Page 36 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 36
4 DROMOt SOCIALISMULUI Duminică 12 mal 19(6
j rW M F F m m n iM T iu n ia u
In Adunarea Oeneralâ a O.N.U. Corespondenţa din Borna A6EN0Ă
Dezbateri privind neprolife- ECONOMICA
rarea armelor nucleare Programul electoral
TIRGUL INTERNATIONAL
NFAV Y O R K 11 — T rim is u l vul tra ta tu lu i este nu numai ai P.C. Italian DE LA GOTEBORG
speoial Agevpres. Nioolae lo- prevenirea p ro life ră rii a rm e La Goteborg, in Suedia, »-u
nescu. transm ite : In cadrul lor nucleare, ci şi crearea unei deschis Tîrgul internaţional d*
cesiunii A d u n ă rii Generale a atmosfere propice pentru noi bunuri de consum. întreprinde
O N U . continuă să fie dezbă măsuri de dezarmare". Secretarul general al P a rti t?re. în vederea prezentări, rile de comerţ exterior ale
tut proiectul tra ta tu lu i de ne- Reprezentantul .Japoniei. S. du lu i Com unist Ita lia n Lu;gi unor candidaţi com uni pe..- României expun Io acest lîrg
diseminare a arm elor nuclea Tsuruoka, a arătat că gu ver Longo. a avut o în tîln ire cu tru Senat, iar pe listele de can o goma variată de textile, con
re S u b lin iin d că pericolul u- nul său se pronunţă în favoa ziariştii la Asociaţia presei didaţi ai P a rtid u lu i comunist fecţii, tricotaje, mobilă, produ
iu ii război nuclear nu poa'.e rea încheierii Tratatulu» de străine din /talia, in cadrul există numeroase personalităţi se chimice, produse alimentare
fi dim in u a t sau e lim in a t decît ueproliferare. dar ..in actua căreia a prezentat program ul necomuniste, dar cu vederi ş.a. Pavilionul românesc o fost
dacă cei care posedă arma lul proiect există încă unele electoral al p a rtid u lu i in vede democratice. O biectivul P C I . vizi toi de Krister Wîckman, mi
nucleară vor accepta să nu o puncte care necesită o e x a m i M A L T A . — Vedere panoramică a po rtu lu i La Vatetta im p ortan t punct de în cru ci rea alegerilor de la 19 mai. a precizat Longo, este de a se nistrul economiei al Suediei.
folosească şi îşi vor lua an nare m inuţioasă". şare a căilor m a ritim e mediteraniene. Criticând politica coaliţiei de asigura alegerea a cel puţin
gajam entul categoric că vor centru-stînga. L u ig 5 Longo a )fl reprezentanţi independenţi SCĂDEREA REZERVELOR
proceda la dezarmarea nu In încheierea dezbaterilor a MONETARE ALE
lu at cuvînlii'l am basadorul Ita arătat. între altele, că aceas pe listele noastre. Noi d o rim
cleară. delegatul C eylonului. TARILOR OCCIDENTALI
liei. Pietro Vinci, care a ară Manifestaţii ta a accentuat dezechilibrul sâ ducem o politică de apă
H. Amerasinge. a arătat că tat că deşi tra ta tu l nu răspun Continuarea contactelor economic d in tre nordul puter rare a lib e rtă ţilo r de m ocra ti Datele publicate de Frndul
.prom isiunea de a continua de in mod op tim tu tu ro r do n ic in du strializat şi sudul ce şi a independenţei na ţion a Monetar Internaţional arată că
negocierile în problem a de rin ţe lo r. el este totuşi un ;n- studenţeşti în S.U.A. slab dezvoltat. In dom eniul le. îm potriva aservirii faţă de rezervele monetare ale ţârilor
zarm ă m nucleare nu este a lt strum ent adecvat pentru rea in d u stria liză rii, a spus el. Tta- im p eria lism u l american. îm po occidentale au scăzut in pri
ceva decît o declaraţie de in lizarea de progrese pe calea dintre reprezentanţii Iia are nevoie de o politică triva organism elor supranaţio- mul trimestru al acestui an cu
tenţii. m u lt mai pu ţin con dezarm ării T ra ta tu l tre b u e NEW Y O R K II (Agerpres) de apărare şi de prom ovare nale. îm potriva m onopolurilor, peste 2 miliarde de dolari.
