Page 33 - Drumul_socialismului_1968_05

Primirea de către tovarăşul
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1

Nicolae Ceauşescu a delegaţiei

Partidului Comunist din Austria

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organizaţiei P.C.A. din landul tuale ale celor două partide,
secretar general al C o m itetu­ C arintia, director-şef al z ia ru ­ la probleme de interes reci­
lui Central al P a rtid u lu i Co­ lui „V o k s w illle " din Klagen- proc, precum şî la situaţia in­
m unist Român, îm preună cu furt, şi W a lte r Wachs. m em bru ternaţională actuală şi mişca­
tovarăşul Paul Niculescu-M i- al CC. al P.C. din Austria. rea comunistă şi muncitoreas­
7-.il, m em b ru al C om itetului La p rim ire au p a rticip at to ­ că.
Executiv, al P rezidiului Per­ varăşii Gheorghe Vaşilichi, , Discuţiile s-au desfăşurat
manent. secretar al C. C.‘ al m em bru al C.C. al P C R ., şi într-o atmosferă tovărăşească,
P.C R.. a p rim it sîmbătă dele­ A nd rei Cervencovici. m em bru de caldă prietenie, constituind
gaţia P a rtid u lu i Comunist din supleant al C.C. al P.CR.
o con tribu ţie la dezvoltarea
Austria, care face o vizită in Discuţiile care au avut loc
ţara noastră. cu acest prilej, s-au referit la pe mai departe a re la ţiilo r fră ­
Delegaţia P.C.A. este form a­ activitatea şi preocupările ac­ ţeşti d intre cele două partide.
tă din tovarăşii E rw in Scharf,
m em bru al B iro u lu i Polit'c.
secretar al C.C. al P.C.A., Jo-
ANUL XX. NR. 4154 DUMINICA 12 MAI 1968 4 pagini 30 bani sef Nîschelwitzer, m em bru al
C.C. al P.C.A., preşedintele

PRINCIPALELE JALOANE ALE Sîmbătă dim ineaţa a pără­ secţie la C. C a! P. C. R. de
activişti de partid.
sit Capitala tovarăşul dr. Vla-
d im ir Bakarici. m em bru al Au fost de faţă lakşa Pe-
P rezidiu lu i C.C ai U n iu n ii Co­ trici. am basadorul R.S F. iu ­
m u n iştilo r din Iugoslavia, pre­ goslavia la Bucureşti, şi m em ­
ACTIVITĂŢII SINDICATELOR Croaţia, care la in vita ţia Com i­ ★
bri ai ambasadei.
şedintele C. C.
la U. C. din
tetului Central al P a rtid u lu i
Comunisit Român a făcut o
vizită în tara noastră, îm pre­ Delegaţia parlam entară no r­
ună cu soţia. vegiană, condusă dc L e ii
Nouo orgonizare odminislra- cerea treburilor din întreprinderi, La plecare, pe aeroportul Granli, al doilea preşedinte al
liv-leritorrolâ o ţârii a impus u­ trebuie desfăşurată o vie mun­ Băneasa, oaspeţii au fost salu­ S tortin gului, care, la invitaţia
nele schimbări de natură colita- BRINCOVEANU POGEA că politică şi organizatorică în tat! de tovarăşii Emil Bodnn- M arii A d u n ă ri Naţionale, a
tivo şi in structura organizatori­ direcţia mobilizării active a co­ raş, m em bru al C om itetului făcut o vizită în tara noastră,
că a sindicatelor, schimbări ca­ preşedintele Consiliului lectivelor de muncă lo înfăptui­ Executiv, al P rezidiu lu i Per­ a părăsit simbâtâ dim ineaţa
re. implicit, trebuie să se reflec­ judeţean al sindicatelor rea cu mai multă răspundere a m anent al C. C al P. C. R.. Capitala, indreptîndu-se spre
te pozitiv in stilul şi metodele de Hunedoara sarcinilor economice ce le stou patrie.
