Page 30 - Drumul_socialismului_1968_05

£ Sîmbăîă 11 mai 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI
2

REFLECŢII PE MARGINEA UNOR Sesiunea

ştiinţifică
MATERIALE PREZENTATE IN ADUNĂRILE

a
an alizat?
despre reglementarea p a rti­
ios în dom eniul
GENERALE cip ării maselor la r i d ;carea crurile trebuie spuse în mod
l-a ce folosesc acestea? L u ­
edilitar-gospodâ-
nivelu lu i
resc al satelor, despre lă r­
Se întîm p lă
girea continuă a dem ocratis­ clar. adeseori ca muzeelor
m u lu i socialist, da r foarte în unele rapoarte prezentate
In m ajoritatea organizaţii­ jirii, respectarea program ului puţin despre situaţia existen­ să se facă doar o enumera­
lor de partid de la sate s-au de grajd, îm bunătăţirea a- tă din acest punct de vede­ re de fapte, dar nu o analiză Astăzi şi m îinc se desfă
ob ţin u t schim bări calitative slstentei zoo-veterinare. Ra­ re în comuna' Geoagiu. temeinică a situaţiei în care şoară la Deva lucrurile ce­
în ceea ce priveşte ţinerea portul a avut un caracter să se arate cauzele cate au lei de a patra sesiuni .ştiin­
ad un ărilor generale, a şedin­ com bativ, de analiză apro­ Prezentarea unui raport generat o situaţie sau alta. ţifice a muzeelor din ju de­
ţelor com itetelor de partid. fundată a cauzelor unor ne­ abstract, lip sit de fapte con­ Aşa de altfel s-au petre­ ţul Hunedoara. La lucrări
Acestea constituie o Ir b u n â ajunsuri existente în dom e­ crete, l-a obligat pe p a rtici­ cut recent lucrurile si în participă personalul de spe­
de discutare temeinică a niul vizat. S-au c ritica t con­ panţi să pună o serie de în­ şedinţa c o m ile lu lm comunal cialitate din un ităţile m u ­
problem elor, aduoîndu-şi con­ cret. ,.pe nume" tovarăşii trebări. Dezbaterile au fost. de partid Bălţa, unde s-au zeale ale ju d e ţu lu i şi in v i­
trib u ţia Ja educarea com u­ Iosif Vlaicu. vicepreşedinte aşa cum de altfel era de aş­ analizat probleme de gospo­ taţi de la muzeele din ju ­
niştilor. la sporirea întregii al con siliului de conducere teptat, destul de anemice. dărire şi înfrum useţare a deţul Alba-
lor activităţi. al cooperativei agricole. Ghe- Datorită arabei cu care a satelor Sesiunea va aduce date
Există însă şi cazuri cînd rasie Orşa, brigadier zooteh­ fost Întocmit, lipsit in marc Im p o rla n t este şi faptul ca noi despre continuitatea au­
unele şedinţe ale com itete­ nic şi a lţii care nu şi-au în ­ raăsuTu de conţinut a fost si în raportul ce se prezintă să toh to nilor in aşezarea de la
lor de partid, adunări ge­ d e p lin it în întregim e şi în raportul privind nospodărirea se arate concret activitatea Micia, despre oraşul Hune­
nerale ale organ'zaţiîlor de cele mai bune con diţiuni o­ şi înfrumuseţarea comunei, desfăşurată de m em b rii de doara în tim p u l evului me­
bază, pregătite în grabă, nu bligaţiile ce le revin. prezentat Intr-o Recentă şe­ partid, aceasta ducînd la diu, m ă rtu rii ale doctorului
reuşesc în suficientă măsură Raportul astfel întocm it şi dinţă a com ite tu lu i de part'd dezvoltarea activită ţii. la Petru Groza p riv in d actul
să examineze sub toate as­ prezentat a creat membri­ din Vălisoara. sporirea răspunderii tu tu ro r U n irii de la 1 decembrie
pectele problemele, sâ scoată com u niştilor pentru rezolva­ 1918, despre revoluţia in ­
ia iveală lip su rile şi să sta­ rea problemelor. Sînt insă dustrială şi mişcările socia­
bilească măsurile care tre­ rapoarte care nu „suflă" un le de Ia Lupcni, considera­
buie să le întrep rind ă pen­ VIAŢA DE PARTID cuvîn t despre oameni ; ele ţii asupra s tilu lu i sculpturii
tru Îm bunătăţirea a ctivită ţii nu cuprind nici un exem plu. populare şi a portului popu­
de viitor.
