Page 32 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmbâtâ 11 mal 1968
i M w m M M nauM U
i m i m
La Paris a început
s t o c k h o l m Comitet special
R E U N IU N E A R E P R E Z E N T A N Ţ IL O R
pentru promovarea comerţului
R . D . V IE T N A M Ş l S . U . A . dintre Suedia şi România
P A R IS 10. — T rim is u l spe a d u ra t aproape două ore. S-a tă dim ineaţa, u rm in d ca con S T O C K H O L M 10 (Agerpres). — D in in iţia tiv a Asocia
cial Agerpres, G. Davidescu. a fla t u lte rio r că discuţia asu v o rb irile o ficia le în tre repre ţiei generale de e x p o rt din Suedia şi a Federaţiei suedeze a
transm ite : V in e ri au a vu t loc pra p ro blem elor tehnice şi de zen tanţii celor două guverne im p o rta to rilo r şi c o m e rc ia n ţilo r cu rid icata , la Stockholm
la Paris prim ele contacte in procedură va continua sim bâ- să înceapă efectiv lu n i. a fost c o n s titu it un co m ite t special pe n iru prom ovareo co
tre re p reze ntan ţii R.D. V ie t
m e rţu lu i d in tre Suedia şi R om ânia. C o m itetul, care reu
nam şi S.U.A. Reuniunea, Ia neşte re p re ze n ta n ţi a a p ro x im a tiv 100 de firm e este con
care a p a rtic ip a t d in partea dus de un g ru p e xe cu tiv din care fac parte d ire c to ri us
K.D. V ie tn a m colonelul 11a VizHa delegaţiei C. C. u n or cunoscute societăţi dc e xp o rt şi im p o rt suedeze.
Van Lau, ia r d in partea S.U.A.
am basadorul Cyrus Vance. o ai Partidului Comunist
fost consacrată exclusiv unor
Roman In Tunisia
problem e tehnice şi de proce v ie n a Sesiunea Consiliului
dură. Cei doi d ip lo m a ţi au so
sit la C e n tru l dc conferinţe* T U N IS 10 (Agerpres) — a poposit în re g iu n ile K a i- Dezvoltării Industriale
in te rn a ţio n a le din strada K le - In con tinuarea v iz ite i pe rouan şi Gafsa. Cu acest p ri
care o face in Tunisia, lej, delegaţia a v iz ita t in sta
ber la ora 14,00 G M T, fiin d
delegaţia C C. al P. C. R., la ţia de tra ta re a fo s fa ţilo r de
in tim p in o ţi de un reprezentant condusă de tovarăşul M a la M etdaoui şi staţiunea a g ri Adoptarea unei rezoluţii
al M in is te ru lu i de E xterne al nea Mănescu, m em bru su colă p ilo t de ia Deglachb, oaza
F ranţe i, care i-a condus in pleant al C o m ite tu lu i Execu de la Nefta, şcoli din oraşul
Gafsa, precum şi a lte obiec
sala de conferinţe. Reuniunea tiv , secrehar al C.C. al P.C.R.. J A P O N IA . — Aspect de
tive economice, sociale şi cu l iniţiată de România
turale. Cu acest p rile j, m em ta m arca dem onstraţie in i
b rii delegaţiei au a v u t intîJ- ţia tă recent de cetă ţe nii ca
n iri cu con du cători ai orga p ita le i japoneze p e ntru re Ecuador V IE N A 10. — Coresponden rea dintre O.N.U.D.I. sl com i
Criza politica din Belgia nelor locale de pa rtid , cu m u n trocedarea O kina w e i şi Oga- Duminică, ale tu l Agerpres, P. Slincescu, siile economice reqionale, de
c ito ri. ţă ra n i şi in te le ctu a li. saw arei. transfo rm a te in tra n s m ite : Lucrările celei de-a legatul rom ân Ion B a ra ca sub
urm a tra ta tu lu i de pace a- Violente incidente între
Abdessalem G uedira, guverna baze m ilita re am ericane in doua sesiuni a C o nsiliu lui Dez lin ia t activitatea fructuoasă
