Page 35 - Drumul_socialismului_1968_05

Duminică 12 mo! 1968 DRUMUL SOCIALISMULUI 3

(Urinare clin pag, 1)
— Aşa zice mama asta şi
învăţăminte pre copilul lui. Mi s-au dat tata. cirul vine acasă. Mama varăşa A nu la Barbu. şefa bi­
roului autoritate tutelară din PEMTBU TIMPUL
m unicipal
Consiliului
cadrul
nu mă lasă să mă joc zuce să
telefoane. Dar...
— Dar ? am grijă de ăştia mici. Co­ popular Deva — dar copilul a DUMNEAVOASTRĂ
pilul mic m i-e drag. Cind mă
fost nesupravegheat, n-a fost
îndrum at, ci îm potriva lui s-au
— Slâ prea m a lt în fa b ri­
joc cu el rîde. îm i place să
preţioase că. Aici îl găseşti ziua, seara, mâ joc cu el Dar cu e e la lţi folosit metode brutale care
noaptea..
copii mama nu mâ Insă, iar
l-au înrăit.
— II chemat! atlt de des la
— Şi ce se poate face în
— Am
serviciu în afara program u­ tata mâ bate. auzit că ai avut acest caz ? LIBER
lui ? ne-am adresat tovarăşu­ bani. Ce-ai făcut cu ei ?
(U rm are din pag 1) Filimon Cre(u şi alţii, preocu­ lui foan Maier — şefui secţi­ — Cind i-am ciştigat la loz — Eu nu văd decît o singu­
parea consecventă a Comitetu­ ei. ră cale — declară tatăl lui
subliniază in documentele ple­ lui Central pentru dezvoltarea — E adevărat, stătea şi du ­ in phe i-am dat acasă, la m a­ Ionel — internarea lui unde­ Luni
narei, in activitatea de întărire Si perfecţionarea democraţiei pă program L-am chemat şi ma. Pe cei care i-am furat... va la corecţie.
a rin du rilo r partidului criteriul noastre socialiste, antrenarea noaptea. Trebuia p rim ită car­ Copilul firav începe să Un părinte nu este oare în
lundamental trebuie sâ-1 con­ maselor larqi de oameni ai nea, sau distrib u ită pentru plingă. Ii este ruşine. Nu ri- stare să găsească altă soluţie 13 mai
stituie şi de acum inainte cali- muncii la soluţionarea tuturor prelucrarea de a doua zi. unui părinte ca să a.iungâ 'a I
decît să-şi interneze pro priu l
tălUe politice, morale şi profe­ problemelor ce le ridică con­ — Notă de comandă la ser­ copil in tr-o in stituţie de co­
sionale ale celor care solicită strucţia socialistă, pentru întă­ viciu ati dat ? recţie pentru că „n u -1 poate
primirea în partid. rirea permanentă a leqâturilor — Nu, stă aici aproape. Dar slâpîm " ? Cit cinism îi trebuie
Orqanizatiile de partid din partidului cu masele de oa­ am dat dispoziţie să nu mai PĂRINTELE-
cadrul întreprinderii de con­ meni ai muncii. fie reţin ut în fabrică peste o asemenea unică concluzie !
strucţii siderurgice au desfă­ Molărîrea plenarei cu p ri­ program ul de ff ore. iar dacă Kl nu este în stare să-şi re­
şurat o intensă muncă politică vire la reabilitarea unor acti­ va fi chemat să fie com an­ cunoască pro priile greşeli >i SPECTACOLE
Si orqanizatorică pentru prim i­ vişti de seamă ai partidului a dat. El însă pierde vremea UN INCHIZI­ să-şi apropie copilul care-1
rea în partid a celor mai buni prilejuit în adunare exprima­ prin fabrică pină vin m aşini­ iubeşte. Dar a fost în stare să
muncitori, inqineri şi tehni­ rea celor mai puternice senti­ le. A r putea merge acasă şi confecţioneze, cu singe rece. B PETROŞANI. LONEA : „M in d .u T.-
cieni. Creşterea rin du rilo r lor, mente de aprobare si adeziune să vm â numai cînd este che­ TOR?____ cătuşe, să scoale copilul din cc lin ia ", spectacol muzical Prezin­
ca şi îmbunătăţirea muncii or- totală. In cuvîntul său. tovară­ mat. pat în prim a zi de vacantă şi tă Orchestra populară a fila rm o n icii
de si.u din Arad.