A fost oare suficient ca în lar din zona cetăţilor da ci­
Ne vom referi aici la un adunarea generală a orga­ TRANSPORTUL IN
singur aspect şi anume m o­ ce etc.
nizaţiei de bază de Ia C.A.P.
dul in caro se întocmesc m a ­ lor com itetului comunal de Sînt şi altfel de exemple. M ârtineşti în care s-a ana­ La depozitul final din Cirneşti In ziua a doua a lu c ră ri­
terialele care se prezintă in partid posibilitatea de a cu­ In p rim a parte a raportului lizat mersul lu c ră rilo r din al I. F. Haţeg, echipa de sor- lor se va organiza o excursie
şedinţele unor comitete co­ noaşte şl a dezbate cu tem ei­ prezentat de către biroul or­ campania de prim ăvară să se C O M U N LA HUNE­ tatori condusă de Cristian losi- de studii la cetăţile dacice
munale de partid şi adunări nicie problemele, de a-şi ex­ ganizaţiei de bază de la enunţe doar că „u n ii m em ­ voni pregăteşte lemnul pentru de la Costcşti-
generale ale organizaţiilor de prim a părerile şi aduce con­ C A.P. Bretea Mureşană p ri­ bri de partid nu participă livrare.
bază de la sate. trib u ţia la elaborarea unor vind m unca de p rim ire în la lu cru" ? Trebuia desigur,
Darea de seamă, raportul, măsuri juste. partid se arată : „O rgan iza­ critica ţi în mod concret cei D O A R A „S U P O R TĂ "
sau inform area ce se pre­ Şedinţa comitetului co­ ţia de bază C.A P. Bretea care nu-şi fac pe deplin da­
zintă în şedinţa com itetului munal rlc partid Luncoi, Mureşană, sub îndrum area şi toria.
de partid sau In adunarea in cadrul căreia s-a pre­ conducerea com ite tu lu i de V orb in d în general, pre-
qeneralâ au o mare im por­ zentat un raport conţi- partid llia, a desfăşurat o in- 2entînd lu c ru rile numai prin ÎN C Ă ÎM BU N ĂTĂŢIR I
tanţă. De nivelul acestor m a­ nind exemple concrete asu­ lensâ muncă politică şi edu­ cîteva cifre, fără însă a ana­ Grădina în care
teriale depinde în mare m ă­ pra m odului in care se în ­ cativă pentru ca cei m ai buni liza realitatea prin prisma
sură şi caracterul dezbate­ deplinesc sarcinile economi­ tovarăşi să fie p rim iţi în rîn - m un cii şi v ie ţii de partid, a La Hunedoara, din cele 2-1 timp. O cauză a defecţiunilor
rilor. A ctivitatea practică ce. s-a desfăşurat în tr-o a t­ dul m e m b rilo r de partid, a c tiv ită ţii desfăşurate de co­ de ore ale zilei, 6 au fost nu ­ o prezintă şi unele d ru m u ri
v ;aţa confirm ă acest lucru. mosferă intransinenlâ fată pentru a în tă ri organizaţia de munişti. nu putem satisface m ite „ore de v îrf" pentru prost întreţinute, cum ar fi
nerău, Kncăştia etc. După cî­ sutele ..rodesc" mii
In tr-o recentă şedinţă a de lipsuri, în tr-u n sp irit de bază atît din punct de ve­ cerinţele ce se pun în faţa transportul în comun. D im i­ cele spre Hăşdat, S tufit, M î-
com ite tu lu i de partid din critică principială, de analiză, dere num eric cit şi ca lita tiv". organelor şi org an izaţiilor de neaţa de la ora 6 la B, la
llia, de exemplu, s-a ana­ stabilind totodată măsuri me­ Ca apoi, să se consemneze o partid. De aceea, este nece­ prînz de J,a 14 la 16 şi seara teva curse supraaglomerate o? a
lizat activitatea consiliului nite să c o n trib ire la îm b u ­ frază de concluzie : .a tît sar ca şedinţele com itetelor de la 22 la 24. In aceste in­ asemenea dru m uri, maşinile
de conducere al C.A.P p ri­ nătăţirea situaţiei. m em bru b iro u lu i organizaţiei de partid, adunările organi­ tervale de tim p cîteva m ii de trebuie scoase din c ircu it pen­ Dc dteva zile a apărut, lingă copcriful de sticlă. Cum incear-
v in d realizarea efectivului In contrast cu aceste e­ de bază cit şi restul m em ­ zaţiilor de bază să fie bine sidetu rg iş ti şi constructori a ­ tru anum ite reparaţii. gara din Dobrn, o hală din be­ că vreuna sa-ji arate coiful, c
de animale. In această p ri­ xemple, se întilnese Insă la b rilo r de partid au m anifes­ organizate, să se acorde în pelează la autobuzele I C . O. Ing inerul şef al în tre p rin d e ­ ton <i sticlă. AprOfuindu-te, i\t întoarsă cu rădăcinile in sus
vinţă a fost prezentat un ra ­ unele comitete de partid şi tat o delăsare în această d i­ cadrul pre gă tirii acestora o pentru a mej-ge sau a reveni rii, L iv iu Ungureanu, ne asi­ dai seanţa că bata este o seră Prafila se face ori de ci te ori e
port întocm it cu grijă, cu organizaţii de bază rapoarte recţie, lăsînd ca această m un­ deosebită g rijă în to cm irii ra ­ de la serviciu d u ă că „in curînd atelierul pentru producerea legumelor tim­ nevoie.