muncă, in întreaga activitate pe in faţă. a angajamentelor luate M ihai Dalea. secretar al C. C (Ager preş)
care o desfăşoară organele 'şi « e n M a m i p m n H i i H i K n in întrecerea socialistă. al P. C. R., Vasile Vlad, şef de
organizaţiile sindicale pentru în­ In acest sens. biroul executiv
făptuirea cu succes a sarcinilor că rolul sindicatelor trebuie să al Consiliului judeţean o instruit
sporite puse de portid în faţa sporească în respectarea legisla­ temeinic, din timp, orgonele şi
noastră in etapa actuală. ţiei muneîî. organizînd în acest organizaţiile sindicale pentru co
Sarcinile noi, calitativ deose­ scop acţiuni cu conţinut pentru încă de lo început adunările ge-
bite, ce se pun in foţo Consi­ educoţio oamenilor privind res- nerole ole salariaţilor — institu­ Constituirea comitetelor de direcţie
liului judeţean şi a celorlalte or­ pectoreo legislaţiei muncii ţie noua, profund democratico o
gane sindicole nu sînt de loc societăţii noastre — să capete
simple şi nici uşoare. Biroul exe­ Acest lucru o imprimat la ma­ caracterul de masă adecvat noii
cutiv se străduieşte să imprime joritatea organelor sindicole un etape pe care o străbatem, prin
tuturor membrilor soi. activului dinamism şi o mobilitate spori­ core masele de oameni ai mun­ Condiţii superioare de
salariat şi obştesc o orientore tă. In prezent problemele ce se cii sînt chemate să participe tot
clară pentru o acţiona eficient, ridică se rezolvă lo foţo locului, mai activ la rezolvarea proble­
in scopul cunoaşterii directe, ps chior de către cei ce le desco­ melor de mare actualitate ce le
viu o problemelor ce se ridica peră, lucru ce reduce volumul stau în faţă. conducere şi organizare a
în unităţile economice, instituţii de h irtii şi situaţii în folosul mun­
' şi comune, puţind în felul acesta cii vii, operative, cu oamenii. Se poate spune că adunările
să fie rezolvate operativ, la faţa Se simte mai mult decit pînâ generale ole salariaţilor ou con­
stituit un adevărat explorator ol
locului. acum necesitatea ca organele şi inteligenţei colective. orientînd întregii activităţi productive
Instruirea comitetelor sindi­ organizaţiile sindicale să fie me­ cu precizie capacitatea şî efor­
catelor o avut un pronunţat reu prezente in mijlocul colecti­ turile maselor spre problemele
caracter practic. Eo o ja­ velor de muncă, acolo unde pul­ cheie ale asigurării succesului în întreprinderea minieră Te- mitet de direcţie o constituie
lonat principalele direcţii ale sează viaţa, unde apare noul, îndeplinirea sarcinilor de pion şi bea a trăit un eveniment de o darea în exploatare a minei
activităţii sindicole izvorîte din iniţiativa, să înţeleagă frământă­ o angajamentelor luate în între­ deosebită importantă penlru Mesteacăn „Penlru ca mina
documentele de portid şi de rile colectivelor, pe care să le cerea socialisto. In secţia a ll-a a Fabricii chimice Orâştie lucrează şi strungarul Vesa Gheorghe, evi­ activitatea sa dc v i i l o r : con­ Mesteacăn să intre la timp în
stot, insistîndu-se asupra creşte­ sprijine concret in rezolvarea tu­ Organele şi organizaţiile sindi­ denţiat pînâ acum în fiecare lună. stituirea comitetului de direc­ funcţie — spunea tovarăşul
ţie — expresia cea mai Ionică
Ion Trifan, secretarul com ite­
rii iniţiativei sindicatelor în solu­ turor problemelor de producţie. cale ou datoria io urmărească IN FOTOGRAFIE : In timpul lucruful la maşina de găurit prin coordonate. a conducerii si răspunderii co­ tului de partid — e nevoie să
ţionarea operativă o cerinţelor Paralel cu participarea directă Foto : V. ONOIU lective. La adunarea reprezen­ crească productivitatea muncii
reclamate de viaţă. S-a elucidat a organelor sindicale io condu­ (Continuare în pag. a 3-a) tanţilor salariaţilor pentru con­ la lucrările de investilii în
stituirea comitetului de direc- subteran si la suprafaţă, căci
li-3 a participat tovarăşul Şte­ investiţiile la această mină bat
fan Almăşan. secretar al Comi­ pasul pe loc. Există multe pro­
tetului judeţean Hunedoara al bleme tehnice încă nerezolvate.