qanizatorice, au făcut ca ele şul A le xa n d ru D um ilrescu să i le pună la glezne. Susţi­ PETROŞANI ; C irrul de «lat „O lim ­
D E V a ; ijint ji fy numai o femeie
să cuprindă mai bine proble­ spunea : — De ce nu-1 chemaţi şi pe ne că e „râu copilul". Dar de piu" Bucureşti
mele, să rezolve cu mai multă — Măsurile cu privire la rea­ Anghel Viorel cu care lucrea­ la cine a învă ţa t copilul să (cinemaingialul „Patria*) : Darclee
(grădmă) ; Hombn de la Iu ţi IU ( „ A r ­
CINEMA
operativitate şi competentă sar­ bilitarea unor vechi activişti ză în acelaşi loc. sau de ce nu dicâ ochii din pâmînt. După fie râu. să lipsească de-acasâ. ia*) ; H UN ED O AR A ; Denii pe «nas-
cinile ce le stau în lată. de partid nu le voi uita nicio­ organizaţi munca pe schim ­ ce se linişteşte, Ionel continuă. dacă nu de la tatăl lui ? A vă­ lâ („l.n n U ru d o iu i") ; Nu uita gara
Paralel cu îmbunătăţirea m un­ dată. Ele ră n im pentru totdeau­ b u ri ? — ...pe ăia mi i-au luat co­ zut că nn este controlat, a Lngnvaia („Flacăra') : El Dmado („Si-
cii de primire, orqanizatiile de na în m intea şi inim a mea — TI chem şi pe Anghel. dar piii ... m in ţit că a cîştigat bani la O cru rg ijlurj ; CAI.AN O n nu toc­
mai nnruemisă ; G IIKLAR : Spartacus.
bază si comitetele de partid — ca o dovadă că partidul comu­ el locuieşte mai departe. în — Dai tatăl tău nu te duce loz în plic. senile I ji II: I'ETKO şAN I ; Noaptea
a spus vorbitorul — trebuie să nist este partidul dreptăţii si două schim buri n-au ce lucra nicăieri ? nuntii in |il<ute („Republic;»*) ; Slinhil
acorde o atentie mult mai riii- adevărului. El a dovedit încă doi oameni. Aşa că... — M-a dus o dată la meci. Conducerea secţiei unde lu ­ la pindă (,.; Noiembrie") ; LUP£N ):
re activităţii de educare a co­ o dată că militează neabătut — Unica soluţie a fost sa­ la stadion Am mers de mînâ crează Şâitut loan (şi care spe­ Jocuri nochimlmlc ( „ C u ltu r a l') : Po­
vestea tarului Salinii („Muncitoiesc*);
muniştilor. Trebuie să facem pentru apărarea legalităţii so­ crificarea tim p u lu i liber al cu tata şi mi-a plăcut. Atunci răm să nu ia măsuri îm p o tri­ LUNEA : I lipei boluidul inginerului
astfel îneît fiecărui membru cialiste, pentru instaurarea u­ unuia dintre cei doi. a ace­ nu m-a bătut, n-am fost rău. va lui. pentru că el îşi face Cărui („M in e ru l* ): l'K TR IL A ; Vale­
de partid să-i încredinţăm sar­ nui climat în care drepturile luia care locuia mai aproape dar după masă s-a dus Ia te­ datoria) a p ro fita t de faptul tul Jc pică : U RICAN I : Cotigen(:t
cini concrete, să ajutăm pe fie­ şi libertăţile cetălenesti, viata, Cunoaşteţi situaţia lui fa m i­ levizor şi m-a lăsat cu ăia că „locuieşte aproape" şi i-a d -muului profesor ; A N IN O ASA O
fală fe lic ită ; VU LC AN : îndrăgostiţii
afara
încred in ţa t sarcini în
care tovarăş, in special pe cei cinstea, onoarea si demnitatea liară ? mici Eu am fugit la copii şi serviciului,, re tin în d u -1 în fa­ «lin Marona ; J'AROŞF.NI : Comparti­
nou primiţi, să şi le îndepli­ să fie apărate, în care perso­ — Ştiu că are greutăţi cu seara cind am venit iar m-a mentul ucigaşilor ; OKA$TIE ; Cu toa­
nească, să intensificăm munca nalitatea umană să se poată copilul, e râu. Tata ar trebui bătut... brică Consecinţele ? A tre­ tă viteza inamic („P a iria ’ ); Operaţiu­
nea Crosalmw (.,Flacăra*) ; GEO AGIU
ideologică manifesta In plenitudinea ei în să stea mai m u lt acasă, se Vorbele cop ilu lu i de 10 ani buit sau nu, Ş âitu t loan a lip ­ 13AI : Pe gheata «ubtire, seriile I ji II;
C opilul Ionel
sit de acasă.
Dezbaterea de către plenara folosul societăţii noastre. simte nevoia educaţiei. sînt adevărate acuze la adre­ l il l A p : Ui. nahal. maghiar ; H AŢEG .