dureaza de peste 90 de zile to ru l re g iu n ii Gafsa, m em bru geri in Panama v o ltă rii Industriale continuă desfăşurată de com isiile econo
supleant al C C . al P a rtid u lu i m ericano-japonez încheiat cu dezbaterea proiectelor de mice regionale in d ife rite do
S ocialist D esturian, a o fe rit o cu 16 ani tn urm ă la San studenţi şi poliţie rezoluţie. C onsiliul a adoptat menii ale de zvoltă rii economice,
B R U X E L L E S 10 (A ger- nale d in tre flam a nzi şi valoni, Francisco. C IU D A D DE P A N A M A 10
pres). — P re m ie ru l dem isio- m odernizarea s tru c tu rii de masă în cinstea delegaţiei. (Agerpres). — In Panam a In unanim itate tre i re z o lu ţii: precum si vasta si boqala ex
na r P au l Vanden Roeynants. stat şi o reform ă economică. — Q U IT O 10 (Agerpres). — se încheie una d in cele m ai prim a se referă la întărirea perienţă acumulată de acestea
care a fost în să rcin a t de re A m ăn un te le p ro g ra m u lu i nu G u ve rn u l ecuadorian a or disputate cam panii electo cooperării dintre O.N.U.D.I. şi In prom ovarea dezvoltării in
gele B audouin cu form area u au fost încă dezvăluite. L id e rale cunoscute vreodată în com isiile economice regionale dustriale. El a arătat, de ase
pro gra m ul Negocierile nigeriano-
nui nou gu vern belgian, a r ii p o litic i consultaţi, vor donat suspendarea c u rs u rilo r isto ria acestei m ic i ţâ ri la - în dom eniul de zvoltă rii indus menea, necesitatea intensifică
u n iv e rs ită ţilo r d in Q uito, G ua-
a vu t p rim e le contacte cu l i studia pînă lu n i tino-am ericane A le g e rile de triale. Această rezoluţie a fost rii cooperării dintre aceste co
y a q u il şi Cuenca, unde au a In iţia lă de România, avind m isii şi O.N.U.D.I. ldeea de ba
d e rii p rin c ip a le lo r p a rtid e po prezentat de Bocynants. după la 12 m ai v o r răspunde la
v u t loc în u ltim e le zile vio len dre pt coautor un n u m ă r de 8
litice , Cu acest p rile j, Boey- care a r urm a să se angajeze te incidente în tre stud enţi şi întrebarea — cine va fi pre ză a rezoluţiei in iţia te de ţara
nants Ie-a prezentat un p ro în eventuale negocieri asupra biaîreze în impas po liţie . S tu d e n ţii au protestat şedintele ţă rii Sn u rm ă to rii ţă ri. Prezentind în numele noastră constă in instaurarea
gram m e n it să soluţioneze c ri fo rm ă rii g u ve rn u lu i, deşi so 4 anî ? D isputa se dă în tre co a u to rilo r p ro ie ctu l de re unei colaborări active Intre
za po litică , care durează de c ia liş tii au făcut cunoscut că îm p o triv a u cid e rii de către ca n d id a tu l p a rtid u lu i de g u - zoluţie cu p riv ire Ia coopera- O.N.U.D.I. şl com isiile econo
p o liţie in lo calita tea Sangol
peste 90 dc zile. P rog ram u l nu intenţionează să p a rticip e a unui coleg de-aî lor. ve rn â m m t, D avid Samud«io. mice regionale, In scopul ac
său in clu d e p ro p u n e ri de m o la un cabinet trip a rtit, aşa I/O N D R A 10 (Agerpres). — N egocierile de >a Londra ca n didatu l op oziţiei de celerării procesului dezvoltării
d in tre re p re ze n ta n ţii g u v e rn u lu i fed eral a! N igeriei şi ai M in is tru l educaţiei, Fabian Industriale.