P.C.R Comitetul de direcţie va trebui
Succinta trecere în revistă a să se qîndească dc dc acum
P r e v e n i r e a s i c o m b a t e r e a e f e c t e l o r s e c e t e i activităţii întreprinderii pe cele la formarea personalului care
va lucra aici.
patru luni din acest an n ară­
Comuniştii din
tat că aceasta a fost pozitivă. întreprindere au datoria să lie
Din discuţiile purtate cu un cai care să dea impuls acţiu­
Înalt simţ de răspundere de că­ nilor iniţiale de- cocutetul de
tre participanţi rezultă insă că direcţie. Este necesar să înţe­
dincolo <-le activitatea pozitivă legem că locul comuniştilor
Cum trebuie apl saîe udările qlobală şi marfă, pro du ctivi­ e acolo unde cu care nu o ri­
producţia rid i­
reflectată în cifre — producţie
că probleme
A C Ţ IU N E P A T R IO T IC A tate, prat de cost — la între­ cine are tăria să se înfrunte".
Din cuvîntul tovarăşului C or­
prinderea minieră Ţebea exislâ
în condiţiile acestei primăveri, încă multe rezerve Interne In­ nel Gruîet de la sectorul î.
in cadrul un ită ţilo r aqricole din
D E M A S Ă L A S IM E R IA la culturile agricole de apă- la 'hectar,, acaste culturi suficient folosite. rezultă că deşi sectorul a dat
judeţul nostru va fi de 500 rac
..Cu toate că după patru luni
producţie peste plan. calitatea
din acest an stăm bine cu ran­
qăsîndu-se în faza de înspicare damentul şi producţia extrasă acesteia. în ultim ul timp. a fost
nesatisfăcătoare.
de­
Aceasta
Ga urmare a acumulării unor să fie aplicate norme minime Jn vederea evitării pierderilor — spunea Vasile Ne-aqoe. şe­ notă că în ultim ul timp preo­
înfăptuirea sarcinilor reieşite faţă de circa 4 hectare. Tutu­ a două rnotopompe, in aceste cantităţi mici de apă in sol de udare, ori de cîte ori este de apă trebuie terminat de ur­ ful serviciului orqanizarea mun­ cupările pe linia calităţii mi
din recenta botărire a conducerii rora se cuvine să li se adreseze zdc, s-au aplicat udări pe 60 datorită precipitaţiilor reduse nevoie, reuşindu-se astfel să gentă plivitul culturilor de cii — un indicator cheie pen­ slăbit, ceea ce nu trebuie să
de partid ţi de stat cit privire numai cuvinte dc mulţumire pen­ hectare păşune. din această primăvară, dezvol­ se cuprindă suprafeţe cit mai Dăioase. tru producţia viitoare a m i­ scape atenţiei noului comitet
la prevenirea ţi combaterea e­ tru. răspunderea cu care privesc Răspunzind prin fapte Hotă- tarea în continuare a culturilor mari si să se utilizeze întreaga Dintre plantele furajere, lu ­ nei — lucrările de pr?qă<tire — de direcţie.
fectelor secetei îţi găseţte un îndeplinirea unei îndatoriri pa­ rtrii partidului fi guvernului, este stinienită, periclitind soar­ capacitate a utilajelor In acest cerna are un consum mai rid i­ nu a fost realizat". V orbitorul Cuvîntul rostit în încheiere
puternic ecou in tot mai multe triotice. Accleafi laude merită precum }i chemării Comitetului ta recoltei. Pentru prevenirea sens. Direcţia aqricolă iude*. cat de apă. Pentru a obţine a propus să se creeze brigăzi de tovarăşul Ştefan Almăşan,
unită[i agricole din judeţul neu­ fofem Ioan Zaharie, Szabo Pe­ Central al U.TC., tot la Simc­ oroduclii sporite de nutret este rapide de preqătiri dotate cu secretar al Comitetului jude-
tru. Salvarea recoltei de peri­ tru. Ludvig Wiibchn fi ceilalţi ria. circa 2 1 0 elevi dc la <coala necesar ca.recoltarea să se-fa- tot ceea ce e necesar si apro­ tean de partid, a cuprins o se*,
colul secetei fiind o chestiune de fapte tcvarâfi ai lor de muncă, profesională participă azi la u­ că mai timpuriu oa de, obicei, vizionate în cele mai bune con­ mă de recomandări menite să
interes naţional. ieri la coopera­ care au asigurai transportul a­ darea altor culturi de legume, Recomandările Direcţiei agricole judeţene şi ale lucerna fiind mai avansată în diţii, pentru că numai astfel u- orienteze activitatea viitoare a
tiva agricola din Soneria s-a orga­ pei necesare ru cisternele de la ceea ce va iisigura dezvoltarea vegetaţie, iar după fiecare coa­ nete sectoare fio producţie vor comitetului de direcţie ne cî-
nizat o acţiune dc masă la care au rnotopompe la locul de udare normală a plantelor fi obţine­ Staţiunii agricole experimentale din Geoagiu să să se aulice o udare cu nor­ putea evita dificila situalie ri?