C C. al P.C R, a problemei e- Tovarăşii Ilie Vasile, Feli- Constituirea comi­ Iar acasă... sa om ului pe care-1 iubeşte Şâitut. în vîrstă de 10 ani, a Să-mi (ace|i una ca asia ; GL/RABAR-
V .\ :
xarninârii si rezolvării scriso­ clan Vaida, Pompiliu Moruzan. — Cînd vine şi află ce fa­ pentru că „c tatăl" lui. ..Am ajuns „o problemă". O pro­ dc eer. Castelanii ; IL lA : Un hectar
rilor. sesizărilor si cererilor loan Plaslir, toii vorbitorii ou ce copilul îl bate, dar nn-i mers de m ină cu tata şi mî-a blemă care trebuie rezolvată
oamenilor muncii s-a bucurat înfierat cu indiqnar? măsurile ajută la nim ic — spune Sâi- plăcut" spune el. N u -ţi spun nu cu aju to ru l unor metode RADIO
folosite in evul mediu, cî cu
în adunarea comuniştilor de la represive luate de către A le ­ tut Ana. nim ic aceste cuvinte Şâituţ
1 C.S.H. de o caldă apreciere, xandru Drăqhici împotriva u ­ tetelor de direcţie — Da. tata mă bate Un o loan ? Nici faptul că copilul, dragoste de părinte, cu grijă,
răbdare şi tact, pe care numai
aceasta reflectind, aşa cum nor activişti de partid si de curea şi cu sîrma de la reşou. pro priu l copil, pc care-1 bali PR OGR AM U L ! : 8,25 Moment poe-
subliniau în cuvîntul lor to­ stat. Partidul nostru — au sub­ Dar eu îl iubesc pe tata. F ta­ pe unde apuci cu cordonul dc nn părinte le poate avea. Pen­ lie : „îndemn de poveste* ; R.30 La
microfon, melodia preferată; 0.00 Dule-
varăşii Gheorqhe Foraetescu, liniat ei — dînd dovadă de un la reşou (are cicatrice pe o u­ tru că faţă de acest copil, to ­
tăl meu. de-aia-1 iubesc. Ştiu varăşe Şăituţ, ai în afara ob li­ lin de ştiri ; 0.05 La microfon, melo­
înalt simt al datoriei de cu­ reche ce nu se va şterge cu- dia preferată ; 9.30 Revista literară
(Urinare din pac 1) sînt mobilizatoare. Consumurile că mă bate pentru că sînt
rai si principialitate, nu putea rîncl) te iubeşte, nu-ţi spune ga ţiilo r m ateriale obligaţii raom ; 10,00 Radio Prichindel ; 10,10
de materiale trebuie reduse pe râu — spune Tonei. nim ic ? Studioul artistului amator ; 10.25 Cu
trece peste adevăr si nu a tre­ leva căi siciine. După ce a pre­ unitatea de produs şi aceasta — Dar de ce eşti râu ? — Şâitut loan susţine că e morale. Societatea iti cere să cîntecul ji jocul pe plaiuri dobrogene;
ti le îndeplineşti ! Vei vedea
Aplicarea cut. arătîndu-1 deschis în fata cizat sarcinile ce-i revin co­ printr-o moi bună qospodărire Copilul mă priveşte încurcat. un copil râu — ne declară to ­ că bu curiile nu sînt departe. 10,45 Piesa „Pe o plajă japoneză* de
Mircca Istratc ; 11,00 Duletin de ştiri;
intreqului popor.
mitetului de direcţie, vo rb ito ­
a materialelor.
I I . 0.', Jocuri populare: IM S „S lă v iţi
In cuvîn tu l
său, tovarăşul
lo ach im Moga a irecomandat rul a arătat că deşi rezultatele Faptul că la liecar? schimb (ii Republică* — program de cînlece:
obliuute de întreprinderea m i­ I 11,30 R e d a i de operă M ihacla Botej:
orqanîzatiilor de partid să con­ ni îră Ţebea pe cele patru luni se pierd 20-30 de minute din 11,45 Sfatul m e dicu lu i; 11.50 Cotele
udărilor tinue studierea documentelor din acest an sînt pozitive, c i­ timpul de lucru dă de nîndit apelor D unării ; 12.00 M elodiile prim ă­
verii ; 12,30 fn lîln ire cu melodia popu­
După cile s-a văzut din discuţii
plenarei,
să traqă maximum
lară si interpretul preferai ; 13.00 Ra-
d? învăţăminte din ele si să frele evidenţiază faptul că pro­ el se pierde din cauza defec­ dinjurnal. Duletin meteorologic ; 13,20
ducţia extrasă nu a înreqistrat
muncească neobosit pentru în­ ţiunilor in transport si a lipsei întreprinderea Solişti si orchestre de muzică uşoară;
(U rm are din pag. 1) făptuirea lor. realizări ritmice. Or. o activi­ de materiale. Comitetul de d i­ 14,00 Muzică populară ; 14.15 Eepedi-
tic pionierească.
