intrarea în fabrică m ii acest prilej un salut călduros car? sini aici. vor fi de acord narei Comitetului Central al nea|ă a lui In tii de Mai. ei M iin ilc care modelează oţe
le de m u n cito ri au salutat pe din partea Comitetului Central cti mine de a mai acorda un partidului confirmă încă o da s-au adunat acolo unde foctfI lul poartă flori ; acelea ram
al partidului, a Consiliului dc stăpînesc perforatorul poartă
conducătorii de partid şi de număr dc ordine si medalii nu tă fermitatea si consecventa nu se stinge, pentru a îm p ru
stat cu puternice ovaţii şi u- Stat si a Consiliului dc M in iş mai pentru femei (Aplauze pu cu care Comitetul Central în muta parcă p u rp u rii drapele simbolice f l o r i : m îind e ce n-au
rale. tri ale R epublicii Socialiste ternice). făptuieşte proqramul elaborat lor, slră luci rea flăcărilor, pen învă ţa t încă bine a scrie şi
România (Vii si puternice a- tru a aduce la sărbătoarea cele care au învăţat să aline
în a lţii oaspeţi au fost întim - Aş dori, cu prilejul înmi- rle Conqresut al IX-lea şi de
plauzcl. m uncii mesajul (ovarăşilor ce dureri, poartă flo ri de mai ;
pina ţi de A le xa n d ru Senco- nării acestor înalte distincţii să Conferinţa Naţională a parti
Fabrica dv. a fost construită au îm brăcat salopeta şi şi-au şi Teodor M ilra n , care ( k N
vic i. m in is tru l industriei u felicit călduros pe toti tovarăşii, dului.
şoare, de colectivul de condu prin munca entuziastă a mii de intreq colectivul întreprinderii, In centrul preocupărilor prins pe caschetă ..ochiul" de ani aşează lamă lîngu lamă
cere al în tre p rin d e rii. repre tineri briqadien, dintre care si pe toii cei decoraţi, pentru partidului şi statului nostru es cobalt. In uşa halei suflante- parchetul, poartă flori. „Cred
zentanţii organizaţiilor de mulţi au continuat apoi să lu distincţiile primite, pentru c in te omul, pentru fericirea căruia lor de la secţia I furnale nc-a câ nu există bloc. apartam ent
creze aic», iar unii sini astăzi în tim p in a t un crim peî de pa în Hunedoara, in care să nu
partid, sindicale şi de tineret. stea re )i s-a făcut (Vii a- comuniştii si-au Închinat si-si
muncitori fruntaşi, maiştri, au jişte — rod al migalei celor fi lucrat". Num ele lui M itra n
Se vizitează expoziţia „20 pldiize). Totodată. allind că închină fntreaqa lor activitate In Pio)a teatrului din Hunedoara, Io mitingul siderurgicilor,
funclii de conducere în această care au ţin u t ca gingăşia flo nu se leagă de m arile furnaie
de ani de existenţă a fa b ricii". creşa întreprinderii dumnea, intreaqa lor via|ă. (Vil şl pu constructorilor, minerilor şi al celorlalţi oameni ai muncii.
întreprindere. Se poate spune rilo r să le întovărăşească m u n ca cele ale lui Cornel Pro-
P rin numeroase panouri, gra voastră nu satisface toate ce ternice aplauze).