răspuns cit multă însufleţire e­ Tovarăşul Vinrel Ocof, secre­ rea unei recolte pc măsura e­ ma de circa 600 m<* apă la hec­ a nu avea frnnt dc lucru pen­ ION CIOCLEI
levii liceului fi lucrători de la tarul comitetului orăţenese de forturilor ce te fac în vederea tar urmată de o grăpare. Intre tru extracţie.
industria laptelui din localitate. partid Simcria. prezent la locul înlăturării efectelor nedorite ale si combaterea efectelor nena­ lenna si Staţiunea agricolă ‘?x- coase, la nevoie, sc va mai a- O problemă pentru noul co­ (Continuare în pag. a 3-a)
După orele dc curs, circa >C0 de desf fî;nriiir a acţiunii, fi-a secetei. tive ale secetei se impune lua­ perimenlală din Geoaniu re­ nlica încă o udare La trifoi sc
elevi iinotiti dc profesorii Pom- exprimat saii'lactia pentru mo­ Organizarea fi participarea in rea Linor măsuri excepţionale comandă respectarea, in lunc- aulică aceleaşi măsuri, insă
piliu Rciica, Ana Iii şan, Hora- dul cum comandamentul dc nici masă a cetăţenilor la asemenea si aplicarea unei anrolnhniri |ie de condiţiile specifice ale cu o normă de uriar? mai re­
(iu Vulcan, Ion Pucran fi al(ii. a înţeles să augure mobilizarea acţiuni. în fiecare unitate ti­ adecvate, alit la culturile iri- fiecărei unităţi. a o serie rie dusă — 400-500 mc apă la hec­
au venit la grădina dc legume tuturor fnr(e/or fi mijloacelor la gri cotă. constituie un act de qale cil si la cele neiriqatc. indicaţii. tar. Finetete de pe terenurile
unde. cu găleţile fi cu stropitorile înlăturarea efectelor negative ale înaltă rc'ţiomabilitate fj patrio­ Pentru semănăturile nerăsărite irigate se vor cosi mai tim pu­
folosite la udare, au dat un plat •ecctei. Cele do'nl as pers nare ale tism. o contribuţie uth<ran'ia!â Pentru ca în limDul cel mai si in curs de răsărir?. udarea riu si se vor uda tot cu o
dc vigoare plantelor dc cartofi cooperativei agricole fitnctionra- la combaterea secetei, la salvarea scurt să li se asigure cultu ri­ se va face cu o normă de 200 normă de 400-500 mc apă la
timpurii fi varza de pe o supra­ ză zi fi noapte, iar cu ajutorul recoltei. lor canlitâtile minime rie apă mc apă la hectar, acţiunea r?- hectar, iar păşunile. în cadrul
organizării unui Dăşunat ra­
necesară dezvoltării lor trebuie Detindu-sc riuoă 10-15 z.ile. Pe
măsura creşterii culturilor ţional. se vor iriga De tarlale
normele de udare se măresc cu aceleaşi norme.