vingătoare decit un angaja p riv it în con textul larg al de De IR zile. în un iversităţile fermă a intereselor oam enilor şi in apărarea intereselor oa Rezervele de our ale S U.A. au
ment categoric". ..Proiectul zarm ă rii generale Pietro de pe tot cuprinsul Statelor m uncii ; în seclorul agricol m en ilo r m uncii. scăzut in perioada amintită cu
T ra ta tu lu i de nediseminare nu V in ci a expus p rin c ip iile care. R. D. Vietnam si S. II. A. Unite an loc numeroase m a n i trebuie să fie înlă turate efec Luigi Longo a arătat •■“â 1,3 miliarde dolari, iar cele als
prevede, după părerea noas după părerea g u ve rn u lu i sân. festaţii ale stud enţilor M ark tele de criză şi să fie în fă p P C .I. m ilitează pentru re v i ţârilor occidentale din Europa,
tră, un e ch ilib ru acceptabil de ar putea asigura o evoluţie in Rudd. unul d intre conducă tuită o reform ă democratică. zuirea şi tra n sfo rm a re a orga cu 880 milioane dolari.
responsabilităţi şi obligaţii in ternaţională pozitivă : În lă tu P A R IS 11 (Agerpres) — sala mare a C entrului de con to rii stud enţilor de la U n iv e r .In rtalia, a spus el. este nism elor interoccidentale din
tre puterile nucleare şi cele rarea tu tu ro r riscu rilo r răz Sîmbâtâ dim ineaţă au con ferinţe internaţionale din stra sitatea C olum bia din New necesar să se ţină seama dc care face parte Italia, pentru PETROLIER FRANCEZ
nenucleare — a spus reprezen tin u a t contantele între repre da Kleber. S-a convenit ca York', a arătat care sin i p rin realitatea existentă şi de a ca acestea să deschidă posi DE 200.000 TONE
tantul Ceylonului. El a mai boiului. a tit nuclear, cit şi zentanţii R. D. Vietnam si fiecare delegaţie să cuprindă cipalele revendicări ale stu ceea sintem convinşi că în b ilită ţi de contacte şi colabo
declarat că. deşi consideră că convenţiona.I ; accesul pentru S.U.A asupra unor probleme cel m u lt zece consilieri. Cele d e n ţilo r acestei universităţi. rare cu toate ţările, inclusiv Pe şantierele navale din
este mai bine să fie adoptat toţi la toate resursele păm in- tehnice şi de procedură La două delegaţii roi cuprinde „Cerem, a spus el, să fim con ţara noastră se poate realiza cu statele socialiste, astfel in Saint-Nazaire o lost construit
acest tra ta t decît nici unul. reuniune a pa rticipat din pa r numai reprezentanţi ai R 1). sultaţi in legătură cu hotâri- un sooialism dem ocratic in des şi lansat la apă vasul „Mag-
tulu i şi m ă r ilo r ; schim buri l i c it in cele din urm ă sâ se pu dala", primul petrolier Irancez
totuşi cere p u te rilo r nucleare tea R D, Vietnam colonelul Vietnam şi ai S U .A L im b ile rilc care afectează viaţa noas plină înţelegere cu catolicii". nă capăt p o liticii de blocuri
„să ia în consideraţie propu bere Intre state in toate do Ha Van Lan. iar din partea engleză şi vietnameză vor tră Cerem abolirea segrega V o rb ito ru l a declarat că în m ilita re şi economice opuse de 200.000 tone, una dintre
nerile de îm bun ătăţire lo rm u - meniile, inclusiv acela al e S.U.A., am basadorul Cyrus servi ca lim b i oficiale. iar PC .I., a continuat vorb itoru l, cele mai maii nave din Euro
late de un mare num ăr de nergiei nucleare pusă in s lu j Vance După reuniune, p u rtă franceza ca lim bă de lucru ţiei rasiale şi ne opunem a- cadrul cam paniei electorale desfăşoară o largă activitate pa. Vasul este lung de 324,6