că. o dată cu dezvoltarea fa ca. Şi, simbolizând parcă ro dea. A v ra m A lb u, Gheorghe
fice. fotografii, este înfăţişat rinţele, am stabilit ca încă in Lichidarea lipsurilor din mun
bricii. a crescut si colectivul de dul bogat al acestui harnic co Bocan, O vidiu Pleşoianu, Toan
sugestiv d ru m u l ascendent acest an să fie construită o ca noastră, demascarea unor
muncitori, tehnicieni şi inqi- lectiv. fu rn a liş tii şi-au încăr M u rin şi ale m u lto r altora. F-
străbătut de această fa b rx ă de cresă pentru 100 rle locuri. abuzuri care au avut loc 1n tre
nen. devenind astăzi un colec cat braţele cu flori. Ei a;t adus chipa lui şi-a înscris auto
la m icile şi rudim entarele a (Aplauze prelunqite). cut au drept scop perfecţiona
tiv puternic închegat. care isi la sărbătoarea lui In tîi Mai grafe în fiecare d intre cele a
teliere Apaca la marca şi mo Orarii tovarăşi. rea întregii aclivităli, dezvolta
îndeplineşte cu cinste sarcina mai m u lt de 13.000 tone de proape 10 000 de apartam en
derna unitate de a/.i a indus Dună cura stih. partidul şi rea continuă a democratici so Adunări populare
de a da patriei produse de hu fontă dată peste plan patriei te ridicate de l.C S .IL la H u
triei noastre uşoare. qtivcrnul acordă o atenţie cialiste, crearea unor asemenea
nă calitate, rezistente si cit in dar. „Ne am înd e p lin it an nedoara. Munca echipei nu
Pretutindeni, în secţiile vi deosebită dezvoltării industriei, condiţii in care omul să se poa
mai frumoase. gajam entul — spune cu m o are rezonanta aceleia pe care
zitate, sute de m un citori şi care constituie baza înlreqului lă dezvolta multilateral, să-şi
In cei 20 de ani de la în fiin destie m aistrul principal M i- o fac m on torii. Ei n-au în ă l
muncitoare fac o p rim ire en proqres economic-social în poală volorilica toate aptitudi Cu p rile ju l zilei de l Mai. populare au asistat apoi la hai M ilita m . Nu nc-am făcut
tuziastă tovarăşului Nicolae ţare. întreprinderea dumnea România. In cadrul industriali nile. să poată fi cu adevărat m ii de oameni ai m u n c i; din frumoase şi însufleţite m an i decit datoria de furna lişti. Şi ţat un furna l de 1000 mc. dar
Ceauşescu şi celorlalţi înalţi voastră a nhţinut succese mari. zării s-a dat o alentie deose omul societăţii socialiste, liber oraşele Brad, Orâştie şi Haţeg festări c u llu rn l-sp o rtive In in 14 arii. oamenii lui M itra n
Ea este astăzi cea mai marc fa dacă e sâ dăm sem nificaţie au acoperit, lamă cn lamă,
oaspeţi. In lre ru p îu d pentru bită industriei bunurilor d? şi stăpîu pc destinele sole. au luat parte la însufleţite a- sala cinem atografului „Steaua cifrelor, aş z.ice cu ele sim bo
rîleva clipe activitatea, lu c ră lnică de conlcclîi şi tricotoie consum, in scopul satisfacerii (Aplauze puternice. îndelungi). du nâri populare, cc au avut roşie" din Brad s-au întrecut lizează ataşamentul faţă de în mai m u lt de 1.000.000 mp.
torii ovaţionează îndelung, din România Produsele fabricii tot mai depline a cererilor ma întregul popor vede în mă loc în localităţile respective fo rm a ţii ale casei de cultură cercatul nostru partid. Mâsu Este o carte de vizită ce-\ re
dînd expresie sentim entelor dv. se bucură d? o bună apre selor larqi ale înlreqului nostru surile Tccenlei plenare a C o Jn cadrul a d u n ă rilo r au luat din localitate şi căluşarii din iile recentei plenare a CC . al comandă fără echivoc. Şi, da
1 oi profunde de dragoste şi ciere, atit in Iară cit si în popor Este rle înţeles ca tre mitetului Central holăiiren nes c u vin tu l tovarăşii loan Cosma, Musariu. După-nmiazâ s-au P C.R sînt exem plu viu de că c sâ vo rb im de Hunedoa
ataşament faţă de P artid ul străinătate. In ultim ii ani au buie să acordăm şi m ai m u ltă a- trămutată a partidului şi gu secretar al C o m itetului orăşe organizat serbări eîmpeneşti p rin cip ia lita te partinica, dc ra, de m arile ei furnale, de
Comunist Român, de conducă fost luate o serie de măsuri tenlic crcsteîii producţiei aces vernului de a întări Icqalilalea nesc de partid Brad, preşe la Brad. Ţărăţel. Luncoiul de forţă şi clarviziune. In ele văd oţelarii, de laminoare, de fa-
torii săi. pentru îmbunătăţirea activităţii tui sector si. în acest sens, Con- socialistă, de a osiqura si <fa- dinte al C onsiliului popular Jos şi Tobea, iar seara la deschise porţile v iito rilo r m u n briciJe de aglomenare, de o-
In încheierea vizitei a avu t întreprinderii, ceea ce a dus la qrcsul nt IX-lea n prevăzut, du ronta drepturile si libertăţile orăşenesc provizoriu. loan (iu raba rza a avut loc carna citori spic înalta calificare, biectivelc ci, d intre care u lti
creşterea
producţiei, producti
loc o adunare festivă, orga pă cum ştili. un spor destul de cetăţeneşti prevăzute in Con- Păstrăv, secretar al C o m itetu valul tineretului. La Orâştie, m ul — b lu m in g u l dc 1300 mm
nizată cu p rile ju l îm p lin irii a vităţii muncii, la sporirea bene mare fată de trecut. Pupă con- slitulin tării. lui orăşenesc de partid Orăş- pc stadion, şi Ia cabana „Po vad largul democratism al o- va p lin ii curind botezul focu
noastre
socialiste.
