Page 34 - Drumul_socialismului_1968_05

Duminica 12 moi 1968
2 DRUMUl SOCIALISMUL UI

0 VfRSTA
CRAIUL RESPECTABILĂ De ieri sînt un om

Pînă nu de mult, se credea
MUNŢI­ că ceo mai populară plantă cu pretenţii
rodocinoasă din lume ~ car­
toful — o fost descoperită de
incaşi în secolele Xll-Xlll e.n.
După cum relatează agen­ Om practic, prietenul meu. chidere i Ce oameni, dom'le!
LOR ţia spaniolă FIEL, se pore că mea. Are cele mai formidabile Vede că trebuie să închidem şi
Cunoaţte pe toata lu­
Mihuţ.
istorio apariţiei acestei rădă-
intră, aşa...".
cinoase este cu două-trei mi­
lenii mai veche. Un profesor „prize", cum le zice el. A fost Pe bulevard, spre casă, m-am
de Io Universitatea din Li­ primul din ora} care a purtai lovit de tO(i trecătorii. A doua
Tara de Piatra o Za- fi} }i pantaloni fără manşeta. zi, ci(iva prieteni mai „devo­
ma a făcut o interesantă des­
rondului... Jinuturi aspre Cei trapez încă nu se inven­ tat" mi-au spus: lumea vor­
coperire ştiinţifică. In cadrul
cu sate de linişte răsărite taseră, dar tot Mibuf a avut beşte ca ai fost in „forma" sea­
unor săpături efectuate la
parco din mit şi din d a ­ primul exemplar din urbea noas­ ra trecută, asigurindu-ma că ei
nişte morminte străvechi din
tină. Rozele albe ole dru­ n-au dat crezare. Ba m-ait apă­
opropiereo capitolei peruvi- tră.
murilor, tăiate adine de — Daca efti om cu pretenţii rat. Da. poţi astupa gura
roţile carelor moţeşti sfîr- ene, expediţia condusă de el — mu dăscălea aseară — în­ lumii... f
şesc undeva în creştetul o descoperit într-un mormînt seamnă următoarele : să ai chel­ Noaptea următoare mi-am pe­
munţilor, aproape de cer • D U M I N I C A L » vechi de circa 3000 de onî, nerul tău, frizerul rău, şoferul trecut-o la restaurant, la frizerie,
şi de legendă. Păduri se­ printre alte obiecte, şi tuber­ tău, vinzătorul tău, porta­ in taxin, la magazinul de
culare coboară cu frea­ culi de cartof rul rău, doctorul tău. taxa­ confccţii-bărbaţi, la hotel,
măt verde peste tăceri. torul tău }i încă ceva tot la spital şi in afle citeva
Pe aici, din trunchiul ste­ al tău dar... nlt-mi vine in locuri. Aveam chelnerul
jarilor se aude la vreme P o p a s u ri minte acum. Să-i Ştii aca­ meu. N-am pus mina pe
de linişte şi de înserare para şi păstra. sticlă. Cum luam paharul de
ca un glas de vînt, fluie­ la gură, şpriţul era la loc.
rul celui care a fost de­ M-am simţit intr-o co­ Cind am rupt cingătoarea
numit de oamenii cu chi­ pleşitoare inferioritate }i roşie a „Carpafilor" eu fil­
puri de piatră oi acestor Cabana Costeşti cum Mihuţ păşea cu un tru, a scăpărat chibritul.
ţinuturi „craiul munţilor'1 metru, doi inaintea mea,
— Avram lancu. vorbindu-nu peste umăr, la M-a condus la plecare şi
Figura înflocoratuIui re­ Astăzi Io rubrica . Popasuri" acest traseu este avantajat. De un colţ am virat brusc }i n-a luat cinci bani... ciu­
voluţionar, semeaţă, înal­ vă prezentăm uno dintre cele Io Qroştie pînă Io Costeşti dis­ am intins-o. S-o fi bucu­ buc.
rat că a scăpat de mine.