m em bri ai O.N.U.". torul de cuvint al delegaţiei In princip iu , s-a sta b ilit ca în meslecuhu Pentagonului în com u niştii se prezintă ca o m şi lat de 47 m. întregul sis
ba dezvoltării paşnice a tu pe plan in te rnaţional. în do tem de comandă al navei este
Reprezentantul permanent R.D. Vietnam . Nguyen T h a n t fiecare zi să aibă loc o şedin viaţa universitară. deoarece expresie a tu tu ro r forţelo r de rin ţa de a realiza o colabora
tu ro r ţâ rilo r ; o strinsâ coope ţă. P u rtă to ru l de cuvîn t a p re automatizat şi grupat intr o
al Ungariei. K, Csatorday. ca Le. a făcut cunoscut că înce aceaslă acţiune im plică u n i stînga. Ei au încheiat acorduri re cu toate ţările lu m ii, in ve singură sa!â. Echipajul se com
te a luat în continuare cuvin- rare internaţională în vederea perea c o n v o rb irilo r oficiale cizat că contactele au avut versitatea in războiul din electorale cu P a rtid u l Socia derea consolidării păcii. V o r pune din numai 29 de per
lul, s-a pro nu nţat pentru a- e lim in ă rii d is p a rilâ ţilo r tehno d intre reprezentanţii R D. loc în tr-o „atm osferă corectă". V ietnam ". b ito ru l s-a pro nu nţat pentru soane.
Reprezentantul
gu ve rn u lu i
cloptarea proiectului de tra logice. ştiinţifice, economice, Vietnam şi S.U.A vor avea list Ita lia n al U n ită ţii Prole- unitatea fo iţe lo r de stinca şi
U D. Vietnam . X ua n T huy, î-a
tat. Rl a a firm a t că „ob ie cti cultu rale şi sociale. loc lu ni la ora 9,30 G M T, în viz ita t sîmbâtâ dim ineaţa pe pe plan extern, arâ tind că a- CURSUL LIREI STERLINE
ambasadorul U n iu n ii S ovieti eestui scop i-a servit şi Con IN REGRES
ce la Paris şi pe însârc!natul BONN Demonstraţii ferin ţa fo rţe lo r progresiste şi In urma infungerilor Suferi
cu afaceri al Republîcu Popu democratice din bazănul m e te de laburişti in alegerile mu
F R A N Ţ A lare Chineze in Franţa. V i diteranean. care s-a încheiat s-a înregistrat o scădere brus
nicipale, la bursa din Londra
neri. m in is tru l X ua n T h u y a
făcut o vizită la sediul C o m i împotriva legislaţiei excepţionale recent Ia Roma. Aceluiaşi ţel. că a cursului lirei sterline. La
te tu lu i C entral al P a rtid u lu i a spus el, ii servesc şi contac încheierea operaţiilor de
B O N N 11 (Agerpres). — ţârii, de m onslrind îm p o triva
C om unist Francez, unde a fost A p ro x im a tiv 35 000 de per legislaţiei excepţionale care tele pe care P C .I. le are cu schimb de vineri seara, valoa
UN VAST p rim it de W aldeck Rochet, soane venite din diverse loca urmează să confere g u ve rn u d ife riţi reprezentanţi ai p a rti rea lirei sterline, în raport cu
dolarul, a scăzut de la 2,3939
Jacques Duclos şi alţi condu
lui. în cazul unor situ a ţii spe
delor de stingă din
cători ai P.C. Francez. lită ţi ale R.F. a Germ aniei an ciale, îm p u te rn ic iri practic occidentală. Europa 4 Io 2,3907. După aprecierea ex
pătruns sîmbâtâ în capitala
dictatoriale Coloanele de m a perţilor, acesta este cel mai
nifestanţi au evi.tat zona in NICOLAE PUICEA scăzut nivel al cursului lirei
MEDICO-SOCIAL Luptele de ia Saigon terzisă din cen tru l oraşului, corespondentul Agerpres lorizarea monedei britanice.