lf-a
—
Etapa a
Adunarea a adoptat apoi o tate cu adevărat bună se ca­ recţie vr trebui să închidă a­ Concursul or. I. Participă ; Şcoala ge­
cinoase, castraveţi si verde­ hotărîre si a adresat Comite­ racterizează prin ritmicitate. ceste ,,robinete" de scurqere a nerală din_ Simleul Silvanîei ; Liceut
ţuri pină la 500 mc pentru ro ­ tului Central al partidului, per­ întreprinderea a rămas în u r­ timpului util în afara sferei „N .colae Bălcescu* dîn Medgidia; (jena-
şii, vinete si mazăre. sonal tovarăşului Nicolae mă cu activitatea de preqâliri. producţiei. Si aceasta printr-o materiale de la generali nr. 4 din Hunedoara; j 5,rsn
Plantaţiile tinere de pomi si Ceauşescu, o teleqramă in oa­ Această rămînere în urmă tre­ mai bună orqanizar? a aprovi­ Bulotin de ştiri Buletin m eteo-ruticr;
15,05 Recital dc pian AlHn Ciccolini ;
vii, în special cele orqanizate re se spune printre a lte le : bui? ncîntîrz.iat recuperata. Co­ zionării locurilor de muncă ?!£■ 15,1.5 Radiornchcf.i pionierilor ; 15,4:1
in primăvara acestui an, se „Invătînd necontenit din do­ mitetul de direcţie să-sl Întoc­ Si a transportului producţiei. Q l Pentru prietenii muzicii corale ; tr,,0'»
vor uda în mod obliqoloriu. a- cumentele recent?! plenare, a- mească pentru aceasta un Dlan In încheiere, vorbitorul şi-a Radiojurnal Spor» Buletin meteoro­
logic ; 16,20 Din înregistrările tarago-
siqurind 35-40 litri apă Ia fie­ siqurăm conducer?a partidului cu acţiuni precis delimitate si exprimat convingerea că întren Construcţii Btreea tistului Ion M urgit ; Ir>,30 Ora specia­
care pom si 15-20 litri la fie­ că vom depune ţoale eforturile cu responsabilităţi la fel de colectivul întreprinderii, în listului ; 10,45 Sludinnl tinărntui in ­
terpret ; IZ.05 Piese dc estradă; 17.(5
care butuc de vită. După vi­ pentru dezvoltarea democraţiei precise. frunte cu comuniştii, va spri­ Antena tin e re tu lu i; 17,43 C iclul „C in -
dare se va aplica o lucrare su­ interne de partid, a m uncii co­ Rezervele interne ale Între­ jini comitetul de direcţie, sp tece (igănejli* de Laurentiu Profela :
perficială a solului si mu Ici- lective, pentru creşterea rolu­ prinderii miniere Tebea nu-s va mobiliza activ pentru valo­ 13.00 Buletin He ştiri ; 13.02 Orizont
rea. Plantaţiile masive de pomi lui conducător al orqanîzatiilor nici pe departe epuizat? în ceea rificarea mai bună a rezerve­ judelui Hunedoara ş tiin ţific : 1S.20 Album folcloric ; tR.C*
pe rod, pe terenurile iriqate, se noastre de partid în scopul lor interne, pentru realizarea Recital de operă Ludovic Spies« ; 19,00
Radiogaieta «le seară ; 10,30 O melndie
vor uda cu norma de 500-600 rac realizării sarcinilor trasate de ce priveşte cheltuielile rle pro­ pe adresa dumneavoastră ; 20,00 Bu­
apă la hectar, după care se vor partid, pentru dezvoltarea so­ ducţie. Normele de consum, de sî depăşirea tuturor indicatori­ letin de ştiri ; 20.05 Rampa ; 20 20
efectua lucrări de mobilizare a cialistă a patriei noastre", pildă. a$a cura sînt acum. nu lor de plan. recrutează candidaţi pentru concursul de admitere la următoarele şcoli : M elodii populare ; 20.40 ..Prieten
drag* — muncă uşoară ; 20,55 Noapte
solului. La toa'te culturile şi bună, copii : „C eî trei ursi*, poveste
T>rŞhTf»tni? unde şe aplică.udări a) ŞCOLI PROFESIONALE : de M iha il Sadoveanu : 21,00 Scherzo
se vor asiqura doze sporite de — electricieni instalaţii electrice ; pentru vioară si pian de M auriciu Ves-
inqrăsăminte. can ; 21,03 Teatru scurt. Schite «4e I. L
Caragiale ; 21,30 Din repertoriul o r­