tă, cu chipul sculptural mai moderne cobone din ju­ tanţa este de 18 km. Se poate Capul mi l-am dat in
plin de bărbăţie, cu sprîn- deţul Hunedoara. Aşezată în­ merge cu outobuzul, trenul fo- . Treaba lui. seama unui frizer de clasă.
cenele care aduc cu două tr-un loc deosebit de pitoresc, restier sou cu... moşina perso­ Năucit, am intrat la gră­ Nu m-a întrebat o dată
aripi de vultur, siâruie in care satisface cele moi pre­ nală. Traseul : Orăştie — Cos­ dina primului restaurant.
amintireo tuturor romani­ tenţioase gusturi atît pentru cei tau — Orăştioara de Jos — O- M-am aşezat la o masă pe­ cum doresc să mă tund.
lor. lancu a intrat in le­ dornici de înălţimi cit şi pentru răştioaro de Sus — L ud eşti •— riferică şi bolboroseam ce­ Si-a privit din toate un­
gendă.,, Despre omenia şi cei care doresc cîmpîa cu covo­ Costeşti. Drumul este in bună va la adresa lui Mi- ghiurile „materia primă" ce-o
spiritul lui de dreptate au rul ei de iarbă verde, cabana măsură osfoltol şi se lucrează l)uf. Chelnerul ni-a lăsat să-mi avea in miini şi am auzit doar
vorbit mulţi. „In Zarand — Costeşti atrage zilnic un însem­ şi în continuare Io moderniza­ s fir şese bolboroseala, mai bine cind a murmurat: „să trăiţi, să
scrie loan Oargă intr-un nat număr de turişti. De aici, rea lui. dc un ceas. Cind s-a apropiat de vă fie de bine !". Buzunare la
număr din 1896 al „Re­ numeroşi vizitatori se îndreap­ La cabonă călătorului îi stou masa mea, tot năduful din mine halat n-avea. Am făcut un semn
vistei Orăştiei" — orica­ tă spre aşezările dacice aflate la dispoziţie camere cu 2, cu 3 a izbucnit ca lava unui vulcan discret cu degetele, cu cel mare
re ţeran o spune, că de în Munţii Orăştiei, care sin» şi cu 9 paturi, modern mobi­ încins. şi arătătorul de la dreapta. A
cîte ori se intimplou bă­ concentrate mai ales în jurul late. Cabana dispune, de ase- — Ai numai doi, trei, clienti zii că are salar...
tăi ori certe intre ei, pe Văii Grădiştei. Excursii pot li meneo, de lumină electrică şi şi mă faci să aştept de-un ceas. Şoferul primului taxiu apărui
la birturi, lancu Iară fri­ organizate la „cetăţuia" Cos bufet permanent. Sîntem con­ F.şti vindut lor ţ Avea dreptate in cale mi-a zimbit larg şi a
că se băga intre eî, ii teştilor. cetăţile de pe înalţi - vinşi că cei core vor fi oaspe­ Mi... ' deschis portiera. Auzi ţ Să nu
sfătuia, ii lumina, şi oa­ meo Blidoru, Piatra Roşie şi ţii acestui minunat loc de odih­ N-am sfirşit rostirea numelui. zică: „Aştept pe cineva, încer­
menii pocăiţi il ascultau la Grădiştea Muncelului. Tu­ nă vor petrece clipe plăcute A venit şi responsabilul şi m-am caţi la colega",..
şi se linişteau totdeauna". ristul care vizitează oceste ves­ de destindere şi recreere trezit in stradă. „55 nu mai La confecţii, vinzătorul mi-a
1848.. Au coborit voi­ tigii ale trecutului ore prilejul păşeşti in restaurant in stare dc oferit să încerc opt costume,
nicii din munţi, pletoşi, cu să cunoască mai îndeaproape ebrietate!", a urmat „sfatul", şapte pardesie şt nu mai ştiu ci­
braţe noduroase ca ră­ aşezările dacice, locurile pe Epigrame după ultima imbrinceală. Să mă rc fişuri, pînă mi-am ales unul
dăcinile gorunilor, Io che­ care au trăit strămoşii noştri şi fi văzut Mi but ! vernil care îmi scoate in rcliel
marea de tulnic a lancu- să admire privelişti de o fru­ UNUI FRIZER, CARE Cum tot era simbătă, mi-am pieptul dc bărbat. Nu cred că
lui. „Vrem libertate şi museţe roră. PENTRU TREI „BÂTAl" DE zis să mă fac „tinăr". Asta în­ i-am putut răspunde cind a zis
drepturi egale". Gind şi Cum se ojunge Io cabană? FOARFECĂ AŞTEAPTA Şl seamnă, in limbajul nostru, al să-l port sănătos şi să mai pof­
faptă. Strigătul voinici­ Şi din acest punct de vedere BACŞIŞ bărbaţilor din a doua tinere te. tesc.