d ific a re a re la ţiilo r in s titu ţio cum doreşte Bocynants. B ia fre i, p e ntru pregătirea unei co n fe rin ţe în tre cele două J a ra m illo DaviJa, care a anun dreapta, A rn u lfo A ria s, şi C elelalte două rezoluţii, la
p ă rţi care să pună capăt ră z b o iu lu i c iv il din N igeria, nu ţa t m ăsura luată, a declarat rep reze ntan tu l P a rtid u lu i care România a fosl coautoare,
in tra t Joi în tr-u n nou impas. După ce re p re ze n ta n ţii N ige că ea va fi rid ica tă la 10 iunie, creşti n-dem ocrat. A n to n io „Marşul săracilor" privesc activitatea co n silie rilo r
rie i şi B ia fre i s-au pus de acord, în ziua precedentă, asu- la o săptăm inâ după a leg erile, Gonzales R e vii la. Ind ustriali ataşaţi Ia lo m lsllîe
Lucrările Adunării .pra a le g e rii ora şului K am pala, cap itala Ugandei, ca loc al generale. O b se rva to rii apreci capitala panamezâ sunt de asupra Washingto economice regionale sl coordo
O b se rva to rii p o litic i din
ază că această m ăsură re fle c
co n fe rin ţe i, noul dezacord este provocat de alegerea preşe
narea de către O.N.U.D.I. a ac
d in te lu i con ferin ţe i. In tim p ce N igeria propune pe A rn o ld tă in te n ţia g u ve rn u lu i de a pâ rere că î n n urnele a ce 1 pu nului capătă torţe tiv ită ţilo r desfăşurate de orga
ţin o ju m ă ta te de m ilio n de
Generale a O.N.U. S m ith, secretarul general a l C o m m w ea ltlm Ju i, sub conduce eviba noi tu lb u ră ri cu p rile ju l alegători „va vo ta " garda na U nite (n dom eniul dezvoltării
nismele din fam ilia N a ţiu n ilo r
rea căruia au ioc actualele negocieri din Londra, B ia fra in
sistă asupra ale g e rii lu i M ii ton Obote. preşedintele U gan a le g e rilo r care urm ează să ţion ală. Dacă aceste prog noi
dei, sau. în cazul în care această propunere nu este accep aibă loc în Ecuador, la începu noze se vo r co n firm a , atu nci Industriale, In vederea ob ţin e rii
NEW YORK 10. — T rim isul represive luate îm potriva popu tabilă, a doi copreşedinţi, u n u l num iit de N igeria, ia r a ltu l tu l lu n ii iu n ie ac. este de aşteptat ca în vin g ă unor rezultate mal eliclenle.
special Aqerpres, Nlcolae Io* la ţiei namibiene si au sub li de B ia fra to ru l să fie ca n d id a tu l gu W A S H IN G T O N 10 (A g e r
nescu, tra n sm ite : Cu p rile ju l niat că guvernul de la Preto vernam ental, D avid Sam u- pres). — „M a rş u l să ra cilo r"
vizitei De care a făcut-o Ia ria nu are dreptul de a adm i dio. l>a s fîrş itu l lu n ii m a r asupra W a sh in g to n u lu i c o n ti
Palatul N a ţiu n ilo r Unite, re- nistra acest terito riu . Totodată, tie şi începutul lu n ii a p rilie , nuă să capote noi forţe. Zeci
ciîle O lav al V-lea al N orve- ei au atras atenţia asupra con m enţine punctul de vedere p ri garda naţională şi-a făcut de autobuze încolonate s tră
nîei. a rostit jo i după-amiază tinu ării, în ciuda re zo lu ţiilo r vind neanqaiarea unor trata alegerea. In m om entul rin d bat şoselele d in statele Te-
o cuvîntare in tata A d u n ă rii adoptate de O.N.U., a colabo Activitate diplomatica tive direot» cu izraelul. G u A dunarea naţională i-a re nnessee, Georgia, Indiana.
Generale a O.N.U., în care a ră rii economice si m ilitare a vernul egiptean, a arătat Riad. Massaehusetts. O nouă coloa
ş u b lin ia t ro lu l deosebiit de im unor p u teri occidentale cu au privind situaţia este qarta să colaboreze în con tras m andatul preşedintelui nă a p o rn it-o d in statul M issi
tinuare cu Gunnar Jarring în
portant care revine acestei o r to rită ţile rasiste sud-alrîcane. direcţia traducerii in viată a Robles, arfnata a in te rv e n it ssippi spre cap itala S. U. A.
ganizaţii In prom ovarea Dăcii V o rb ito rii s-au pronunţai, de rezoluţiei C onsiliu lui de Secu pentru a-1 repune în fu n c Sute de a lb i, negri, m exicani,
si colaborării Internaţionale. asemenea, pentru „elaborarea din •fiorini Apropiat ritate. M in istru) afacerilor ex ţii pe şeful s ta tu lu i. p o rto rica n i au fo rm a t o co
In continuare, p a rticip a n ţii la unor program e sociale, econo terne al R.A.U. a anuntat că loană de 14 autobuze, p ie rin d
lu cră rile şedinţei plenaTe a mice si de ajutorare a popu Jarrina. care va reveni Io In tim p u l cam paniei elec din Chicago spre W ashington.