răspundere. S-au scos în o- lipsite de conţinut, superfi­ că de p rim ire să se desfă­ poartelor, in fo rm ă rilo r ce ur­ Zilele trecute am fost şi noi de întreţinere va fi e x t:ns iar purii. A_l<tră termometrul arată Dar, grija pentru grădina de
videnţă realizările, lipsurile, cial întocmite. şoare de la sine, ea nefiind mează a fi prezentate, să se călători pe traseele autobuze­ munca organizată pe trei peste 2Z grade, iar sub acope­ legume o au cooperatorii ft din­
cauzele lor. Refenndu-sc la Un asemenea exemplu îl condusă în m od permanent". evite graba, lucrul de m ln - lor pentru a vedea cum sin*, schim buri". In felul acesta, ritul ei se riilită la circa -/O colo de această seră, in cimp
aspectele leqale de reali­ constituie m aterialu l prezen­ Desigur, ascultlnd aseme­ tuialâ. să se dovedească res­ transportaţi m u n cito rii Hune­ consideră dum nealui, a s t e n ­ grade Aici s-au plantat fi semănat 16
zarea efectivului şi m ai ales tat în şedinţa de birou a co­ nea relatări disparate nu pect faţă de cei chemaţi să doarei înspre şi dinspre locu­ ia tehnică a autobuzelor va Cooperatorii de la Dnbra au hectare din care 4,6 hectare cu
de creşterea producţiei a n i­ m itetului comunal de partid poţi avea o imagine clară a­ asculte, să-şi spună părerea rile de muncă. fi mai bine asigurată şi, p n n ridicat această seră dm doritUa rădăcinoase, 4 hectare cu cas­
maliere. raportul a subliniat Geoagui p riv in d reabzarea supra m o d u lu i în care s-a or­ in analizarea problem elor De la bun început trebuie să urmare, vor putea fi m e n ţin u ­ de a planta culturi for(alc de traveţi. 1 hectar cu fasole pen­
şi a atras atenţia asupra n- planului de con tribu ţie vo­ ganizat şi s-a desfâşLirat ac­ puse în dezbatere. consemnăm că transportul în te mai m ultă vreme pe tra ­ legume care le aduc venituri tru păstăi, 1 hectar cu varză
luntară. In acesta se vorbeş­ tivitatea. Este oare necesar tiniintne. 4 hectare cu cartofi tim­
nor probleme p rivin d rămî- comun la Hunedoara, accen­ see. în bună stare de fu n c ţio ­ sporite, lucru confirmat anul
te ce-i drept m u lt despre să se aducă „laude" în in ­ GHEORGHE CAUNESCU tuăm, cel din orele de vîrf, a trecut de culturile protejate stth purii. In afară dc acestea, cas­
nerile în urmă în realizarea im portanta decretului nr. troducerea unui raport chiar activist al Comitetului judeţean cunoscut in ultim a vreme îm ­ nare. polietilenă. traveţii cultivaţi pe o suina L/.-7
efectivelor, asigurarea în g ri­ 022/1965, a H C.M. 1793/1965 dacă tre b u rile merg anevo­ Hunedoara al P.C.R. b u n ă tă ţiri esenţiale, d a to rit! Gheorglte Nedcleu, şeful Rât foind evidentele contabile de 0.20 hectare sini gata să în­
servici ului transport, ne spu­
eîtorva m ăsuri luate în acest ale anului 1967 fi fădnd un florească Prima prafilă s-a şi < -
sens de către Com itetul exe­ ne că există asigurate tonte calai! al cifrelor, l(i dai scama fcanat pe cele 16 hectare culti­
cutiv al C onsiliului populat con diţiile pentru ca transpor­ că această seră era necesară In vate cu legume in cimp. In fie­
tul în comun la Hunedoara să
m unicipal şi conducerea În tre ­ se desfăşoare „ca pe roate". anul 1967 cooperatorii de aici care zi sc plantează cîic ceva
p rin d e rii de gospodărire oră­ au avut o uip>a)a(ă dc hec­ ft tot in fiecare zi se prăşeşte.