r in d u irii
2i) de ani de activitate a fa ficiilor qres au mai fost luate în con Societatea socialistă pe care he. preşedinte al ConsMiului ieniţa'', s-au desfăşurat pro Asemenea măsuri nu pot decit lui — de n o u l oraş de pe Cerna,
astăzi două din
Am vizitat
bricii. sectoarele întreprinderii. Ne-a tinuare o scrie de măsuri care o edificăm reprezintă forma cea popular orăşenesc provizoriu grame culturale şi serbări cîm- să dea încredere în viitor, in nu putem sâ nu a m in tim pa
Deschizînd adunarea, secre făcut o impresie deosebit dc au făcut să crească cu mult mai înaltă a democratismului si şi N irola c Zamora. secretar peneşti la caic şi-au dat con această forţa puternica — tru in iţiale de prestigiu r
tara com ite tu lu i de partid, plâoută sectorul de p ro to tip u ri producţia bunurilor de consum umanismului. Sîntem ferm ho- al C o m itetului orăşenesc de cursul fo rm a ţii artistice (Im pa rtidu l com u niştilor". „ I . C S H " T o t ce s-a rid icat
Flconora Cojocarii, a salutat, care oglindeşte nivelu l tehnic Este necesar ca. o dală cu spo- lăriti să nu precupeţim nimic pa rtid Haţeg, preşedinte al localitate. De asemenea. in Asemenea lui M ihai M ilita pe verticala Hunedoarei poar
ir. numele celor 14.000 de sa sirea producţiei, să acordăm pentru a realiza socialismul şi C o nsiliu lui popular orăşenesc ziim de 1 Mai fo rm a ţiile a r tă autograful acestui colectiv.
înalt al întreprinderii, preocu comunismul in forma sa cea rii sînt sule. mii. In coloana Carul alegoric adus la dem on
la riaţi ai fa b ricii prezenţa în parea colectivului de a perfec si mai multă atentie îmbunătă provizoriu. In cu v in tu l lor, tistice ale casei de cultu ră din siderui qiştilo r l-am în tîln it. în
m ijlocu l lo r Io această sârbă- ţirii calităţii Mă rcler nlit la mai avansată, atît din punrt v o rb ito rii s-au referit la în Haţeg şi ale liceului au sus m ijlo cu l tovarăşilor săi de straţia oam enilor m uncii (lin
‘ aare a conducătorilor de ţiona continuu producţia, de a creşterea durabilităţii Şi rezis de vedere material, cit şi din semnătatea zalei de 1 Mai. au ţin u t frumoase programe de muncă, pe Constantin Toma m u n icip iu l Hunedoara a în fă
>artid şî de slat. realiza pe această cale o folo tentei. cît si la îmbunătăţirea punct de vedere spiritual. N u treept in revistă succesele n i rînteee şi jo curi în oraş şi în — unul dintre veteranii H u ţişat sim bolic acest autograf.