Legumele fiind mari con­
pentru ca. în fazele critice ale sumatoare de apă rxte nece­
DOCUMENTELE PLENAREI CC AL PCR dezvoltării plantelor (porumb si la intervale mai scurte de
sar să lie udate în totalitate
în timpul înspicatului Inarosa-
rea rădăcinilor la sfecla de za­
hăr înflorirea şi formarea tu ­ timp. Pentru reuşita culturilor,
berculilor la cartofii, să se a- încă rie la plantarea în cîmn
A iungâ la 500-600 mc de ană la a răsadurilor trebuie pus un
accent deosebit ne aplicarea u-
învăţăminte preţioase pentru activitatea practică ha. Paralel cu udarea nentru dârilor. nlîlîzînriu-se toate m ij­
păstrar?a
apei în sol se vor
loacele ■(instalaţii, butoaie, cis­
aplica lucrări de întreţinere cu
sapa rolativă după răsăritul terna. găleţii. In perioada de
vegetaţie s? vor aplica norme
porumbului si Drasile superfi­
Pentru com uniştii din al Consiliului oODiilar judeţean tot ce înseamnă ea este o crea­ poziţia partidului si educarea ciale după fiecare udare Un de udarp diferenţiale pe cul­
organizaţiile de bază Con­ provizoriu ţie a politicii partidului, este comuniştilor — o spus în 'cu­ accent mai mare se va n u n e dp turi, de la 300 mc apă la hec­
strucţii 1. M ontaj I. Con­ — Multă vreme — a spus în expresia cea mai grăitoare a vîntul s3u tovarăşul Griqore irioarea cartofilor timpurii. tar pentru ardei, ceapă răriă- La depozitul de lemne Baru Mare, sortarea lemnului din
strucţii IV. Atelierele ven­ cuvîntul său tovarăşul Alexan­ politicii de industrializare pro­ Boleru, secretar al comitetului catarge în buşteni de rulaj constituie preocuparea de bază a
Pentru cerealele năioase (nrîu. muncitorilor de aici.
trale dc reparaţii şi exploa- dru Dumitrescu. secretar al movată cu consecventă de că­ dc partid al şantierului IV con- (Continunre fn pag a 3-a)
orz si secară) norma rie udare
larc utilaje ale întreprinderii comitetului d> partid de la tre partid. Referindu-se la mă­ slruclii — reflectă cu preg­
siderurgice Hunedoara, dezba­ Şantierul montai l inslnlalti — surile cu privire la dezvoltarea nanta preocuparea Comitetului
terea documentelor plenarei documentele plenarei vor ră- invălăm întului de toalp gra­ Central pentru traducerea in
CC. al P C R din 22-25 apri­ mine in conştiinţa noastră, şi dele tovarăşii Nicolae Mârqi- viată a sarcinii stabilite de
lie â constituit un nou Drilei aceasta pentru că ele sc re­ neanu, Nicolae Bălăcearui si al­ Congresul al IX-lea si Confe­ ...Ionel Sâitut a tâmas or­ copil ca despre un infractc<
do dulernică alirraare a ade­ feră Ia măsuri ce vor schimba ţii au arătat că Hunedoara, ca­ rinţa Naţională pentru creşte­ Copiii sînt bucuria vieţii fan de mamă cu cîtiva ani în nu-i pronunţa măcar numcl-
ziunii lor la politica internă si în unele domenii cursul dez­ re în prezent are mai mulţi rea rolului de conducător al urmă. Tata s-a recăsătorit. Au Iar mama...
externă a partidului nostru, la voltării detcrminînd îmbună­ elevi decît Inlreaga populaţie partidului în viata noastră. Pro­ v e n it pe lum e alţi doi copii. — A m şi eu doi copii (fi ­
măsurii? luate de Comitetul tăţiri co se vor face simţite a ei din primii ani de după ?• cesul construcţiei socialiste es­ Soţia lui, Ana, s-a pom enit — nei. cel pc care l-a accept;.*
Central pentru înlâDluiiea pro­ pe zeci de ani. Efectele măsu­ liberare, se va dezvolta din t? caracterizat de creşterea nu­ la 21 de ani — mamă a trei prin căsătorie nu era consi­
si complexităţii sar­
gramului elaborat de Congre­ rilor cu privire la dezvoltarea acest punct de vedere si mai mărului economice, politice si Părintele — copii. — Cînd venea acasă de derat al ei — n n.) şi-j greu, ta­
învătămintului. de pildă, le vor mult. cinilor la şcoală — spunea Ana Şâi- re greu — spunea ea cu la crim i
sul al IX-lea si de Conferinţa
simţi qeneralii îritreai. Tocmai Una din problemele larq dez­ social-culturale pe care parti­ tu ţ — copilul punea ghiozda­ în ochi, lacrim i care-şi aveau
Naţională. această profunzime, realismul bătute a fost cea cu privire la dul trebuie să le soluţioneze. nul pe masă şi pleca. Fuge de izvorul undeva in tru d a e; fii-
I.a adunare a participat to­ ce caracterizează qindirea con­ structura partidului, creşterea V orbitorul a arătat că de aici un inchizitor? mine. Are prieteni cate l-au tâ răgaz.