şenească. Să argum entăm : De Moi avem m ulte de făcut în tare grădmă Adunarea generală O echipă plantează, aha face
privinţa respectării cu s tric ­ a pmpur <c realizeze un ve­ praf da.
la data de 1 martie a.c., m u n ­
Cresc indi­ citorii G ru p u lu i de lam inoare teţe a disciplinei în muncă a nit tle J90CC0 lei ilar, spre bu­ Cooperatorii au antbifule lor.
unor şoferi
Sînt încă uni:
preparare
Peştiş, Uzina de
Teiiuc ele., sînt transpoi taţi. care pornesc in cursă, trag curia tuturor, in toamnă, cind hor să realizeze producţii bune.
S-a făcut hil<tn(ul. această cilră
Dc aceea Snloma Priscotn. l.cti-
după un colţ. apoi revin, în-
catorii de pe bază de abonamente, din cercind să ne convingă, chipu­ a fost depăşită cu citeva zrct dc tia Opreau, Violeta Dăneasa.
dife rite puncte ale oraşului,
Orice comentariu, in
procente
Aurora Tomu/a.
fmcla Mun­
rile, că se întorc de pe tra­
cu
stabilite de comun acord
abonaţii, la locurile de muncă see Îm p o triv a lor luăm m ă­ privinţa necesităţii serei e de tean, O uita Stanif. Sîttziana Pre
prisos.
suri severe” . luf, I alena lazar. Olivia V/,7-
S-au rezolvat două neajunsuri /V mginend cooperativei Mi- ttif. Marina Stanca fi altele vin
economisire d in tr-o dată. Au fost e lim in a ­ mi. pnm -vicepreşedinte al Co­ bai Cazacmcu l-am intllnit in in fiecare dimineaţă o dară eu
Şi tovarăşul Viorcl Kăcca-
te. în m uie parte, n e m u lţu m i­
mdua(ti,
rile pasagerilor, iar J.G.O. lu ­ m ite tu lu i exe cutiv al Consi­ seră dind des fă furarea iniiruinări soarele !a grădină $i tot in a-
privind
lucrului.
g3£ŞŞ4&& crează în cîştig. p n n faptul liu lu i popular m unicipal H u ­ JOCC dc fnc dc ca<hitve(i bine dte a dimineţi găsesc grădina
urlată. Cooperatorii Aurel Cîm-
Expresie logico o ri­ că nu se mai călătoreşte lu- nedoara. cslc de părere că dezvoltate ţi-au mutat locul, purcan, Aurel Nagy. Ion Prisr-
dicării standardului de ră bilete. Se cere doar ca au­ „problem a transp ortului în co­ dm gl'tvecclc nutritive, sub aco­ can. Ion C. vis tea. nu mai au
viaţă ol locuitorilor Hune- tobuzele să respecte cu stric­ mun este pe cale de a fi re­ peritul de beton fi şuetă. Tot somn. 1 ’in la grădină eu
doorei, indicatorii de e- teţe orarul de mers. iar cei zolvată de finitiv. Ea se găseşte aici se leagănă sub curenţii de tea-n cap fi se apucă de treabă
conornisire a populoţiei ou care călătoresc să nu se în ­ în atenţia consiliului popular aer cald ft rofnle dc pe supra­ fhtuf la aspersor, altul la cele
crescut on de an. ghesuie la ultim ele curse, m un icip al şi, pe baza con­ faţa de NO metri pătrafi două motei/iompc şi restul la di
cînd se apropie ora de in tra ­ troalelor periodice şi a cu­
Fâcînd o comparaţie o noaştem cerinţelor masei de Munca fa grădina de legume rujatul at>ei t>c canale.