Lu înd cuvintul, directorul sire cit moi raţională a m ijloa execuţiei, a aspectului estetic mai aşa vom putea spune că care a fost in lim p in a tă aceas parcul Slivuţ, Pe terenul din nedoarei. I-am văzut pentru De la celalalt capăt al d r u
general al fa b ricii Iosif S lcin- celor materiale şi de a pune la al produselor. Este de in|e|es. am rlcsăvirşit construcţia so- tă sărbătoare de către oame incinta Liceului din Haţeg, au prim a dată arg in tu l purului m u lu i pc carc-l parcurge m e
bnch. a spus: Nc sim ţim foar indemina m uncitorilor mijloace tovarăşi, că oamenii vor îm cialislă în România. (Vil $1 nii m uncii din oraşele Brad. avut loc întreceri sportive de pe care în zi de lucru şi-l as talul, de acolo de unde oţe
te fericiţi că sintem in m ă de pToductie mai bune. pentru brăcăminte mai bună, că fe puternice aplauze). Orăş4ie şi Haţeg şi au scos atlehsm. handbal, volei şi fot cunde sub cască. „T im p u l — lu l îşi arc obîrşia, din a d in ru -
sură să vă raportăm, iu bh i n obline producţii sporit-?, do meile vor să se îmbrace mai M uncind pentru edificarea în evidenţă însemnătatea e x bal. Totodată, s-au organizat încearcă el ju stifica re Dar r ile din Poiana Ruscă. m in erh
conducători, că în toţi aceşti calitate ridicată. Dc acera, to Inimos; este aceasta o dorinţa socialismului în patria noastră, cepţională a recentelor m ă numeroase excursii în locuri aici (şi işi loveşte pieptul cu au venit la sărbătoarea lui l
20 de ani colectivul nostru de varăşi, doresc ca în numele lircască — şi toată lumea ştie noi ne îndeplinim , fără îndo suri adoptate de C om itetul pitoreşti din îm p re ju rim ile lo mina), sînt mai tîn ăr ca ori Mai cu braţele încărcate B el
muncă. în frunte cu com uniş conducerii de partid si de stol cţt este de plăcut să fii bine., ială, în p rim u l rind în d a to ri Central al p a rtid u lu i pentru c a lită ţilo r am intite, p rile ju in d şugul m uncii celor de la Te-
să vă fe lic it pentru rezulta rea fată de poporul nostru, ei n d. mă simt mai tare. Este lîuc şi C h clar se măsoaiu în
tii, s-a străduit să-şi înd epli îmbrăcat şi hrănit, să duci o mersul înainte al societăţii m inunate clipe de destinde acea forţă care iţi dă c e rti tone de m inereu. în tone de
nească şi să depăşească sarci tele pe care le avcli în activi vi (iţă civiliza tă . De. aceea tre caro ne-a acordat încrederea
tatea dv (Aplauze prNunqite, buie să facem totul pentru a şi in fala căruia răspundem dc noastre socialiste re, de petrecere plăcută a tim tudinea m ersului înainte Sînt fier 533 de tractoare s-ar p u
nile ce i-au fost trasate de g în d u rile mele. acum în zi
P artid ul Comunist Român. urate). da o producţie care, prin cali îndeplinirea proqramului de P a rtic ip a n ţii Ia adunările pu lu i liber. de sărbătoare. Aş vrea sâ vă tea realiza din tonele dc fier
Prin munca desfăşurată dc tăţile sale, să bucur? şi să în- construire a socialism ului In a b ru t trim ise în acest an in
V o rb ito ru l a înfăţişat apoi spun m ulte despre sentim en
întrequl colectiv, de conducerea Immuseţeze viaţa oamenilor celaşi timp, noi ne îndeplinim plus furna liştilor. Pe Nicolae
succesele obţinute (ie acest tele pe care le încerc. Vă fac
întreprinderii, dumneavoastră m uncii, constructori ai socia $i îndatorirea fată de mişcarea Balici, m in erul din C hclar.
harnic colectiv în cele două insă o m ă rtu risire : mă sunt
aduceţi o contribuţie activă la lismului. (Vil aplauze). Tcvolulîonnră internaţională, fa l-am în tîln it la tribună .Şi-a
decenii de activitate. V olum u l m îndru că fac parte din m a
Înfăptuirea sarcinilor stabilite Sînt convins că întrep rin tă de cauza păcii si socialismu prins la reverul hainei rinei
producţiei-m arfă a crescut fa rea fa m ilie a com u niştilor'’ . steluţe pu rp u rii. „N -a m făcut
ţă de anul 1948 de peste 12 de Congresul al IX-lea al pa rti derea dumnevoastră, care pro lui în lume (Aplauze puter M în d rie pe deplin justificată,
dului privind dezvoltarea in d uş duce multe lucruTi frumoase, nice). Sîntem ferm hol Ar î t i să o socoteală cît m inereu am e x
ori. realizîndu-se în arest an. căreia m aistrul Constantin
ii i oi bunurilor de consum, asi- va face totul pentru a lucra şi nu precupeţim nimic pentru a tras peste plan în cinci ani.