ducerii p a rtid u lu i conferă ple­ rîndurilor sale si îmbunătăţirea învăţat Ia rele, Fură...
varăşul loachlm Moqa. prim- decurn sarcini precise nentru — Soţul nu vă ajută în a -•
narei o mare însemnătate în muncii de educare a comu­ comitetele de pantid şl organi­ — Ce-a ti făcut cînd aţi a­ gospodăriei ?
secretar al Comitetului jude­
viata poporului nostru. niştilor. zaţiile de bază. Aşa cura se fla t că fură ? — P uţin ,-a p ro a p e de loc
ţean Hunedoara al P.C.R., pre­ Mai mulţi vorbitori au sub­ — Dezbaterea în plenară a Cînd am auzit n-am putut De necrezut. Dar m-a con­ ?i copilul ăsta...
şedintele Comitetului executiv liniat îdeea că Hunedoara, cu problemelor privitoare la com­ (Continuare in pag. a 3-a) crede. Să fie oare un părinte vins cătuşa cu lanţ Şi greu­ — l-am spus să lase Jucă­ Două acuzaţii, la adresa so­
capabil de aşa ceva ? Şi to­ tate confecţionate cu migală, riile acasă, poate vin copiii du­ lu lu i şi tatălui, deodată.
tuşi era adevărat. P rim a zi de cu sînge rece de inchizitor, pă ele. Apoi a fu ra t o verighe­ — Sînt mai tot tim p u l ocu­
vacanţă din această prim ă va­ m-a convins chiar Şâituţ Ioan. tă din vecini. Am dat-o îna­ pat în secţie Stau aproape : i
ră n-a venit şi pentru Şâitwţ m un citor la secţia de prepara­ poi. In ii- o zi a adus acasă sînt chemat să preiau carne .
Ionel la fel ca şi pentru cei­ te din carne — Deva. tatăl de bani. A zis că i-a cîştigat Ia dc la maşinile care sosesc d u ­
lalţi copii de vîrsta lui. In drept şi de fapt al copilului loz in plic pă orele de program —- spun-
acea zi cu soare, a fost scu­ de 10 ani — A ţi verificat să vedeţi el. N-am avu t tim p să mă o­
lat din pat şi tatăl i-a prins — E rău, un copil râu — dacă spune adevărul ? cup nici de copil
de picior o cătuşă de otel. a in- spunea el — fură, minte... — Nu — declară tatăl. Apoi Un singur răspuns, o s in c e ­
cuial-o cu un lacăt şi a ple­ L-am bătut de... N-am mai a furat bani din vecini. î-a dat ră cauză care-i răpea lui Şă -
cat la lucru Şi. in prim a zi ştiut ce să fac cu el. Venea pe la copii pe n im icu ri Am lu t toan t'm pu). Să fie oar-
de vacantă copilul s-a văzut vacanţa şi am vru t să nu dus banii înapoi, cei despre cea adevărată ?
in postura de rob. nevoit să plece de-acasă care ştiam, desigur. îşi mai “ Este un băiat m uncitor
Semafoare se oprind, mii tîrîie după el lanţul sudat dc — $i l-aţi pus in la n ţu ri ? cumpăra şî el p ră jitu ri. U a m — spune Ioan Andraş, secre­
brăţara de oţel şi o greutate, — Da, răspunde cu cel mai întrebat de cc nu-i aduce a­
de bra|e se întind şi porneşte tarul organizaţiei de partid
ca pe vremea robilor. T-a li nevinovat aer tatăl. casă ? din fabrică. A m auzit de U
trenul încet... încet. tăiat cătuşa, prinsă de tatăl — Cum aţi ajuns la conclu­ — Şi ce v-a răspuns fiu l vecini, locuieşte aproape, des-
Iui, nişte străini, m un citori zia că „e un copil râu" Ia 10 dumneavoastră ? S. POP
la o centrală termică din car­ ani, că nu-l mai puteţi stâpîni? — A fugit...
tie ru l G ojdu din Deva. — E o poveste mai lungă... Tatăl vorbea despre pro priu l (Continuare fn pag. a 3-a)