A du nă rii Generale au reluat e laţiei nam ibiene", au cerul „tu STOCKHOLM 10 (Agerpres). CAIRO 10 (Agerpresl. — N ew Y ork în cursul săplă- torale. r iv a lii şi-au adus tot In acelaşi tim p , în num e
xaminarea problem ei A fric ii de tu ro r statelor membre să-sl M in istru l d? externe israelian. Trim isul special al secretarului m înli viito a re pentru a rem ite fe lu l de în v in u iri unul al roase oraşe am ericane s e 'ia u
Sud-V<>st. V o rb ito rii — rep re coordoneze e fo rlu rlle în vede Abba Eban, care face o vizită general al O.N.U. în O rien tu l tu ia in to t fe lu l de p ro ble m ăsuri drastice pentru a pre
ze n ta n ţii N igeriei (E. Ogbu), oficială in Suedia, a avut ioi A p ro p ia t, G unnar Ja rrin g . a secretarului general U Thant
rea soluţionării acestei proble un nou raport. îsi va Dutea con me.
statului Chile (Jose Plnera) si me", (E. O qbul şl au recoman con vorb iri cu Taqe Erlander, avut joi o nouă întrevedere cu întâm pina „o nouă vară fie r
V o lte i Superioare (P. Rou-am- dat „adoptarea de către Consi prim ul m inistru, si cu Torsten m in istrul afacerilor exte rn e, al tinua în acest scop contactele b inte".
cu o fic ia lită ţile egiptene la se
ba) — au supus unul puternic liu l de Securitate a unor mă Nilsson. m in istrul de exlem e R.A.U., M ahm ud Riad, La în diul reprezentantei permanente
tir c ritic poziţia R epublicii Sud- suri care să asigure retragerea al Suediei. Au lost examinate, cheierea co n vo rb irii, Riad a de
Africane de sfidare a ho tă rtri- A fric ii de Sud din te rito riu l a p rin tre aItele. problem ele p ri clarat zia riştilo r că tara sa îsi a R.A.U. de la N a ţiun ile Unite.
lo r O rganizaţiei N a ţiu n ilo r cărei situaţie este examinată vin d situaţia din O rie n tu l A
evoluţia
propiat si îndeosebi
Unite, au condamnat acţiunile în prezent" (P. Rouambal.
tra ta tive lo r lui Gunnar Jar- Succesul conservatorilor Costul vieţii a crescut în Brazilia
rinq. trim isu l special al O.N.U.
in O rien tu l A propiat. Însărci în alegerile municipale din Anglia RIO DE JA N E IR O 10 (A ge r Cel m ai m u lt au sp o rit p re ţu
Corneliu Mănescu nat cu căutarea unei soluţii a nouă, De rem arcat, că P a rti pres), — P o triv it da telo r pu rile la obiectele de uz casnic
co n flictu lu i arabo-israelian. In-
blicate de In s titu tu l Vargas,
lr-un in te rviu acordat po sturi L O N D R A 10 (Agerpres) — d u l conservator a ieşit în-^ costul v ie ţii a crescut în B ra — cu 13,6 la sută, îm brăcă
In a p ro x im a tiv 330 de co
lo r de ra d io suedeze, Abba m une şi com itate urbane din vingător în oraşe in care n-a z ilia in prim ele pa tru lu n i m in te — cu 11,4 la sută şi ser
a plecat spre patrie Ebban a declarat că. în cursul A n g lia şi T ara G a lilo r d e ţin u t puterea de genera ale a n u lu i 1968 cu 8.4 Ir sută. v ic iile m edicale — 10,8 la sută.