în num ai 40 de zile. înlrcaga Toma, colectivul din care fa O asemenea socoteală nu fa
producţie a anului 1950 ; qurarea populaţiei muncitoare mai bine, pentru a da produse ne îndeplini neabătut alît sar ce parte, ii dau strălucirea
preocuparea continuă pentru cu îmbrăcăminte, încălţăminte rle calitate mai bună, mai fru cinile naţionale, cîl si cele In succeselor. In această zi de cem pentru câ ceea cc dai
in dar, nu se soroteşte. Vrem
îm bunătăţirea organizat'i p ro şi, în qcneral, cu m ărluri mai moase. contribuind astfel la ternaţionaliste. In aceasta ve Mai, ei au venit să raporteze
ducţiei şi introducerea pro- multe, mai bune. mai frumoase, ridicarea nivelului general al dem îndatorirea noastră de co- că an redus tim p u l de staţio num ai ca darul nostru sâ fie
cît mai mare Aşa ne arătăm
:edeelor tehnologice noi a fă pentru ridicarea bunăstării ma producţiei industriei uşoare din munlsli, de detaşament al miş nare a cuptoarelor, aflate în noi. m in erii, dragostea dc ţa
cut ca productivitatea va lo ri teriale a poporului nostru. tara noastră (Aplauze puter cării comuniste internaţionale. reparaţie, cu peste 250 de ore ră. încrederea în pa rtidu l nos
că pe salariat în J9f>8 să re Cu prilejul acestvii mare eve nicei. (Aplauze Indelunqi). „N oi nu dăm oţel — spunea tru". Iar m aistru l Constantin
prezinte 311,5 Ia sulă faţă de niment din viata întreprinderii După cum se ştie. rezulta In încheiere, dati-mi voie să Toma — dar aceste ore cişti- M unteanu de la Uzina de pre
realizările an ului 1940. Jn a şi a colectivului de salariaţi — tele din primii doi ani ai cin urez harnicului colectiv al Fa gate înseamnă lot oţel şi ar parare din T e liu c l-a com
cest an se creează circa 4 OHO împlinirea a 20 de ani de acti cinalului sînt bune. Ele demon bricii de confecţii si tricotaje putea însuma vreo 7.000 de pletat : „încredere cc-şi trage
vitate — si pentru activitatea strează că avem toate condiţi Bucuroşii succese tot mai mari
modele noi de confecţii, tric o tone". seva din politica pa rtidu lui,
taje şi ciorapi, faţă de numai bună desfăşurată în producţie, ile pentru a îndeplini nu numni in activitatea sa pentru înde Peste fa ld u ri de drapele, din sinceritatea p a rtid u lu i fa
10 modele cît se confecţionau întreprinderea â fost decorată sarcinile puse de Congresul al plinirea sarcinilor ce i revin din peste cîm pul de flori, purtat ţă de popor. Faţă de o ase
in 1940. cu „O rd in u l M u n cii" cfasa I. iar IX-)ea, dar şi pentru a da o holărîrile Conqresolni al IX-!oa rle m îini puternice, se revarsă menea sinceritate, dc o ase
In continuate, vo rb ito ru l a un număr de tovarăşi au primit producţie mult mai mare. al partidului, să-i doresc să 51 acordurile cîntecului lui Ci- menea p rin cip ia lita te p a rtin i
arătat că întregul colectiv al ordine si medalii ale Republicii Avem succese însemnate în aducă o conlrihulie lot mai ac- prian Porumbescu: M u n ci că nu poţi sâ stai de-o parte.
în tre p rin d e rii va lupta necon Socialiste România. (Vii şî pu toate domeniile de activitate livă In bunăstarea si fericirea torii au pornit Ş i-n tr-u n cînd
ternice aplauze). lntrequ) popor munceşte ru înlreqului nostru ponor. (A- Este acea legătură care ne ţine
tenit. neprecupeţindu-şi forţe s-uu în fră ţit Astăzi ei sărbă strins un iţi în ju r u l lu i".
Inmînînd ordinele şi meda clan sporit pentru înfăptuirea platizc puternice).
le, pentru traducerea in viaţă toresc/ I Mai m uncitoresc".
liile, am remarcat că,v dacă in vastului proqrom rle dezvol Vă doresc, la toţi. multă să Panourile, lozincile, uralelc,
a sarcinilor stabilite de Con A co rd u rile um plu Piaţa tea
intrepîindere aproape 80 la sută tare a patriei, de ridicare a bu nătate şi fericire personală, to florile, stindardele pe oare si-
gresul al IX -lea şi de Confe tru lu i Apropierea oţelarilor derurgiştii, m in erii. învăţăto
sînt femei, apoi la acordarea năstării materiale şi culturale varăşi ! (Aplauze prMunqfle,
rinţa Naţională a pa rtid u lu i. iunie, ovaţii). de tribu na oficială stirneşfe
decoraţiilor s-a înlîmplat ca a celor ce muncesc rii şi profesorii, medicii sau
Au lu a t apoi c u vin tu l m u n aplauzele m u lţim ii In fru n lucrătorii dm transport, din
citoarea Ileana Paul, şeful de tea lor un grup compact „dc
comerţ sau cooperaţie, v iito
secţie Florea Bileanu, ing. cavaleri ai oţelului". Pe piep rii siderui gişti, medici sau
Blumeta Darie. Cuvânta! tovarăşului tu rile lor strălucesc cile 4 şi profesori, generaţia de mîine.