sterline înregistrat după deva
unde se află Bundestagul şi
diverse e d ific ii gu vernam en
.SAIGON 11 (Agerpres) — meze In acelaşi tim p. unele tale. înco nju rată de altfel cu
baraje de slrm â gh im p ată şi
In codrul pionului de dezvoltare o regiunilor Franţei, in cină fi farmacie în apropierea Forţele patriotice au con ti unităţi americane şi saigone- de un mare n u m ă r de p o li Situaţia din Orientul Mijlociu
scopul nivelării diferenţelor dintre regiuni, respectiv a aducerii Centrului, spitalicesc regional, pre nuat sîmbâtâ. în cea de-a şap ze au a vu t de în fru n ta t atacu
la un numitor comun din punct de vedere economic şi social cum <t a unui institut de sănă tea zi a a c ţiu n ilo r lor ofen rile forţelo r patriotice şi in ţişti. Un mare m itin g a avut
a tuturor departamentelor, in regiunea Lorenei o început anul tate }i a două umlă(i de cerce sive. atacurile îm p o triva pozi afara Saieonuiui. înregisti înd. loc in apropierea U niversită ţii, P A R IS 11 (Agerpres). — In adăugat totodată îrtiniştm l e-
acesta construirea, pe platoul Brabois, a unui complex spita tare. ţiilo r americano-saigoneze în p o triv it ag en ţiilo r de presă în cadrul căruia v o rb ito rii au tr-u n in te rviu acordat în e x eipfean de externe, oa e fo rtu
rile întreprinse de
G un nar
licesc, medical şi social. A doua mare realizare de pe diverse puncte ale Saîgonultii. occidentale, pierderi im p o r su b lim a t caracterul an tide m o clu sivitate agenţiei France J a rrin g sâ fie încununate de
Presse şi zia ru lu i ,.!>e M o n d e ".
platoul Rraboi< va fi Centrul S-au dat lupte în apropierea tante. Tot sîmbâtâ. pa trioţii
Este vorba mai intti de Cen lizare va antrena descongestio naţional de cercetări pentru pre au bom bardat baza navală a- cratic al legislaţiei excepţio m in is tru l de externe al R A.U . succes, pervtru că aceasta ar
trul spitalicesc regional ale că narea centrului dm Nancy, as venirea accidentelor de muncă fi ae roportului, în cartierele Cho- mericauâ de la Da Nang. si nale, adoptate în a doua ci M ah in ud Riad. a sub lin ia t că. însemna aplicarea rezoluţiei
rui prime lucrări au foit ini tăzi „ supraîncărcat*' (1.200 pa a maladiilor profesionale. I'ltima lon şi Go Vap. precum şi la tuată in partea de nord a V ie t in ceea ce priveşte situaţia din C onsiliului de Securitate. De
ţiate la începutul anului fi la turi) a cănii capacitate va fi re dintre cele tfi clădiri ce vor con periferia capitalei sud-vielna- nam ului de sud tire m ie rcu ri şi care urmează O rie n tu l M ijlo c iu . Republica aceea, sînlem gata sâ discu
construirea căruia vor contribui dusă la 50.? paturi, precum si a stitui Centrul a fost terminată re să fie aprobată d e fin itiv de Arabă Unită acceptă rezolu tăm orice propunere a lu» Jar-
toate cele patru departamente ale ceea a spitalului Sainl-fulicn, ca cent. tn ansamblu, el va cuprinde Bundeslag în luna iunie. O ţia C o nsiliu lui de Securitate ring în legătură cu rezolvarea
Lorenei. Lucrările vor dura trei re va număra 200 de paturi pen nci sectoare principale de acti allâ adunare s-a ţin u t în al O.N.U. şi este gata să o pu situaţiei din O rie n tu l M-ijlo-