lor ţîşnea viguros ca un Cabana de pe valea Grădiştei turistul care vrea să parcurgă tuni şi bărbierit. Cind am intrai Cred că l-am pus la spate pe
De .(mă tunzi) pe
torent din adîncurile se­ în frizerie, un lucrător se băr­ Mihu(. Am nişte prize... Să pof­
culare de asuprire naţio­ jumătate, bierea pe sine însuşi, altul îşi tească să ne înfruntăm! Mă ri­
Cred că e o nedreptate
nală. Săbiile au sticlit trata coşurile dc pe obraz. O frize- dic, dau cu pumnul in masă şi
goale în mîini şi în bubui­ Laminor liliputan Să-ţi plătesc tot eu, în ri[ă îşi scărmăna purul, pînă şi-a răcnesc .■ De ieri <înt un om cu
tul tunurilor s-o auzit che­ plus. făcut un cap mare. mare, dc-(i pretenţii! Am chelnerul, frizerul,
marea legii nescrise a pă- AFORISME Tunde-mo la... preţ era mai marc., dragul. şoferul. vinzătorul, portarul,
redus !
mintului. Femeile, „joimă- La In s titu tu l central de cer­ struiesc din benzi magnetice D. NAN I-am urmărit fiecare mutare doctorul. taxatorul Meu. In
riţele" cu părul de noop- cetări ş tiin ţifice în dom eniul moi şi aliaje de fier şi nichel. Deva de pieptăn de la o şuviţă la alta plus, am ascensorul meu, elicop­
te despletit, în vîntul în­ siderurgiei din Moscova s-a Oamenii de ştiinţă au sta­ Să fi tot trecut... Nu ştiu cit a terul meu. Să mai spună cu-s
volburat al revoluţiei, cu SPRE deosebire de a­ Z ID U L prejudecăţilor construit un la m inor atit de b ilit că o dată cu reducerea UNUI CHELNER trecut. Mi-a prins bine. Mi-am inferior! Să vină sa le vadă.
mîno pe arme îşi apărau leea dreaptă, poteca esite cel mai rezistent m ic in cit încape cu uşurinţă grosim ii benzii ea capătă pro­ Din vocabularul lui mai revenit. Apoi to(i frizerii Cum îi cl şugubăţ, să nu zică
vetrele. şerpiiitâ merge adeseori din toate zid urile con­ in tr-o valiză. La această m aşi­ prietăţi magnetice specifice Lipseşte: rest şî mărunţiş şi-au întors capetele spre mine. cumva cu... visez.
Preo tîrziu a fost insă, pînă la v irf. struite cîndva de om. nă se pot lam ina benzi de 0,5 care îmbunătăţesc caracteristi­ E trecut doar ur»; bacşiş. „Dumneata Am arătat spre
totul... Vulturii imperiali au m icroni adică de 100 de ori cile tehnice ale in sta la ţiilo r dc MIRON TIC păr. „Nu vezi că-i ora de în­ GH. I. NEGREA
minţit, năpuslindu-se asu­ mai su b ţiri decît fir u l de calcul. De aceea, pentru pro­
pra vetrelor sărace. Se­ ducerea ei au fost necesare a­
meţii moţî s-au plecat în­ N E N O R O C IR E A unui AD E S E A c ititu l printre pâr, care vor fi folosite pe ceste lam inoare speciale, care
că o dată ca brazii în­ prost nu este că e prost, rin d u ri slăbeşte în tr-a tît larg la in stalaţiile de calcul vor fi introduse in curînd in
neguraţi oi munţilor, în c ; că ceilalţi sînt deş­ vederea în c it după aceea ale căror ansam bluri se con­ industrie.
vîntul de urgie eore le o- tepţi. om u l în general nu mai COLTUL REBUS»
pleco frunţile. vede nimic.