evoluţiei soldului genc-ol re în serviciu, ci să se pre­ călători, va fi finalizată în m o ­ se desfăşoară pc echipe. !îngă­ Garanţia pentru cele 5 C3CZ2
zinte la fiecare autobuz, de
pe trimestre şi am, se la oră 6 şi pînă la ultim a cursă dul cel mai corespunzător", lbenii legumicol al cooperativei, let cit ft-au propus -ă realizeze
constată că la sfîrşitul comunistul loan Sindea, coordo­ m acest an c dată P;nă acum
primului trimestru ol anu­ Aceasta este încă o situaţie Cu.noscind situaţia de pe tra ­ nează bine munca Cele două s-an realizat deja 2^-ZZZ din cul­
lui în curs, soldul fi'ialei neplăcută, care mai persistă, see şi uscullind părerile in­ ccl'ipc au imparii! imaginar sera. tura spân.ţiului P,na Kt toamnă
CE C. Hunedoara a cres­ cu toate măsurile luate. La terlo cutorilor noştri, cu toţi in două S-au luat la întrecere. suIrclc se r nr aduna, nuc cu 'mr.
cut cu 18,1 la sută, (la- prim ele autobuze de dim inea­ factorii de răspundere în pro­ In funcţie dc rezult,nr vor pri­ Ojrncmi nu w dezmint.
ţă vin foarte pu ţini abona1* şi
ţo de oceeaşi perioadă a acestea circulă mai m ult blema transp ortului în comun, mi şi retribuita suplimentară
anului 1959), în mediul goale, iar pe măsură ce se n- vrem să facem, în încheierea buruienile n-au CC căuta snl> a- N. PAN.AITE5CU
urban şi cu 53 la sută în propie ora 7. aglom eraţiile acestor rin d u ri. cîteva obser­
mediul rural. vaţii. Mai sînt cazuri şi încă
devin inevitabile. ICle vor pu­ destul de frecvente cînd. tim p
In ceea ce priveşte gra­ tea fi complet evitate num ai de citeva zeci de m inute nu
dul de pătrundere a in­ prin e fo rtu rile comune ale tu ­ pleacă pe traseu, într-o a n u ­
strumentelor de economii tu ro r celor care călătoresc şi m ită direcţie, nici un auto­
in rindul populaţiei din salaria ţilo r serviciului de tra n s­ buz.. pentru ca apoi să plece
municipiul Hunedoara, in port nt I.G.O două trei deodată. Cauza ? No&să unitate
prezent el este de 362 li­ T-a garajul în tre p rin d e rii ni Cea am in tită de şeful servi­
brete Io o mie de locui­ se prezintă situaţia zilnică a ciului transport : ncrespecta- r> "T
tori, in mediul urban si autobuzelor pe trasee. A flă m ren cu stricteţe a gra ficului
244 în mediul rural, şi la că pentru o bună deservire a de circulaţie. Ea se cunoaşte c o s u e re s a ia
ocest capitol Inregistrîn- tu tu ro r călătorilor, este nevo e şi sperăm că asupra ei nu
a-
Pc linia îm b u n ă tă ţirii
du-se o creştere substan­ de 36 autobuze cate să fie zi va mai fi cazul să revenim. p ro v i/io n ă rii şi deservirii lor M. Eminescu şi 23 A u ­
ţială foţă de onii prece­ de zi în cursă. Este o cifră Apoi problema relaţiei călă- gust
denţi. populaţiei din Haţeg, con­ Aici. cumpărătorii gâscv
care, în ultim a vreme, se rea­ tori-personal de bord. Trebuie în permanenţă un hogu'
De altfel, pe primul tri­ lizează frecvent. Totuşi, osci­ curmate ieşirile urile, jig n ito a ­ ducerea cooperativei de sortiment dc produse al*-
mestru al acestui on, fi* la ţiile sînt foarte mari. De !a re la adresa pasagerilor. Să consum din localitate a lu ­ mcntarc şi de uz gospodă­
lialo C. E. C. Hunedoara 25, 26. 27 de autobuze. în li­ nu se uite nici o clipă că per­ at măsura deschiderii unei resc, sînt scrxiţi in mod ci­
şi-o reolizot pionul în nele zile, la 32,34.35 în alte­ sonalul de boid este pus să noi unităţi. Este vorba dc vilizat de responsabilul uni­
procent de 112 Io sută, în servească cetăţenii. Şi rui o ri­ tăţii, Valentin Vuutcuuu.