In cadrul adunării, în tr-o 5 steluţe p u rp u rii, adevărată ic-au adus la sărbătoarea oa
atmosferă entuziastă, s-a dat constelaţie de rubin ce s-a
m en ilo r m uncii, confluenţă
apoi Citire decretului prin ca născut acolo. în încleştarea cu simbolică a prezentului şi per
re Consiliul de Stat a confe Nicoia© Ceauşescu dogoarea cuptoarelor. Din m u spectivei. au dat glas încre
rit „O rd in u l M u n cii" clasa I mie acestor oameni patria a derii hunedorenilor în aceia
Fabricii de confecţii şi t r i p rim it cu 0 000 tone otel M a r care ne conduce neabătut spre
cotaje Bucureşti pentru rea li tin şi electric mai mult. Cer un m iine luminos, socialist —
zările rodnice obţinute in ac rostit Sa masa tovărăşească tificatele de naştere ale Partidul Com unist Român.
tivitatea de producţie şi tch- ,»O.L."-urilor le-au semnat D u
nico-economioâ şi pentru con m itru Brinz.ei, foan Cismaş, S. POP
trib u ţia deosebită adusă la iJin p a rcu l Snagov Traian Birlea. Constantin C la A. NAGY
dezvoltarea in dustriei uşoare,
cu p rile ju l îm p lin irii a 20 de
ani de Ja înfiin ţare.
Cu acelaşi prilej, pentru (U rinare din pag. 1) incom parabil superioară orîn- sigura desăvîrşîrea con stru irii 9 a mulţi ani eu ocazia zilei
m erite deosebite în muncă, au d u irii vechi capitaliste plan m aterial şi spiritual, pen FLUX C O N T I N U U . . . 11 de 1 Mat". ,,Felicitări cu o-
socialismului în Rom ânia pe
fnst înmânate ordinele : „Stea trecut prin m ulte greutăţi, dar Am realizat m u lt in dome cazi a împlinirii celor t6 an".
ua R epublicii Socialiste Româ întotdeauna a dat dovadă de niul dezvoltării bazei m ate tru a crea poporului o viaţă ,,Sosesc miine la ora 10". Cu
nia" clasa a Il-a . „O rd in u l omenie, de umanism, de d ra riale a socialismului, in r id i demnă de orînduirea socialis vinte transmise dc cei dragi, ce
M u n cii" clasa a H-a. o rd in ul goste pentru toţi oamenn m u n carea n ive lu lu i dc trai al po tă şi comunistă. Aceasta este A lo. Deva! Alo, ata(ia Avia- •eIul schimbului — </ maistrul comotivei, cu mina pe manetă, lor dragi, dm cele mai îndepăr
„Steaua R epublicii Socialiste cii. Lu i nu i-a plăcut, nn-i p la porului Oamenii spun însă pc sarcina şi îndatorirea fiecărui fl • * ian Dna. Aici spitalul loan Crifitn. alături de întregul mecanicul Simion Mihcţ, por- tate colţuri ale ţării
România" clasa a lll- a , „O r ce, şi nu-i va place nicioda bună dreptate : e bine că sc comunist, începînd de la con firad. Aduceţi de urzeală 2 ki colectiv care a înălţat mai sus ncţte pe drumul de fier al ţârii. Prin hărnicia ţi operativitatea
d in u l M u n c ii" clasa a III-a, tă .nedreptatea şi mai cu sea ridică fabrici, că sc dezvoltă ducerea de pa rtid şi de stat lograme de singe din toate gru ştafeta muncii în ziua sărbătorii In altă parte, la Simcria-triaj. lucrătoarelor de la telefoane Ma
o rd in u l „Steaua R epublicii So mă nedreptatea îm potriva p ro agricultura, ştiinţa. cultura, pînâ la u ltim u l m em bru al pele sanguine Avem cazuri de I Mai, au îmbogăţit scria iz- Dorel Irimie. remorchează trenul na Mitu, Georgeta Naciu. Ticna
cialiste Rom ânia" clasa a V-a. p riilo r săi fii de seamă, a m i dar ne interesează şi cum pa rtidu lui. Vom putea spune grave". Innzilor. au dus mai departe dc marfă nr. 2 671. cu utpra- Anghel, Maria Angliei, Marja
precum şi „M e d a lia M un cii" lita n ţilo r rid icaţi din rîn d u rile trăiesc oamenii şi cum se m a că rie-ain în d e p lin it În d a to ri Peste citeva clipe. pilotul vestea despre hărnicia fi abnega tonaj. lancosehi. Daria Nieuţa toate
unor m uncitori, tehnicieni şi sale. nifestă personalitatea umană rea faţă de popor numai a- Vasile fiitpoiu, însoţit de ofi ţia oţelarilor, dindu-i o nouă Sînt două episoade scurte din cele peste 4C0 de telegrame trans
ingineri ai fa b ricii Iată de ce C om itetul Cen in viaţa socială. Există in funci cînd vom asigura o v ia ciantul sanitar. Vaier Arteanu strălucire, înscrisă în zeci dc to viaţa ţi munca obişnuită a oame mise dm Deva au ajuns rapid la
înaltele d istin cţii an fost tral a considerat ca o obliga tr-adevăr, posibilitatea ca so tă îmbelşugată, o existentă sini gata pentru decolare. ne de oţel dat prinos Patriei. nilor de la căile ferate. Astăzi, destinaţie.