In situaţia terenurilor neini- I M P O R T A N T ! — laboranţi în construcţii şi industria materialelor de construcţii ; chestrelor Jean lonescu si N om e Para-
aate se va pune un accent deo­ — lăcătuşi mecanici in industria materialelor de construcţii. mour ; 22,00 Radiojurnal. Spori. Bu­
letin meteorologic ; 22,20 O melodie —
sebit pe păstrarea apei exis­ Irei interpret! : 22.30 Moment poetic :
tente în sol. prin efectuarea în Cooperativa de invalizi „Progresul" Deva, fiind dotată cu o mo­ Condiţii : absolvenţi a 8 clase şcoală generală, in vîrstă de pină la 18 Versuri de Gh Tom orci ; 23,00 In ­
mod chibzuit a lucrărilor de ani. I îl ni re cu jaxzul ; 24,00 Buletin de
întreţinere. In acest scop, p li­ lit r i ; 0,05 — 5.00 Estrada nocturnă Bu­
letine de ştiri ji meteo-rutiere, la ore­
vi t u 1 buruienilor din culturile dernă maşină de curăţat chimic, primeşte de la clienţi : b) ŞCOLI TEHNICE DE M AIŞTRI: le : 1,00. 2,00 ji 4.00
pâioase trebuie terminal în cel P R O G R AM U L l( : 7.00 Muzică popu­
mai scurt timp. D j asemenea, — costume ; — maiştri ceramişti in ceramică brută. la ri ; 7,10 T o i în a in te: 7,30 Buletin de
ştiri. Buletin m eteo-ruticr; 7,39 Muzică:
se va urqenta aplicarea lu ­ Condiţii : muncitori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale sau 7.45 Matineu muzical ; 8,05 M uzirJ
crării cu sapa rotativă la po­ — paltoane ; populară ; 8.30 Dulctin de ştiri ; 3.5'î
rumbul răsărit, efectuarea repe­ muncitori calificaţi, absolvenţi ai învăţămintului mediu de cultură gene­ O nouă interpretare a operei „N e ­
vestele vesele din W indsor" de Otto N i-
tată a praşilelor superficiale — pardesie şi orice fel de îmbrăcăminte dir» : lină, bumbac, fibre rală încadraţi in ultima categorie de salarizare. colai ; 9,29 Simfonia I «4e Tiberiu O-
şi rărirea la timp a culturii la lah ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,0.' ,,7,t
densitatea stabilită. c) ŞCOLI TEHNICE DE PERSONAL TEHNIC : de mai* — muzică ujoarâ : 10.30 Pile
Condiţiile de secetă fa vo ri­ sintetice etc., la nivelul celor mai mari exigenţe ale populaţiei, prin uni­ — tehnicieni electromecanici pentru întreţinerea şi exploatarea agre­ «4c legendă: 10,55 Fantezii «4e estradă:
11.15 M elodii de Vasile Vasilarhe s< de
zează apariţia mai timpurie a Vasile V. Vasilachc ; 11.35 Cîntece »i
dăunătorilor ceea ce face ne­ tatea sa din strada Lenin nr. 9. Se asigură o calitate superioară lucră­ gatelor automatizate ; incuri populare : 12.00 Buletin de ştiri-
cesar să se organizeze perma­ — tehnicieni electroenergetici. Buletin meteorologic ; 12 07 V ariatiuni
nent controlul fitosanitar al rilor de curăţire pe care Ie execută. m uzicale; 13,00 Dc (oale pentru tn ti:
1.3,55 Muzică ; 14.00 R adiojurnal. Spor».
cultu rilo r si să se aolio? mă­ Concursul de admitere Ia şcolile profesionale are loc Ia data de 1 iulie, Buletin m eteo-ruticr ; 14.03 Concert de
surile de prevenire si comba­ Primirea comenzilor se face zilnic intre orele 7— 12,30 şi ditpă- la şcolile de maiştri Ia 1 septembrie, iar pentru şcolile tehnice de personal prîuz ; 15,00 „D e )a Amsoara la L i-
tere sperifirp. In special pe te­ li.ana* muzică uşoară : 15.30 La m icro­
Fon Bogxa si Gheorghe Pelcu :
fon,
renurile iriqate se va acorda tehnic la data de 25 septembrie. 15.45 Form aţii vocale de m uzici uşoară;
atenţi'? depistării bolilor, a că­ amiază între orele 17— 19,45. SOLICITAŢI CU ÎNCREDERE SERVI­ înscrierile se fac la sediul întreprinderii, serviciul organizarea muncii. KÎ.00 Muzică vocali si instrumentala