mediul oraş, si 122 la sută le. Petru Clep, şeful g a raju­ cum. Ci într-un mod nlent, băcănia deschisă într-o clă­
in mediul sai, existînd lui. ne furnizează cîteva ex­ cinstit şi civilizat. dire de la intersecţia străzi­ NEL’J PRODAN
toate premisele co aceste plicaţii. Pasul bun făcut înainte se
cifre să fie întrecute in — M aşinile se defectează cere consolidat. Transp ortul
cursul ocestui trimestru in comun la Hunedoara, m.n
Lucrările de prelungire a halei laminorului de 650 mm se alia intr-un stadiu avansat. In foto* AVEL SIMERIA des iar atelierul nostru meca­
poale suporta îm bunătăţiri.
grafie vă prezentăm un aspect de la executarea lucrărilor pe şantier. nic de întreţinere nu reuşeş­
____________________________ te să le redea c irc u itu lu i la GH. I. NEGREA
♦
unei logici severe o ordineî de mente practice, pornind de Io lonori rea liste şi pe boza unei
abordare a problemelor pe ba­
anumite elemente consocrote de
C L IM A T Ş T IIN Ţ IF IC za priorităţii condiţionote Prin practică, s-or puteo alcătui for­ cunoaşteri de amănunt o coroc*
teristicilor tehnice Şi de rando-
b|| 9 _____ ____ 9 t| ^ onolize comparative, consider că maţii de lucru în difente grupaje ment a meconismelor osupro că­
otît ca profesii, cît şi ca vîrsto.
prima problemă ce urmează sa
rora ne fixăm De preferot co
fie pe deplin si profund eluci­ Ar urmo opoi urmărirea intr-o achiziţionarea şi responsabilita­
dată este ceo o folosim orelor perioadă de timp a comportării tea motenofo asupro ocestor e­
(Urm are din pag. I) ce nu s-o reuşit cel puţin o nor­ Aceasta, deoarece se poole de program de către toţi anga­ ocestoro, avinduse bineînţeles lemente de meconizore si outo-
mală folosire extensivă, este e- uşor deduce co, acolo unde tim­ jaţii. In bazo ocestei onolize, or in vedere cristolizarea pură o re­ matizore să revină nemijlocit a­
bunotâţireo folosirii timpului de chivolent cu o te aşeza la ma­ pul de lucru nu este folosit lo urma să se facă bilanţul global zultatelor. celor factori umani core propun
muncă ş.a.m d, Fără a diminua so goală Or, într-o asemeneo maximum, încercarea de mecani­ bl folosirii timpului. Din acest bi­ In ideeo de a aşeza pe lo­ aceste achiziţii. Găsesc că este
zare (cu toate implicaţiile ei ii-
semnificaţia şi importonţo deo­ realitate este de socotit că pri­ lanţ, după orientări preliminarii, cul ce li se cuvme elementelor un totul anacronic ca, vizitarea
sebită a fiecăruia dintre oceşti mo incursiune in orgonizoreo nonciore) nu vo do rezultate. cred că vo apore un disponibil de psihologie o muncii, nu or bastimentelor industriale din
factori, trebuie totuşi menţionot ştiinţifico a producţiei şi a mun­ Sou că. în condiţiile unui trons- global de timp însemnat. în fi lipsită de interes intrepnnde- ţară şi străinătote să fie apa­
că atocoreo ocestor probleme cii ar fi.., orgonizoreo ştiinţifi­ pori intern defectuos, orgomza- funcţie de care s-or puteo adop­ rco unor experienţe în această najul unor speciolişti din foru­
„de a volma" conduce practic la că o problemelor ce urmează reo lucrului pe bazo de ciclo- ta moi multe soluţii de valori­ direcţie. In industria minieră se rile cenirole, iar cei core urmeo-
confundarea obiectivelor, incîl- să fie atacate, ordinea lor şi po­ greme vo inregistro un eşec. ficare a acestuio. Printre oces- urmoreo cîndvo formoreo de ză să foloseosco utilajele achi-
celi în urmărirea lor. lipso de sibilităţile materiale de acţiona­ Mergînd ostfel pe logoşul gin- tea sînt : reorgomzoreo sistemu­ brigăzi de lucru bozote pe u­ ziţionote să fie specialiştii care
evidenţa asupra intensităţii cu re asupra unu!o sau oltuio din dirii raţionale, ajungem mevi- lui de lucru, a formoţiilor de lu­ nele ofioităţi regionale. Funcţio­ lucreoză nemijlocit în producţie.