viito a re
unor
negocieri
de
s-au desfăşurat jo i ale ţii întreg i. P rin c ip a la cauză
pace, partea veche a Ierusa
geri m u n icip a le în care a severei în frîn g e ri o con
N EW 'Y O R K 10. — T rim is u l special Ager-pres. N. Io - lim ului, aflată in prezent sub P a rtid u l conservator a o b ţi stitu ie lipsa de p o p u la rita te
nescu, tra n s m ite : P reşedintele celei de-a 22-a sesiuni a A du ocupaţia fo rţelo r israeliene. ar nut un m are succes. Rezul a m ă s u rilo r economice adop Un pas important spre
n ă rii G enerale a O .N .U ., C o rn e liu Mănescu, a părăsit jo i putea fi scoasă de sub adm i tatele pa rţia le ale te stu lu i tate de guvern in cadrul aşa-
seara N ew Y o rk u l, Sndreptîndu-se spre patrie. • n istra ţia Iz ra e lu lu i şi pusă sub electoral de jo i sînt apreciate n u m ite i „p o litic i de au steri
Pe a e ro p o rtu l in te rn a ţio n a l Kennedy, m in is tru l afa ceri un control internaţional. ca o nouă confirm are, poate tate'*. unificarea tuturor forţelor
lo r exter«ne ed R om âniei a fost condus de am basadorul Aqentia U P .I. transm ite că cea m ai accentuată, a scă C om entînd noul eşec la
Gheonghe Diaoonescu, şeful m is iu n ii perm anente a ţă rii noas prezenta m in istru lu i israelian d e rii p o p u la rită ţii la b u riş ti b u rist, agenţia A P sub lin a-
tre ia. O.N.U,, şi de a lţi m e m b ri e i m is iu n ii. in capitala suedeză a dat naş lor. Ele con stituie de fa p t o ză că rezu ltatele s c ru t'n u lu i tic rezistenta greceşti
P reşedintele A d u n ă ri' G enerale a O.N.U. urm ează să se tere unor m anifestaţii d» pro reeditare a în frâ n g e rilo r e oglindesc reacţia pe scară
Înapoieze peste cîteva zile Ia N ew Y o rk , pe ntru a conduce, test. lectorate din septem brie şi na ţională îm p o triva actualu PARIS 10 (Agerpres). — La M onde" care publică această
tn con tinuare, lu c ră rile sesiunii reluate. noiem brie 1967, precum şi a lu i guvern. „Dacă noul test Paris a sosit u ltim u l num ăr al ştire relatează, de asemenea,
cedor din m a rtie a.c. electoral, scrie sursa citată, zia rulu i clandestin qrec „Nea că Andrcas Papandreii. unul din R. S. C E H O S LO V A C A . —
La L.ondra, unde co n siliile nu afectează m a jo rita te a gu Hellada", orqan al F rontului lid e rii P artidului Uniunea de Fabrica de ceasuri C liro n o -
vernam entală, e l am eninţă
Programul francez m u n icip a le au re ve n it anul totuşi poziţia de lid e r a lu i patriotic, care anunţă că birou l centru, a anunţat la Paris ho- teclina din Nove M eslo nad
tre cu t pentru
oară
prim a
de coordonare a luptei îm po
M e tu ji (Boem in de est), are
după 30 de anî opoziţiei, con H a rold W ilson". De a ltfe l, în triva d icta tu rii, form at din re tărlrea organizaţiei „A părarea in prezent, in al zecelea an
dem ocratică" de a fuziona cu
de modernizare a se rva to rii au cîştieat 529 le e d ito ria lu l z ia ru lu 5 londonez prezentanţii „F ro n tu lu i patrio „M işcarea panelenică de elibe de existenţă, o producţie a
lo cu ri fără a se ţin e cont de „D a ily M irro r". cunoscutul tic " si al orqanlzaţiei „Apărarea rare" (P.A.K.), condusă de el. nuală de peste 400.000 bu
telecomunicaţiilor cele p a tru noi m andate nou p u b licist englez Cecil K in g dem ocratică", s-a în tru n ii In „Această ho lă rlre, a spus An- căţi, m arca „P rim ".