Sufletul de aur al tan­ ★
cului bâtea potecile văilor
tot moi departe, mai de- N U M A I fricosul şt’e
porte ca un plîns înde­ ce înseamnă să fii cu­ TOAT.A viaţa" " * 's p u - ‘
părtat de fluier. L-au as­ nem : „M a i tîrziu, m al Prim ăvara pe ogoare
rajos.
cultat ţăranii şi l-ou păs­ tîrziu". Pînă cînd a ju n ­
trat ca pe un cîntec de ★ gem să spunem : „Prea O R IZ O N T A L : I. Ne IneJnlî prim ă­
apă vie într-un colţ înlo-' tîrziu". vara cu trilu rile lor ; 2. Yerhol semin­
crimot de Inimă. Amiezi­ ★ ţelor la început rle primăvară — Ogo­
rul, asaltat ne »ăr)n\. 3. U dări arii
le revoluţiei s-au scurs DAC.A loveşti pe c;- P R IE T E N este cel pe fin ale pe unele ogoare — larha Del­
in pămint, stăruind totuşi, neva şi nu ţipă să nu care îl poţi crede că te tei. 4 Jumătate ne mister ! — Poet
cu o somînţă de lumină crezi că nu l-a durut. crede. rnmun — Nelu Leoveunu. 5. Cal din
Dobrogea ! — Ascensor — Merge cu...
peste zările supuse. Frun­ G rigoriu G Itinelăcâtnarea ogoarelor
za de fag, ruptă din ram, — Jumătate din Europa. 7. A lucra
vibra într-un cîntec ne­ ogorul... — cei care-l lucreată. 8.
cunoscut ca o dorinţă de Dispuse ca nişte rare de soare — A ră­
sări. 9 Acum — Notă m ujicală — A
vis neimplinit. Dincolo de «tropi. 10. U nitate de timp — Lucra­
vitroîul clipei, o pasăre „ R E C O R D U R I rea de seaon la începutul prim ăverii
albă a scuturat peste pe ogoare. II. . ji matina care con­
tribuie din plin la ea — 1‘ ămîntul nos-
Joro Zarandului o stea. Iru. 12. [’ crnmhi — Ogoare întinse —
Septembrie 1872... S-a CEA M A I mare longevitate chet a devenit m am ă La vîrsta Liricei de floare albastră.
stins fluierul lancului in au atins-o japonezul M am a pe şi de 90 de ani. V E R T IC A L : 1. Anotim pul lucră ri­
casa unui ţăran dîn Ba­ soţia sa. in anul 1843 ei au ★ lor pe ogoare — Tudor Floiescu. 2.