care fiecare din măsuri acţio­ factori lobil la concluzia că incepereo cru. mico meconizore extinsa o- na în cadrul ocestor brigăzi un Aceosto este de altfel uno din
nează într-un sens sau altul. Este de înţeles că in contex­ onalizeî cu obiectele, fenome­ colo unde folosirea timpului de stimul filial cu rezultate remar­ cauzele care duc la imposibili-
Abordarea simultană o zeci de tul condiţiilor concrete, comple­ nele cele moi simple şi cvolu- muncă este foarte scăzută, me- cabile. Pe fundalul aceloraşi tateo folosirii anumitor utilaje din
factori de creştere □ eficienţei xe. ale fiecărei romuri sau în­ înd spre cele mai complicate şi conizân de omploore ocolo un­ preocupări sini demne de stu- import din cauza inodoptobili-
economice, conduce de fapt la treprinderi, abordoreo proble­ complexe, vom osiguro succesul de este cazul, eventuale modifi­ dlot şi concluzionat influenţele tâţii lor Io condiţiile concrete
stognareo acţiunii, Io menţine­ melor orgonizorii ştiinţifice pre­ acţiunii noastre. Faptul că too­ cări in fluxul tehnologic etc. psiho-profesionole ale perturbo- dm întreprindere. In concret, aş
rea ei în limitele unor concluzii supune înainte de toote prezen- te ocesle onalize. observotn, O secţiune importantă o ana­ ţîilor tehnologice dinaforo lo­ dori să afirm că doco un con­
mediocre, temporare, fără pute­ ţo unei riguroase gindin roţio- ele. trebuie făcule ,,dm mers", | lizei timpului de lucru şi, con­ cului de muncă osupra muncii «n ducător de întreprindere —• spre
re de generalizare şi chiar fora nol-ştiinţifice, core pornind de adică in poralel cu realizoreo i jugat de aceosto, o folosirii po­ formaţie de lucru direct produc­ exemplu — este inleresot de
nici o eficienţa. A vorbi despre Io observare, analiză, selecţie, pionului curent, nu trebuie so I tenţialului uman existent şi ne­ tivă ca : neritmiciloteo în apro­ procurareo unui utilaj din ţară
mecanizare, în timp ce nu oi sinteză, experimentore şi con­ constituie decit otuuri ale ocţiu- cesar, este problema nivelului de vizionare. In deservire s,a sau din străinătate. — atunci
mecanismele şi uneori nici nu le trol să deducă ulterior masuri­ n ii, deoarece diferitele măsuri colificore. Factor hotăritor în O dată oceste probleme clari­ oceeaşi persoonă să răspundă de
cunoşti în detaliu, o vorbi des­ le precise ce trebuie întreprinse ce se desprind ca necesare, se desfăşurarea normolă o orică­ ficate şi sistemotizate. se poate
pre introducerea graficului ci­ cu termene utile. Cu otît moi oplică in oceloşi timp „pe viu” , rui proces de producţie mate­ trece lo elemente de tehnologie □ coastă ochiziţie, de fondurile
clic în timp ce in reţeaua de mult se desprinde concluzia că putindu-se perfect experimento şi rial nivelul pregătirii prolesio- propnu-2i$â, la aspecte ole in­ investite şi de justi/icorea eco­
transport sînt serioase deficien­ succesiunea logico nu este nu­ verifico. nale este în oceloşi timp extrem nomică a propunerii sale La „M arm ura" Simeria se discută despre calitatea produ­
ţe, sau despre folosirea inten­ mai obligatorie, dor şi hotori- Metodico acţiunii rezidă Inso, de dificil de studiat şi sistema­ troducerii mecanizării şi outo- selor pregătite pentru expediere la beneficiari.
sivă o timpului de lucru în timp toore. „ In esenţă, în aşezarea pe bazo tizat. Totuşi, prin difente experi- molizorii, in condiţiile unei eşa- (Va urma)