create. L a b u riş tii au ciştig at atacă pe pre m ie ru l b rita n ic secret la A lena şl a analizai dreas Papandreti, constituie un In fo to g ra fic : L in ia de
PARIS 10, — Coresponden un sin gu r loc, pierzînd in şi cere P a rtid u lu i la b u ris t m ijloacele practice penlru dez pas Im portant spre unificarea producere in serie a cea
tul Agerpres, Georaes Dascal schim b 517. L ib e ra lii an o b ţi voltarea luptei fo rţelo r do re tu tu ro r forţe lo r de rezistenţă sornicelor.
transm ite : In cadrul program u n u t două lo cu ri şi au p ie rd u t să aleagă un nou lider. zistenţă din Grecia. Z iarul „Le sub stindardul P.A.K.".
lu i francez pentru anul 1968
de m odernizare a telecom unica
ţiilo r un loc principal este o
cupat de dezvoltarea automa re ri în problem e care pre Balaguer a căutat să-i în lă La W ashington au în
tizării, în special la serviciile ţ A nsa m blul dc cîntecc gerinane ar fi ju c a t un rol
telefonice. Astfel. în cursul a şi dansuri al U n iu n ii Gene zentă interes pentru cele ture pe to ţi a d versa rii po ceput jo i tra ta tiv e am erica im p o rta n t. Aceste zvon uri au
litic i.
două pa rtide
p riv in d
no - vest - germ ane
cestui an în Franţa vor fi in rale a S in dicatelo r d in Rom â O W itlia m Deng, lid e r al Q Jim G arrison, procu compensarea c h e ltu ie lilo r ne afectat nu num ai cursul l i
stalate 400000 de posturi noi nia a sosit la A lger. In ur p o p u la ţie i negre din Sudan, ro ru l d is tric tu a l d in New cesitate de în treţin erea t r j - rei sterline , ci şi cel al dola
de tel-îfoane automate. Procen m ătoarele zile, an sam blul va fo n dator al P a rtid u lu i U n iu O rleans, a o b ţin u t io* din pelor am ericane pe te rito riu l ru lu i. Se precizează că la
tul de autom atizare in com u prezenta o serie de specta nea N a ţională A frica n ă din partea unui trib u n a l local G erm aniei occidentale. Sta Bursa londoneză cursul do
nicaţiile interurbane va atinge cole la A lger, O ran, S id i- Sudan (S.A.N.U.). a fost u o ordonanţă Judiciară p rin tele U nite insistă ca R F. a la ru lu i faţă de lira sterl-nâ
In 1968 peste 73 la sută. Creş Bel-Abbes, B lida. C onstanti cis de persoane necunoscute care se cere g u ve rn u lu i fe G erm aniei să plătească în a atins 2,39265. n iv e lu l cel
terea num ărului posturilor de ne şi A nnaha în tr-u n a d in re g iu n ile m e ri- deral să-* predea fotogra- treaga sumă de 900 m ilioa ne mai scăzut după criza au ru
telefon şl a co n vo rb irilo r im Q E xpo ziţia dc fo to g ra fii lu i d in luna m art'e.
.B u cu re şti, oraşul flo rilo r",
pune crearea de noi centrale • Un paraşutist a m u rit
telefonice automate. V o r fi s-a deschis recent in sala de ia r a lţi şase sînt d a ţi dispă
a rh ite ctu ră a U n iv e rs ită ţii
creata 7 asemenea centrale la ru ţi, în urm a unor e x e rc iţii
Paris, 2 la Lyon, 2 la M arsilia, centrale din Caracas (Vene CURIER * CURIER » CURIER de lansare, in tim p u l cărora
etc. In plus, la Vanves, o su zuela), cu concursul In s titu 26 de pa raşu tişti au ate rizat
tu lu i Rom ân pentru R e la ţiile
burbie a Parisului, este In curs în rîu l Obtawa, Canada, Ia
C u ltu ra le cu Străinătatea.
de Instalare prim ul com utator un ki-lom etru distanţă de lo
0 La Budapesta a avu t
electronic din Franţa. cul prevăzut.