ia de Criş. „Vestea mor­ fost in vita ţi oficial la o festi­ N O R V E G IA N U L Leon Su- Lucrarea porumbului des — A hea apa
rece. S. Zeiţă egipteană — Meseria
ţii lui s-a lăţit ca fulge­ vitate organizată cu p rile ju l rin gton avea 151 de ani cînd celui invidia! primăvara. 4. Abia con­
rul — spunea loan Oor- d ă rii în folosinţă a unu- pod i s-a născut u ltim u l copil. In tre
dar ţâş­
gă. — S-a întocmit în­ construit la Tokio. Pe atunci, cel mai m are şi cel m ai mic turate — Bile ! — Unelte G. Anima
In afara raţiunii
nire. £
dată un comitet pentru Mamape avea 242 de ani, ia r so­ fiu al său era o diferenţă de
inmormîntare. S-a pregă­ ţia sa — 221 de ani. Ei au avut 94 de ani. Iul gitului lung — Carne de vită lia r tinerel. — Pătrate agricole 12. V er­
tit indatâ un car mortu­ şi cea mai lungă convieţuire ★ tă. 7. Ardei a te. — Epoci 8. S«. în bul pom ilor }i flo rilo r la început de Lagăre
ar şi s-au procurat toa­ — 200 de ani de căsnicie. I’ ranlR — Dinsa — Umed pe jumă­ primăvară — Poet vontân contempo­
te cele de lipsă. Nu nu­ CEA M A I m are diferenţă de tate I 9. Compune corpul plantelor ei ran Triverb (4,2,6)
mai drumul de la Baia ir vîrstâ există între soţii Iwan animalelor — Cu ridu ri (fem pl.). 10. 1. IVANESCU
de Criş la biserica din A M E R IC A N U L John Shell Efrem ovici, născut in 1808 şi Se dă numai... popii — Ogoare o p ti­ Lupeni
Jebea, ci şi cimpul din s-a căsătorit abia la vîrsta de şoţia sa Polina Simeonova din me pentru lemanat. II. Adunare de
A lm a Ata. Aceasta a v e n it pe
^ jur, era inundat mai ales 125 de ani In 1919, cînd John lum e cînd soţul ei îm plinise
Îm plinea 131 de ani, fiica lui
Q de ţeroni, veniţi din toţi avea exaot 5 ani. 72 de ani. POŞTAŞUL RES9 VÂ RĂSPUNSE
Munţii Apuseni I Fericiţi
★
Z se simţeau cei ce puteau CEI M A I m u lţi nepot», stră­
duce
faclele in frunte.
U J Convoiul, după spusele u­ F R A N Ţ U Z O A IC A Paule Fi- nepoţi. strâ-strânepoţi şi strâ- O ctavinn Bucur — Velei — de 15 la sută puncte negre şi LI VIU COVACI
Deva
f F ţ nuia din eomitetul de in- strâ-strânepoţi (în total 170) a Problemele de enigmistică t r i ­ nu tratează 85 Ia şută Iernii.
mormîntare, a fost de cel avu t Glabagan Keţba din A b - mise sînt foarte bune şi le-am Nu facem prom isiuni câ-l vom
L U puţin 10 mii de oameni". hazia. reţin ut pentru publicare. publica. Careul „Geografie" Primii paşi
★ este tot în studiu şi nu ne pu ­
Au plins mult timp toa­ Petru Pardău — Hunedoa­
te clopotele Transilvaniei, CEL M A I în vîrstâ înotător ra. A m re(inut careul „Ţesă­ tem incâ pronunţa asupra lui. C R IP T O G R A F IE (3, 2, f», fi. 5)
a fost scoţianul Henri Jae-
i n Săptămîn! întregi broţele tu ri" şi în curînd va vedea lu­ Ion Popa Stănileşti — Orâş-
SDn. La vii sta de 100 de ani, el
“ 2 ? voinicilor încordate pe a trecut înot o apă mare. Asta m in a tipa rului. tie. Careul „D in a n ticlvtate"
funiile împletite din ci trim is de dumneavoastră me­
nu l-a îm piedicat să trăiască M iro n Ţie — Ilia. Foarte bu ­
nepo ou făcut să picure, pînă la 170 de ani. ITALIA. — Davîd Jonssen, alias „Evadatul", zîmbeşte fe­ nă Coperta literară, o p u b li­ rită toată atenţia, deoarece
peste calmul adîncurllor ricit ...O dată cu venirea primăverii, dr. Kimble a reuşit şi el să-l tratează teme de cultură ge­
★ căm. Să ne mai seriei».
de codru, peste liniştea găsească pe ciung şi deci să turneze o nouă producţie — nerală din istoria antică Ne
â £ Munţilor Apuseni, lacrima UN F R A N C E Z din Toulon a „încălţările pescarului". Ion Costea — Vulcan. Ca­ bucură că aţi abordat acest BORHA SIMION
de aur din sufletul lor. petrecut în închisoare 101 ani. reu l „Puncte de vedere" l-am gen şî vă urâm şî în con ti­ Deva
Plnă şi sfirşitul lancului Cînd a ieşit, avea 123 de ani. re ţin u t deşi are lim ita m axim ă nuare m u lt succes.
poartă auroră de legen­
Dezlegările jocurilor
dă.