ani, după care se prevede un an tru bolnavii cronici fi convales vitate : o stafie de experimentare, cursul serii in marea sală nă în aplicare. .P e n tru noi, a ctu. '
complementar pentru echiparea cenţi fi 250 de paturi rezervate laboratoare specializate fi insta La Muzeul omului din Paris spus m in is tru l de externe, este „Dacă Izraelul îşi va înde
clădirilor. bătrînilor invalizi. La rîndul său, laţii auxiliare dc cercetări sî apli ..Beelhovenhalle" de pe m alul esenţial să se aplice rezoluţia p lin i ob lig aţiile care-i revin
întreg complexul va ocupa o spitalul Viltcmin ifi va mări ca R inului. C o n siliu lu i de Securitate din prin rezoluţia C o nsiliu lui de
suprafaţa de 42 ba. Prima par pacitatea cu încă 200 dc locuri, caţii Inaugurarea unor vitrine de D em onstraţiile şi ad un ările noiem brie an ul trecut". Dar. Securitate al O.N.U., inclusiv
te a construcţiilor, cele două clă iar clinica dm cadrul Spitalului Stafia dc experimentare globală s-au desfăşurat in tr-u n calm deoarece Jzraelul nu este dis retragerea tru p e lo r lui din
diri principale, vor avea o capa central sc va transforma in poli va reedita pînă in cele mai mici etnografie romanească pus să facă aceasta. R A.U. te rito riile arabe ocupate şi so
citate de 1040 paturi j / respec clinică. amănunte situaţia din ateliere sau deplin Nu a fost semnalată consideră că „realizarea păcii luţionarea problemei refugia
tiv 226. In faza finală Centrul Planul dc amenajare a platou sjntierc. Un poligon dc manevră P A R IS I I. — Corespon ziarişti. A ii fost prezenţi re nici o ciocnire im portantă cu în O rie n tu l M ijlo c iu trebuie ţilo r palestinieni, noi le vom
tpitalicesc de la Brabois va nu lui Brabois prevede totodată in de 10 ha a fost rezervat evoluţiei dentul Agerpres, Al. Gheor- prezentanţi ai Amhasadei puternicul dispozitiv de secu sâ fie garantată de C onsiliul îndeplini pe ale noastre şi vom
măra 2316 paturi. Această rea stalarea unor facultăţi dc medi materialelor grele sau volumi ghiu, transm ite : La Muzeul române la Paris ,fac<|iics de Securitate al O.N.U, şi de putea realiza, în acest mod.
noase, macaralelor etc.. iar intr-o ritate dislocat la Bonn şi pe m a rile puteri m em bre ale a* pacea în O rie n tu l M ijlo c iu ", a
om u lu i din Paris a avut loc M illo t. directoru l M uzeului
hală imensă. înaltă de 10 m, eu tot traseul parcurs de de m on cestui consiliu". declarat în încheiere m in is
poduri rulante, sc vor reproduce inaugurarea unor v itrin e dc om ului, şi Jon Vlăduţiu» re Este în interesul nostru, a tru l de externe a! R.A.U,
etnografie românească, cu prezentant al C o m ite tu lu i stranţi.
condiţiile dc lucru din atelier.
Laboratoare fixe sau mobile vor în exponate donate de Muzeul dc Stat pentru C u ltură şi
registra reacţiile personalului si de artă populară al Repu A rtă al Republicii Socialis
România.
comportamentul lor in funcţie de b licii Socialiste care se te România, au rostit scur
te alocuţiuni
M uzeul om ului,
factorii înconjurători, căldură, bucură dc o reputaţie mon
frig, umiditate, zgomot. obosea tk
dială. este consacrat e xclu Televiziunea franceză a
lă. hrană eic.