Pînă la sflrsltu l anului vor loc prem iera de gală a f i l dionale ale S udanului. W il- fiile şi ra d io g ra fiile luate în do la ri care vor fi necesari
fl instalate 5.000 de posturi m u lu i „Frum oasele vacanţe", liam Deng s-a pro n u n ţa t fn tim p u l autopsiei co rp u lu i in acest scop in cursul anu Q In cad rul tre ce rii de la
de telex sl centrale de telex o coproducţie rom âno-unca- favoarea cre ă rii unei fede preşedintelui Kennedy. asa lui fisoal 1968— 1969 In actu alu l sistem m onetar b ri
noi, n-umărul acestora rîd ic în - râ. ra ţii ca fiin d calea cea mai sinat în noiem brie 1063 la cursul d is c u ţiilo r care au a- tanic Ia sistem ul decim al,
Q In zilele de 8 şi 0 m ai. acceptabilă de reglem entare Dallas Aceste docum ente au vu-t loc jo i, nu s-a ajuns la la Londra s-a început bate
du-se astfel la 30. In dom eniul
poştal proprlu-zis, vor fi rea Ia Phenian au avut loc con a dive rg e n ţe lo r d in tre p ro fost depozitate la arh ive le nici un rezultat. rea une; monede septagonale
lizate noi in sta la ţii de sortare v o rb iri în tre o delegaţie b v in c iile de nord şi dc sud naţionale din S tatele Unite, ® La Bursa d in Londra — p rim a d in lum e avîn d a-
automată a scrisorilor, vor (i P a rtid u lu i M u n c ii.d in Coreea, ale ţă rii. din o rd in u l preşedintolu» s-n în re g istra t o evo lu ţie ne ceastâ form ă — în valoare
Duse în circulaţie avioane-car- condusă de Pale Sen- Cer, • La 16 m ai, după aproa Johnson şi urinau să fie pu favorabilă a cursu lu i lire i de 50 penny noi, care va în
go uria$ 2 , care vor putea m em bru al C o m ite tu lu i Po pe 50 de ani, în R epublica blicate in an ul 2039 sterline. P o triv it c e rc u rilo r locui actuala bancnotă de 10
transporta 15-20 tone coletărie litic al C.C.. şi delegaţia D om inicană vo r avea loc n- Q A le ge rile pentru desem bursei, aceasta s-ar datora şilin g i. Această m onedă va
re ve n d ică rilo r pentru m ajo
şl scrisori, vor fi instalate cal P a rtid u lu i C om unist F ran legeri m u n icip ale şi locale. narea pre şedintelui Cam erei rarea s a la riilo r, precum şi a fî pusă în c irc u la ţie în oc
sistem
N oul
tom brie 1969
D e p u ta ţilo r d in Liba n (pa r
culatoare sl ordinatoare elec cez. condusă de Raym ond O bse rva torii p o litic i apre n u n ţă rii m ai m u lto r greve. m onetar decim al, )a baza că
tronice pentru cecurile poştale. G uyot, m em bru al B iro ulu * ciază că v ic to ria în aceste lam en tu l ţâ rii), s-au soldat In ce rcu rile fina nciare se ruia stă paritatea de 106 oen-
Totalul In v e s tiţiilo r pentru P o litic al P.C.F.. care se *- alegeri a p a rtid u lu i de gu cu vic to ria lu i K am el El As- consideră, de asemenea, că ny no* la o liră sterlină, u r
modernizarea sistem ului de te flâ In vizită în R.P.D. Core vernăm ânt este asigurată, saad. in favoarea căruia s-au şi zvo n u rile în p riv in ţa unei mează să între în vigoare
lecom unicaţii si se rviciilo r poş eană In cadrul c o n v o rb irilo r deoarece îna inte de c o n fru n p ro n u n ţa t 50 din cei 99 de re v a lo riz ă ri a m ă rcii vest- la 15 fe b ru a rie 1071.
tale in Franţa se ridică pen s-a făcut un schim b de pă tarea electorală, preşedintele deputaţi.
F R A N Ţ A . — C a rtie r de noi lo cuinţe la Toulouse.
tru anul în curs Ia suma de
2.100 000 000 franci noi.
REDACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. PetruGroza nr. 35, teleion 12 75, 15 85, 23 17, — T IP A R U L: In lre p rinderea p o lig ra fică H u n e d o a u -• Deva.