ror apariţie este favorizată de de Tiberiu Brediceanu ; 16.15 Muzică;
10,25 Cnncert de eslradâ ; 17,00 Ra­
starea de umiditate creată, CIILE UNITĂŢII NOASTRE. Relaţii uplimentare se pot cere la telefon 2330 Deva. diojurnal. Buletin meteorologic ; 17.15
luîndu-se urqent măsuri pen­ Viata «le cnncert a Capitalei ; 17.40
tru înlăturarea lor. Rn«lin-publicitate ; 18,15 Noi înregis­
tră ri ale corului ansamblului fo lclo ­
ric „P e rin ita * d irija i de Ştefan M u-
re>ianu ; 18.30 Am fiteatru lite ra r: 18,.>0
Piesa „D ucuria dragostei" de Fritz
Kreisler ; 18.55 Buletin de ştiri : 10.00
Folclor muzical : 19..30 Curs de limba
(U rm a re din pag. 1) prinderea minieră Hunedooro şi in termenele stabilite, fapt ce se invitaţi cu familiile lor, li se oro- spectacole de un înoit conţinut moi largă activitoteo sportivă de muncă şi de viaţă ale salariaţi­ engleză — Lecţia a 46-a ; 19.50 Frag­
mente din concertul susţinui joi 9 mai
altele. poole realizo numai printr-o a- tă concret cum ou diminuat, artistic, educativ. masă din întreprinderi şi institu­ lor, căutarea de noi forme şi «le corul de cameră ..M adrigal*. D i­
cu maximum de perseverenţă şi S-a dovedit bună iniţiativa nalizâ periodică a stadiului în prin absenţe, realizările colecti­ Ca urmore, orgonizoţiile sin­ ţii, competiţii pe ramuri de pro­ metode pentru creştereo conti­ rijo r Roy Bohana; 20.30 Ora ipe-
să sprijine înfăptuirea propune­ Consiliului municipal Petroşani, care se află acestea. vului şi în aceloşi timp bugetul dicale, în colaborare cu comite­ ducţie, cum sint cupo metalur­ nuă a conştiinţei socialiste a oa­ ti.ilis tn lu i : 20.50 Cînln Li li Ivanova ;
rilor şi a măsurilor ce au fost care, împreună cu conducerea Dezvoltind in continuore e xi­ familiilor lor In mod tovărăşesc, tele U T.C şi comitetele de cul­ gistului. o minerului şi alte ma­ menilor muncii. 21.00 Buleliu de slîri : 21.05 „U n cin ­
stabilite, creînd pe această cale CC.V J., a organizat o consfă­ genţa din anii precedenţi, orga­ cu multă grijă faţa de om. do» tura şi orto, au dot un nou im­ nifestări atractive şi accesibile, In noua formă organizatorico, ice pentru line* — muzica ji uşoară :
C iclul
înnoiri
„Permanenţe
21,40
condiţii optime de muncă şi de tuire cu maiştrii din exploatări­ nele şi orgonizoţiile sindicale au exigenţi. tovarăşii de muncă puls activităţii culturol-artistice să iniţieze activităţi de destin­ pe bazo principiului centralis­ în muzica românească* : 22.1.5 Doină
viaţă celor ce făuresc bunurile le miniere despre rolul mais­ datoria de o asigura ca in fie­ formează o adevărată opinie ca- prin organizarea „Festivalului ti­ dere. imbmind manifestările cul­ mului democratic, a muncii şi «Ininâ, cîniec «lutce : 22.80 M e lo d ii...
2.3.07
materiale. Adunările trimestriale trului In organizarea şi executa­ care unitate economică să fie rocterizotă de o înaltă princi­ neretului hunedorean". core se turale cu cele sportive. conducerii colective, în activita­ m elodii... ; 23,00 R adiojurnal ; 23.55
De la preclasici la moderni :
ale grupelor sindicale con­ rea lucrărilor după grafic în o- puse în valoare toate rezervele pialitate, core în final conduce desfăşoară la nivelul comunelor, Obţinerea unor rezultate bune tea noastră folosim o lorgă con­ A rii «lin opere : 0.10 Jazz ; 0.55— 1.00
stituie cel moi potrivit ca­ botajele camera, frontole şi la interne existente Io locurile de Io integrarea lor în efortul în­ oroşelor cît şi pe zone folclorice. in rezolvarea sarcinilor complexe sultare a maselor prin comisiile Dulelin Je ştiri Buletin m eteo-rutier.