De atunci, din vremile
„Sesam, deschide-te I". De „vrăjmaşă", se machia mai a ­ „uite" să moî verse cîte ceva
de cumpănă, s-au ridicat lat în fapt contrabanda Blocu- franceze să se elibereze auto­ apărute în numărul
alte inimi şi alte braţe, această formulă magică sîni bitir decît un actor. Işi înfigea din prada capturată în visteria sul continental a avut efecte se­ rizaţii unor persoane demne pen­
I pînă cînd la 1 decem­ legate multe peripeţii din în urechi cîte un tub umplut cu regelui, căzu in disgraţie. Nici rioase asupra volumului aface­ tru o face, pe ascuns, comerţ
brie 1918 s-o făcut ma­ basmul oriental „Aii Baba şi praf de puşcă, ceea ce îi dă­ Bonoporte Napoleon nu s-a rilor. O imogine ne putem face cu Anglia. 4148
rea unire a celor trei ţări cei 40 de hoţi", Rostind : „Se­ dea o înfăţişare de groază. El sfiit să se folosească de spriji­ şî din următoarea comporaţie. Episoade dubioase legate de O.N.T. C A R P A Ţ I VA
române. Am crescut din sam, deschide-te l“ , Alî Baba moi ovea şî monio căsătoriei, nul unor corsari împotriva An­ In Rusia (aliatul Franţei în acea întregirea finanţelor au fost pre­ i n v i t ă l a n R U M E j n ;
stejarii care ou înălţat is­ reuşea să desferece intrarea u­ manie ce i-a fost fatală. Fiind gliei. Corsarul Robert Surcouf. perioadă), cifra de afaceri scă­ zente şi in activitatea lui Hitler. 1. Făgăraş — Ghizi . 2) Ur-
toria pe umerii lor şi ne-au nei peşteri în care tîlharii în­ căsătorit pentru a 14-o oară, o de pildă, l-a slujit pe împărat zuse dintr-odată de la 100 milioo- M Hyde notează în memoriile lea — Ic — Deva; 3) Ri — Riş-
dot melodiosul grai ai grămădiseră averi incalculabile, sole : „In onul 1940, faimoasa nov — Zam; 4) Nea — Deal —
cîntecelor noastre, lancu şî, pe care eroul nostru le dă­ colecţie Vollard, formată din Cip ; 5) Is — L — Bîtcâ — As:
nu o murit, lancu trăieş­ ruia generos sărăcimii. După o- picturi impresioniste, în valoare
te in stejarul neomului semeneo comori fabuloase visau de sute de mii de datori, fuse­ 6) C — Nivea — Urbie : 7) A-
Iuniş — Stă — A ; 8) Utan —
românesc. Amintirea lui e piraţii, corsarii, iar în zilele a- se încredinţată de autorităţile
o lacrimă închisă intre propîate nouă — contrabandiş­ OMUL DIN PENUMBRA (I) de la Vichy (guvernul marione­ Spetite ; 9) Ana — GP — Ez l
— X ; 10) L C — Baracă — Aţă:
filele de greo încercare tii. Cînd apăreau novele pira­ tă francez ■— n.r.), unui expert 11) Pană — A v in t — RC : 13)
din cartea ocestuî popor ţilor, pe catargul cărora flutu­ francez în obiecte de artă de I — Olog — Atacat ; 13) Na­
aşezat la porţile lumii, ra înspăimintătorul stindard ne­ la New York, numit Mortîn Fa- rat — Plătică.