siv antropologiei şi etnogra transmis o emisiune spe
Cea mai tem,inabilă instala
fiei. c u p iin zîn d colecţii ce cială in titu la tă „C ălătorie
ţie va fi un tunel tehnic, lung de reprezintă adevărate comori filatelică in R om ânia4*. A
710 m, care va lega cele două ale c u ltu rii umane. fost prezentat un film în-
extremităţi ale Centrului. Prin La inaugurare au p a rti făţişînd m onum ente dc artă
acest tunel vor trece conductele cipai directori dc muzee din şi edificii publice din Bucu
ce sc vor alimenta dc la centrala Paris, etnografi şi cercetă reşti, Constanţa, A lba tulia.
termică cu apa caldă sub presiu tori ş tiin ţifici, oameni de C lu j şi peisaje din diverse
ne la 120° ;i cu aer rece sub artă şi cultură, ataşaţi cu l regiuni ale ţării şi diverse
27°. Un loc important va fi acor tu ra li ai unor nmbasado. im agini cu tim b re poştale.
dat laboratoarelor dc medicină,
fiziologic, psihanaliză, grupate in
tr-o unitate de cercetări de fizio
selii. problemă dominantă in fi Premierul canadian se pronunţă
logie industrială. Studierea obo
ziologia muncii, va fi mult avan
sată. Va fi vorba in special de pentru normalizarea relaţiilor cu
determinarea unor legi greşit de
finite care să scoată in evidentă
relaţiile ee există între oboseală R. P. Chineză
si predispoziţie la accidente. Obo
selile psiltologtce provocate de fo O T T A W A 11 (Agerpres). — reprezintă un sfert din popu
curi emoţionale vor face obiectul P rim u l m in istru canadian, laţia lu m ii este ţin u t in afa
unor cercetări aprofundate. Labo
Therre F llio lt Trudeau, a de ra unor relaţii diplom atice
ratoarele dc fizico-chimic. chimic clarat la o în tru n ire din Van- norm ale chiar de ţările cu ca
fi microbiologic vor studia pro
couver că guvernul său este re întreţine relaţii comerciale,
blemele de igiena industrială <i in favoarea oricăror măsuri nu poate fi considerată ca sa
toxicologie. Cercetările experimen care ar putea intensifica con tisfăcătoare". D iplo m aţia ca
tatorilor se vor axa în special a tactele între Canada şi R V. nadiană a declarat, de aseme
supra .studierii influentei gazelor Chineză şi ar norm aliza ast nea, Trudeau, trebuie să acor
fi a prafului asupra sănătăţii oa fel re la ţiile d intre cele două de o mai m are atenţie re la ţii R. P. M O N G O L A . — Fotografia noastră înfăţişează T eatru l de Operă şi Balei din
menilor. tari. Rl a relevat că „situaţia lor cu vecinii noştri de partea Ulan-Bator.
(„Les Echos") actuală, cind un guvern care cealaltă a Pacificului.
20 de zile in acest oraş au fost arestate peste 60 ţat pentru menţinerea puterii militare a N.A.T.O, înfiinţată pentru promovarea cooperării internaţio lui grec „Geros Michalos", de 2.920 tone. Vasul
de persoane, considerate de autorităţi drept „pe la nivelul său actual. De asemenea, in comunicat nale în acest domeniu. transporta in Ceylon o încărcătură de 4.000 de tone
riculoase". se arată că nu va avea loc nici o reducere uni de orez. Din cauza întreruperii comunicaţiilor cu ca-
C U R I E R La Dakar a fost dat publicităţii un comunicat al laterală a forţelor atlantice. na a efectuat un raid deasupro localităţii Aba. In pitola Birmaniei, nu au putut parveni informaţiile
Potrivit postului de radio biafrez, aviaţia nigeria
Partidului african al independenţei din
Guineea
Surse diplomatice din Nicosia au făcut cunoscut
cizează postul de radio. Un alt bombardament a
portugheză şi Insulele Capului Verde. După cum se sîmbâtâ că convorbirile preliminare dintre reprezen aceaslă acţiune au fost ucise 24 de persoane, pre referitoare la soarta echipajului.