dru de onoliză multilatera­ înaintări. Un rol important îl ou muncă în scopul îndeplinirii sar­ tregului colectiv. In cadrul acestei largi manifes­ puse de partid în foţa sindicate­ pe probleme de pe lingă orgo­
lă o stadiului îndeplinirii pro­ sindicatele în urmărirea felului cinilor de plan la toţi mdicotorii. Pentru intensificarea muncii tări culturale de bun augur, sin­ lor impune necesitotea imprimă­ nele noastre teritoriale, ceea ce TELEVIZIUNE
punerilor şi măsurilor amintite, cum se materiolizeoză in pro­ să fie generalizotă experienţo culturol-educotive şi ridicarea ei dicatele trebuie să insiste pe a- rii activităţii acestora o unui ca­ ne ajută la lămurirea probleme­
de impulsionare a activităţii des­ ducţie studiile privind organiza­ pozitivă, iniţiativele core şi-ou
făşurate în oceasto direcţie. rea mai bună o producţiei. îm­ dovedit eficacitatea. 17,30 Pentru noi femeile : 18.00 A c­
Atenţie deosebită acordăm în­ bunătăţirea folosirii fondului de Activitatea cultural-educativă tualitatea industrială ; 18,30 Curs de
limba franceză (lecţia a 16-al; 19,0(1 D i­
drumării muncii politico-orgoni- timp, întărirea disciplinei, coi ca­ desfăşurată în scopul dezvoltării mineaţa m a tu rită ţii; 19,30 Telejurnalul
zotorice a sindicatelor pentru re să ducă Io creşterea eficien­ conştiinţei socialiste şi a noii a* de leară ; 19,50 Buletinul meteorologic;
mobilizarea colectivelor la creş­ ţei întregii activităţi titudini faţă de muncă se însene Publicitate : 20.00 Trepte spre v iitor.
terea rentabilităţii în toate uni­ „Slatina 600* — un documentar des­
Acordind un ajutor direct şi ca o componentă de bază a ac­ pre Slatina zilelor noastre ; 20,20 C ă­
tăţile, realizarea în termen a lu­
colificat conducerilor întreprin­ tivităţii sindicatelor. Prin folosi­ P R IN C IP A L E L E JA L O A N E A L E lătorie fn Fran|a — reportaje ji in ­
crărilor de investiţii, ‘îmbunătă­ te rviuri : 20.40 Parada vedetelor : FranV
derilor pentru ridicarea pe o rea unor fo/me şi mijlooce pe
ţirea continuă a calităţii produ­ Fernandel |i tatăl iau : 21.05 Film sr-
treaptă superioară a activităţii cit de atractive, pe otit de efi­ tiitic : Ruy Blas — celebra dramă a
selor, reducerea consumurilor
economice, orgonele sindicale ciente, această muncă trebuie lui Vietor Hugo tn lr-o montare re ali­
specifice de materii prime şi ma­ zată de Televiziunea franceză ; 23,25
trebuie so aibă în permanenţa să aibă ca ţel principal întărirea
teriale indeosebi la energie elec­ Telejurnalul de noapte.
iii vedere misiunea lor socială, disciplinei, condiţie fără de core
trică, metal şi lemn, ridicarea e­
sarcina de mare răspundere de eficienţa activităţii productive A C T IV IT Ă Ţ II S IN D IC A T E LO R
ficienţei economice a întregii ac­
a participa efectiv la înfăptui­ nu poote fi concepută. Privind
tivităţi din întreprinderi şi insti­
rea măsurilor stabilite de partid cu toată responsabilitatea oceos-
tuţii. ’ in direcţia îmbunătăţirii condiţi­ tă sarcină. biroul executiv ol
In acest sens s-au dovedit ilor de muncă şi de viaţă. Consiliului judeţeon ol sindicate­
deosebit de eficiente acţiunile Biroul executiv ol Consiliului lor o îndrumat organele şi or­
concrete întreprinse de către co­ judeţeon o îndrumat consiliile gonizoţiile sindicole să întreprin­
mitetul sindicatului şl conduce­ municipale şi orăşeneşti, comite­ dă acţiuni prin care să explice la nivelul cerinţelor octuale, bi­ legereo unui repertoriu de înal­ racter viu, împletirea preocupă­ lor, la cunoaşterea şî valorifica­
rea I C 5. Hunedooro în obţine­ tele sindicatelor din întreprin­ fiecărui salariat că respectarea roul execuliv ol Consiliului jude­ tă ţinută artistică care să cap­ rilor pentru îndeplinirea sorcini- rea gindirii creatoare a maselor.