Ne prelungim ca un cîn­ gru (un cop de mort şi două bioni. Există toate motivele să
tec din rădăcinile stejari­ tibii încrucişate), cei de pe va­ se creadă că Fabiani acţiona P R O B L E M E DE
lor legendari, spre vis şl sul urmărit ştiau câ ou de ales fost urmărit, ca şi gangsterul AI cu credinţă in oceostă acţiune, ne de ruble in 1807 la 83 mi­ pe baza instrucţiunilor germone
lumină pentru a deveni între două alternative : ori să Copone nu pentru brigontie, c pentru care a fost Instituit cu lioane în 1808. Pentru a com­ şi că el intenţiona să vîndă co­ P E R S P IC A C IT A T E
apoi Io rlndul nostru, ste­ pună mîno pe arme, ori sâ se pentru delictul de... poligamie titlul de baron, devenind moi pensa oceste pierderi, negusto- lecţia, spre o obţine devize pen­ 1) „Cel mai mare croitor de
jarii din care să se înal­ supună fără crîcnire „legilor" Prinderea lui „Barbă neagră* tîrzîu un armalor respectat moi rimeo şj moşierii nu s-ou dat în tru Hitler. Acţiunea de contra­ pe această stradă" ; 2) Cres-
ţe stilpi pentru ţară şi is­ brigontinei. Henry Morgan s-o dovedit a fi extrem de pri ales pentru averea lui. lături de Io mijloacele care bandă o eşuat, deoarece în tim­ cînd dublu, în 16 zile a aco­
torie. Sîntem stejarii ace­ („Captoin Blood"), Anne Bonny. mejdioosă. El a putut fi răpus Faimosul decret asupra blo- contraveneau prevederilor blo- pul transportului de la Lisabona pe rit jum ătate de lac, câ în a
luiaşi codru — neamul o tînoră canadiană, Drake şî abia cu 25 de lovituri de spadă cusului continental semnat de cusului continental. In porturile spre New York, vasul a fost su­ 17-a zi a acoperit tot lacul. 3)
românesc — care ne este Surcouf, sînt doar citeva din că­ a) Se fac trei grupe a cite trei
De regulă briganzii mărilor Napoleon Io Berlin la data de ruseşti îşi făceau apariţia cu re­ pus percheziţiei, ior colecţia —
tată, casă, leagăn şl cîn­ peteniile de piraţi ce au în- acţionau pe cont propriu, dar 21 noiembrie din 1806 in pri­ gularitate vase comerciale „ce formată din 270 de tablouri şi monede. Două grupe a cite
tec spoimîntot lumea de odinioa­ nu rare ou fost carurile cînd mul porograf hotoro : „Insu­ aporţineau unor ţări neutre", ca­ desene de Renoir, 30 tablouri de trei monede sînt puse pe ta ­
lerele balanţei, iar dacă greu­
„Codrule frunză ră. Un crîncen pirat a fost Io unii din ei se aflau in solda lele britanice sînt declarate în re tronsportau mărfuri de ori­ Cezanne, oiţele semnate de tatea este exactă, atunci m o­
domnească rîndul lui „Barbă neagră" (pe unor cîrmuitori. S-a aflat că stare de blocadă", iar paragra­ gine vădit engleză. Aflînd des­ Gauguîn, Degos, Manet şi Pi-
Gerul nu te veştejească, numele adevărat Edword Teach), Wilhelm al lll-lea s-a bizuit în ful doi adăuga : „Orice comerţ pre aceste maşînoţiunî, Napo­ casso — fiind confiscată şi păs- neda falsă se găseşte în g ru ­
pa a treia.
Că eşti casă care opera cu flotila sa in re „strîngerea" averii pe serviciile Şi orice reiaţi uni cu Insulele bri­ leon strigase : „Să se ordă tot trotă Io Ottawo, în galeriile na­ b) Se iau două monede din
rc măoeOMir • G U IN E E A . — Sculptură giunile Amerîcii de Nord. A ­ tanice sînt interzise". închide­ ceea ce vine din Rusia!". Dar ţionale canadiene, pină la sfîr-
cesta avea două obiceiuri : îna­ corsarului Loosegraaf. Cum o- grupa a treia şi sînt puse în
din lemn dîn Baga in titu ­ rea accesului mărfurilor engleze tot el dăduse ordin, în scopul şitul războiului.
AUGUSTIN JULA inte de a lua cu asalt nava cesla din urmă a început să talerele balanţei, dacă greu­
lată „M a m a cu f i u l ”. pe pieţele europene a stimu- îmbunătăţirii stării finanţelor A. NAGY tatea este exactă, atunci m o ­
J neda neeîntârită este falsă.
4) 1089 x 9 = 9.801