înm înale de tovarăşul Nicolae ţie în faţa p a rtid u lu i, a n a ţiu cialismu) să asigure dezvolta m aterială şi enlturalâ înaltă Minutele se scurg cu icpczi- cînd feroviarii raportează despre n liniţtea înălţimilor, la pes
Ceauşescu nii, să restabilească adevărul, rea m ultilate ra lă a pe rson ali pentru fiecare m em bru al so cimtr. Avionul lasă în urmă l;i- 1 orii fntî/ului Mai i-au găsit succesele muncii lor, inimile ce te 800 metri altitudine, un
pc (oferii Rmihan
rămas.
După înmînarea decoraţiilor, să dezvăluie abuzurile care tăţii um ane? Noi răspundem: cietăţii. Pentru aceasta, tova lomctiu după ktlomcUu Dede lor din titra în lucru, condusă grup de oameni stau de strajă,
p rim it cu vii şi îndelungi a s-au comis. Noi am pornit la da. Num ai socialismul asigură răşi. am lu pfat în condiţii gre subt. verdele pnmăverii, brodtu Victor Rălătlâ. loan Boglca, dc Victor Slavmskl se umplu de captează ţi transmit imagini
plauzc. a luat cuvîntnl tova ră luptă pentru a făuri societa această posibilitate, pentru că le. am fost gala să ne dăm Traian Vlad, loan Tarcaş, la vo bucurie, eonţticnţi eă sînt o păr pentru micul ecran. Sînt lucră
şul Ni colac Ceauşescu. tea socialista, consideiind că el este orînduirea socială rea viaţa şi m u lţi dintre noi chiar dm loc în loc dc coloritul flo lanul autobuzelor împodobite ticică din noianul lor. . torii staţiei de televiziune dc la
Cuvîntarea a fost subliniată aceasta trebuie să fie cea mai mai dreaptă. în caic au fnst li şi-au dat-o. rilor de mai, dezvăluie prive dc sărbătoare Şoferi dc cursă Măgura Boiu. Tac aceasta nhiţ-
Cei doi au
ademenitoare.
lişti
în repeta/te rin d u ri cu aplauze dreaptă societate din lume : chidate o dată pentru totdeau Acum , cî-nd îndeplinim ro însă alt. ghid Salvarea vieţilor lungă, ei au parcurs sute de ki D rima zi de Mai. Prunul co- ntiit, pătrunţi de simţul datoriei.