rea de economii Io metal, care deri. să vegheze ca ori de cîte disciplinei in muncă înseamnă ţean a organizat o am­ teze otenţio maselor de oameni lor curente cu o muncă de per­ Considerăm că pe această bază
in urma complexelor măsuri sta­ ori se onalizeoză problemele pro­ efort stăruitor pentru reolizorea pla consultare o cadrelor cultu­ oi muncii, să le dezvolte gustul spectivă temeinic organizată. In vom reuşi să răspundem sarcini­
rale din judeţ
în legătură
cu
ducţiei să se oibă in vedere, cu a- exemplară a tuturor sarcinilor pentru frumos, să contribuie Io noile condiţii, organele sindicole lor multiple, căre reies din mu­
bilite şi realizate, au con­ perfecţionarea fomnelor şi meto­ îmbogăţirea cunoştinţelor lor cul- dm judeţul nostru trebuie să tarea centrului de greutate a oc-
ceeoşi răspundere şi problemele de producţie şi de serviciu, să O.C.b. Produse in d u stria ­
dus Io economisirea unei delor folosite. îndeosebi in acti­ turol-ortistice şi educative. In- odopte un stil de muncă nou, tivitâţii sindicale acolo unde se
protecţiei muncii, crearea condi­ Cultive în rîndul acestora senti­ le Hunedoara declară nul
însemnote cantităţi de me- ţiilor necesare desfăşurării unei mentul responsabilităţii, mîn- vitatea cultural-educativă din Ireogo muncă cultural-educati­ diferit de cel folosit pînă in pre­ creează bunurile materiale şî un carnet bonier de vînza-
tol. 5-o dovedit utilă metoda octivitoţi de producţie normale. dria pentru rezultatele economi­ sfera producţiei, cit şi în organi­ vă desfăşurată de sindicate să zent. spirituale. re seria 1410 — 1450, consu­
zarea de acţiuni pentru folosirea
contribuie mai mult Io cunoaşte­
Controctele colective încheiote Plecînd de la particularităţile Concentrîndu-ne în viitor efor­ m at pînă la fila 20, fiin d
de o se expune teme pe specia­ ce obţinute, respectul pentru tot cit mai recreativă,’ instructivă şi rea şi inţelegeiea profundă o
în anul acesta reflectă în mai specifice existente în viaţa eco­ turile asupra înfăptuirii acestui pierdut.
lităţi prin core se arată căile de mare măsură obligoţule organe­ ceea ce ţine de munca şi crea­ utilă o timpului liber. In institu­ concepţiei inaintate despre lume nomică şi socială a judeţului obiectiv principal ol muncii *
economisire o metalului pentru lor administrative Şi sindicale ţia so. ţiile culturale s-a desprins nece­ şi viaţă, o politicii partidului, o Hunedooro. biroul executiv ol noastre vom milita cu şi mal Farkaş Ştefan — vînd
fiecare loc de munco, iar apoi — pentru îmbunătăţirea condiţiilor Mergînd pe această idee, co­ sitatea renunţării Io fuga după obiectivelor şi sorcmilor ce Consiliului judeţeon ol sindicate­ multă hotărîre pentru creşterea motocioletâ Mz. 250. In fo r­
stau în perioada actuală in faţa
cantitatea de acţiuni minore, ne­
de muncă şi de vioţă ale salari- mitetul sindicatului de Io I.C.S.H. lor. în scopul cuprinderii sorcini- rolului sindicatelor în viaţa în­ m a ţii Deva — Caragiale 10
de o se trece la aplicarea în atractive, neinteresante. în fa­ oamenilor muncii. Activitatea
oţilor. lor complexe ce-i stau în faţă a treprinderilor şi instituţiilor, pen­ ¥
practică o soluţiilor descoperite. de pildă, foloseşte printre mul le voarea iniţierii unor manifestări cultural-educativă o sindicotclor trecut la reorganizoreo comisi­ tru sprijinirea lor în întărirea
Pentru traducerea cu moi mul­ V înd Fiat 850 — rulat
Asemenea ocţiuni pentru re- tă consecvenţă în vioţă o pre­ alte forme şi metode, discuţia de conţinut, cu volenţe estetice vo trebui să se încadreze mai ilor pe probleme şi otragereo u­ vieţii de organizaţie, elîminoreo 9 000 lrrn, telefon 2289 H u­
ducereo consumului de materio- vederilor contractelor colective, colectivă asupra unor abateri da pe mosuro exigenţelor actuale, organic în fenomenul general ol nui larg activ obştesc pe dome­ manifestărilor de formalism şî nedoara. orele 0-8 ; 13-15.
nii de activitate, core periodic să
le in special o lemnului de mi­ organizaţiile sindicole au fost la disciplina sociolistă a muncii, pentru o crea posibilitatea deco­ culturii de masă. studieze problemele muncii sin­ concentrarea eforturilor spre so­ *
nă au fost luote la explootările orientate să dovedească o exi­ îndeosebi o absenţelor nemoti- nectării psihologice, o delectării Sindicatele, împreună cu orga­ dicale în vederea sporirii eficien­ luţionarea operotivâ a tuturor V înd parai deraontabil, Pe­
miniere din Volea Jiului, între­ genţă sporită în ce priveşte în­ vote. In codrul acestor discuţii — auditorului, a îmbogăţirii lui nizaţiile U.T.C. trebuie să orga­ ţei economice o întreprinderilor, problemelor majore core preocu­ troşani. telefon 18 07 (dud5
or?le 16).
prinderea minieră Devo, Între­ făptuirea integrală a acestora şi la care cei ce absentează sînt spirituale prin prezentorea de nizeze, de asemenea, pe scoră creorea condiţiilor optime de pă colectivele noastre de muncă.