menţionează in acest document, în timpul lupte tanţii ciprioţilor greci şi turci din insulă ar putea avut loc in apropierea localităţii Umuhia. Preşedintele Turciei, Cevdet Suna/, şi-a inchelal
lor care au avut loc in luna aprilie în Guineea por incepe înainte de sfirşilul lunii mai. Aceleaşi cercuri simbâtâ vizita oficială in Afganistan, plecind la An-
Partizanii angolezi au provocal sâptâmina trecută tugheză, patrioţii ou ucis 86 de soldaţi şi ofiţeri relevă că locul unde se vor desfăşura aceste con Opt muncitori spanioli au compărut in faţa Tri
deraierea a două trenuri ale colonialiştilor portu ai armatei coloniale. In aceeaşi perioadă, unităţi vorbiri va fi hotârît sâptâmina viitoare de cele două bunalului de ordine publică din Madrid sub acu kora. In comunicatul comun dat publicităţii la Ka
ghezi, s-a anunţat intr-un comunicat olicial dat pu ale patrioţilor au ocupat 4 depozite de muniţii, cap- părţi. zaţia că sint membri conducători ai „comisiilor mun bul, se arată că cete două părţi şi-au manifestat
blicităţii la Lisabona. Comunicatul menţionează, de turind o importantă cantitate de armament. citoreşti" (organizaţii sindicale ale oamenilor mun dorinţa de o dezvolta relaţiile economice şi tehnice.
asemenea, că în timpul luptelor de sâplâmîna tre Vineri, autorităţile suedeze ou acordat azil politic cii ncrecunoscute de guvern, care potronenzâ aşa- In legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, in co
cută. forţele portugheze au înregistrat 3 morţi şi întors la Istanbul după vizita făcută In Alena, ailor 9 soldaţi americani core au dezertat de In numitele „sindicate verticale"). Procurorul a cerut municat se menţionează necesitatea retrageiii tru
22 de răniţi. unde a ovul întrevederi cu primul ministru grec aplicarea unor pedepse privative de libertate, va pelor izraelîene de pe teritoriile arabe ocupate.
Gheorghios Popadopoulos şi alte oficialităţi guver unităţile lor din Europa occidentală, refurind sâ ple riind intre 2 şi 6 ani. Pe de altă parte, Tribunalul
namentale, deputatul independent turc, Kasim Gu- ce pe Irontul din Vietnam Numărul militarilor ame
Autorităţile poliţieneşti din Salonic au arestat vi ricani core au primit azil politic in Suedia, este militar din Barcelona a condamnat la 3 ani şi ju
neri pe Alem Papalexis, lost deputat E.D.A. (Uniu lek, a declarat că „intre Turcia şi Grecia nu există acum de 49. Alte cereri aşteaptă sâ fie soluţionate. mătate doi muncitori arestaţi in timpul unei demon
nea democratică de slinga), editorul ziarului „Ma- nici 0 problemă care sâ nu poată fi reglementată". straţii de protest, care a avut loc in luna octombrie C U R I E R
kedoniki Ora". Agenţia France Presse precizează că In clădirea „Keidanren” din Tokio s-au deschis anul trecut.
în noaptea dc miercuri spre joi au fost arestaţi In Vineri seara la Bruxelles a luat sfirşit sesiunea
Salonic şapte membri ai E.D.A., iar agenţia ameri semestriala a miniştrilor apărării ai N.A.T.O. Intr-un lucrările celei de-o 11-o sesiuni a Comitetului pen Ciclonul care s-a abătut asupra coastelor de sud-
cană Associated Press scrie că numai in ultimele comunicat final se arată că miniştrii s-au pronun tru cercetările spaţiale (C.O.S.P.A.R.), organizaţie vest ale Birmaniei, a provocat scufundarea cargou
REDACŢIA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 1275, 15 85. 23 17. — T IP A R U L: lo trcp T ind erea p o lig ra fică H unedoara — Deva.