* pil al Aureliei
ţi Dumitru
şi ovaţii puternice. de aceea trebuie să înlăturăm na clasele exploatatoare, ine lul dc cinste de partid condu in primejdie. Umbrela paraşutei lometri în această zi. asigurind Lungii din Deva. Imediat după Astăzi, entuziasmul ţi voioţia
sosirea
pasagerilor
la timp la
In numele celor decoraţi au tot ceea ce nu este în firea galităţile economice, au fost cător al na ţiun ii române so coboară lin deasupra locului in coloanelor de denionstranţi vin
vo rb it directorul fabricii. Io- şi în caracteristica acestei so create con diţiile pentru asigu cialiste, trebuie sâ facem fo dicat. Avionul face un viraj Cluj, l.upcni. Abrud. Brad Lu- miezul nopţii. Camelia, o fetiţă sa schimbe atmosfera de lucru
sif Steinbach. şi m uncitoarea cietăţi, să luăm toate măsurile rarea egalităţii depline a tul pentru h îndreptăţi încre scurt. De pe pămînt. al(i oameni gnj... de 4.7CO kilograme, ţi-a anun obiţnuită din celelalte zile Pai-
ţat sosirea pe lume O dată cit
Georgeta Pletoianu. pentru ca niciodată să nu cetăţenilor, pentru ma-nifos- derea poporului. Slnt convins in alb, transmit gesturi de mul Străhătind drumuri ţi ţorele. sărbătoarea. tieipă ţi trăiesc nemijlocit la
In încheiere, preşedinta co mai poală avea loc în societa lurea m u ltila te ra lă a per că fiecare m em bru de partid, trecînd prin multe oraţe ţt sate. imensa bucurie a sărbătorii de
m ite tu lu i sin dica tulu i Elena tea noastră socialistă abuzuri sonalităţii umane lată sen indiferent de funcţia pe care ţumire Si nu numai ei... Ci au lost martorii de la volan Tînărul medic, fenică Florea. Mai..
Nae. a dat citire unei telegra şi ilegalităţi. sul lio tă ririlo r ultim ei pic o are, v'a munci neabătut, îşi "7 iud Muncii a fost cinstită ai bucuriei si entuziasmului tra a vegheat ore întregi la că pă C luxul continuu al muncii se
me adresate Com itetului Cen Noi ne îndeplinim prin a nare a C o m itetului nostru va îndeplini îndatorirea sacră cum se cuvine de către n\e- diţional Zilei Muncii. timi mamei, a asigurat cele mai 1 revarsă în bclţugul ţării ai
tral al P a rtid u lu i Comunist ceasta şi o îndatorire faţă de Central. Iată de ce întregul faţă dc partid, fată dc poporul larii, furnaliştii sj laminatoni Ţ renul acclcrat m . pleacă dm bune condiţii unei naţteri grele, doma celui dm nesfirsitele co
Român hunedoreni. Cuptorul nr. f> de ajutat de moaţa Cornelia Popa loane ale demonstranţilor. La
clasa muncitoare in ternaţiona popor a p rim it aceste holăilin căruia îi aparţine. la otclăria nouă. strunit eu ace • f ■ «m (m Simerîa peste 5 mi
La plecarea din fabrică, con ţi asistenta Felicia Faur. posturile lor de muncă ţi dc ve
lă. care priveşte cu sim patic şi cu încredere deplină în partid, Propun să ridicăm acest pa ea,ţi pricepere fi dăruire dc că nute", anun(ă vocea crainicului.
ducătorii de partid şi de stat Med teul Petru Tîrnoveaiiu, ca ghe permanenta, oamenii au
speranţă spre tarile rare con în Com itetul Central Demon har pentru pa rtidu l nostru tre echipa pritit-topitontlui Du Sînt cuvinte care se repetă de
sînt înco nju raţi cu dragoste şi re a preluat serviciul de gardă, răspuns prezent. Sînt oamenii ca
struiesc socialismul Avem straţia de astăzi din Capitală comunist, pentru poporul ro mitru Potău, a înregistrai un sute ţi chiar de mii dc ort în
căldură de m un citorii, teh ni obligaţia internaţionaliştii faţă a dovedit cu cită încredere, cu mân. constructor al socialis decursul anului, mereu la aec- nc-a declarat satisfăcut eă ţi ce re au adus cinstire ţi omagiu
cienii şi inginerii în tre p rin d e nou succes. Şarja 22.422-2.1 s-a Zilei Muncii, prin Muncă.
de clasa muncitoare, faţă dc cit entuziasm urmează po m ului. urînd u-i viaţă îmbelşu .,născut“ cu 40 de minute mai eaţi oră. lelalte trei naţteri au decurs bi
rii. Luîndu-şi rămas bun. to toate popoarele care doresc porul nostru partidul. Comite gată. fericită, în societatea I Astăzi, cuvintele au parcă o ne. mama ţi nott-născuţii sînt în
varăşul Xicolae Ceauşescu Ic făurească orînduirea socialistă tul Central. LI este convins că comunistă. devreme. GH. I. NEGREA
urează noi succese în a c tiv i pa rtidu l nostru. conducerea In sănătatea dumneavoastră altă rezonanţă. In marchiza lo afara oricărui pericol. A. M OIDOVAN
tatea pp care o desfăşoară. să demonstrăm că socialismul, hlgmcrid Cristian Boiangiu —
(Agerpres) orînduirea noastră nouă este sa, vot face totul pentru a a- tovarăşi !