Page 37 - Drumul_socialismului_1968_05

!ECOW QM lĂ~ilElfflhttl

Subscrieri la ridicarea gf&du-

lui de tehnicitate al utilajelor

Congresul al IX -le a *1 rea de im portante economi la lu ng im i fixe, ceea ce va
?.C R. a pus in fata industriei de metal sau alte materiale, aduce o micşorare a consum u­
'arcina econom isirii şi v a lo ri­ in diverse sectoare de a c tiv i­ lui de metal la în tre p rin d e rile
z ă r i i superioare a m etalului tate. constructoare de maşini. M ă ­
>i ca urm are ridicarea pradu- Astfel, asimilarea la la m ino­ rirea ajustajclor lin iilo r de la­
’uî de tehnicitate al utilaje- rul 650 de In C S H a p ro filu lu i m inare şi dotarea lor cu u ti­
or produse. La C S. H u ne­ de tip clopot, adus anterior laje suplim entare dc d e b’tare
«L b U K u iu h -c doara, valorificarea superioară din im port, a permis e lim in a ­ vor asigura realizarea acestei
a m etalului la lin iile dc la m i­ rea arm ă ri; g a le riilo r dc mină acţiuni La la m ino rul b lum in g-
nare se realizează mai ales cu m aterial lemnos, ceea ce semifabricate — ca să dăm un
prin asimilarea de noi tipodi- duce la realizarea unor im ­ a lt exem plu — un colectiv de
mensiuni cu form e din ce. în portante economii in seclom l ingineri şi fizicieni a re a li/.it
ANUL a. .a RJI 14 MAI 1966
ce mai complexe şi pro prie­ extractiv, deoarece acest pro­ legarea foarfecii de debitare
tăţi mecanice tot mai rid ica­ fil. pe lingă o rezistenţă mai optimă a semifabricatelor. In
te. N um ai în anul 1967. au ridicată, poate fi utiliza t suc­ felul acesta, num ărul de scurtă­
fost asim ilate 20 noi tip u ri cesiv de mai m ulte ori la a r­ turi a scăzut, iar econom ii­
de pro file şi benzi, astfel In ­ mare. In prezent, acest pro­ a p ro x im a tiv 5000 tone anual.
le dc metal realizate sînt de
LU C R Ă R ILE SESIUNII a) p ro file lo r asim ilate depă­ rea a circa 65 la sută din to­ asim ilare a no ilo r tipo dim en-
cit în prezent, nu m ăru l total
fil este u tiliza t pentru a rm a ­
in activitatea de
Desigur,
şeşte cifra de 250
talul g a le riilo r miniere
din
Tncepînd din anul 1960. au
ţara noastră. In cursul acestui
fost asim ilate la CS.H. 15 an. la C.S.IT. vor fi asimilate siuni se pot ivi şi neajunsuri
care pot in flue nţa asupi'a ca­
pro file fasonate, lam inate pen­ alte două profile pentru a rm a ­ lită ţii şi p ro d u c tiv ită ţii orar?
tru prim a dată în ţară. Aceas­ vor caracteriza p rin tr-o form ă IOSIF PIRVU
rea ga le riilo r de mină. Ele se
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE săşi, saltul c a lita tiv realizat m u lt mai raţională De exe m ­ sectorul laminoore
tă cifră ne arată, prin ea în ­
inginer şef
in cadrul secţiilor de lam inare
plu, p ro filu l tip SG 18 va a­
din com binatul nostru. P rin ­
tre profilele asim ilate în a- vea pro prie tăţi de rezistenţă C. S. Hunedoara
actualul
mai ridicate decit
ceastâ perioadă, unele au fo r­ p ro fil clopot, cu toate că (Continuare (n pag, a 2-a)
r mă complexă, iar pregătirea greutatea lui va fi mai mică
lor In vederea asim ilă rii şi la­
cu cca 4 k g /m l.
Luni ou continuo! în şedîn- loc membrii Consiliului de Stat mînt şi Comisiei juridice asu­ Academiei, Gheorghe Arsenes- din Bucureşti, Ştefan Peterli. m in ă rii a necesitat un nivel Parale) cu asimilarea de noi
tâ plenara lucrările sesiunii a In tribune se aflau numeroşi pra acestui proiect de lege. cu. directorul Liceului din To- vicepreşedinte al Consiliului de rid ica t de cunoştinţe teorct:ce tipodim ensiiini. reducerea con­ CONSTITUIREA
X-a o celei de-a V-a legis­ invitaţi, şefi ai misiunilor di­ In cadrul discuţiei generale poloveni, judeţul Argeş, Ko- Stat, Crislofor Simionescu, rec­ şi practice. Ca exemple pu­ sum ului de metal la benefi­
laturi a Morii Adunări Naţio­ plomatice acreditaţi la Bucu­ ou luat cuvintul deputaţii : vacs Gyorgy. redactor şef al torul Institutului politehnic din tem cita profilele pentru talpa ciari s-a asigurat pînâ acum
nale. reşti. ziarişti români şi cores­ Gheorghe Mihoc. rectorul U revistei „Igaz Szo” , Pompiliu laşi, Nicolae Agachi, director* şenilei tractoarelor de 65 şi şi datorită in iţia tiv e i de la­ COMITETELOR
Deputaţii şi invitaţii au ?n- pondenţi ai presei străine. niversitâţîi din Bucureşti. Ioa­ Macovei. preşedintele Comite­ general al Combinotului si­ 130 CP. p ro filu l ..Sigma" pen­ m inare la ab ater5 negative a
limpinat cu puternice şi înde­ Lucrările şedinţei ou fost na Stoncoveonu, profesoorâ. tului de stat pentru cultură şi derurgic din Hunedoaro. Stan- tru transportoarei? min-iere, p ro file lo r finite. Datorită a p li­ OE DIRECŢIE
lungi aplauze pe conducăto­ deschise de preşedintele M o ­ vicepreşedintă a Comitetului artă. Niculino Costescu, profe­ ciu Stoion, profesor universitar, pro file le periodice fier-be- cării acestei metode, s-au rea­
rii partidului şi statului. rii Adunări Notionole. tovară­ judeţeon al femeilor — Dolj, soară Io Liceul din Pucioasa, şi Nicolae Dumitrescu, directo­ ton de diam etru mare, pro- lizat la beneficiari în anul 1967
şul Ştefan Voitec. judeţul Dîmboviţa, Richord rul Liceului din comuna Pătir- file le economice şi aJteJe. (în num ai 10 luni), economii
In loja din dreapta incin­ Ion lliescu, prim-secrelar ol lagele. judeţul Buzău. Asim ilarea acestor p r o fle a de metal de circa 3.500 tone,
tei iau loc tovarăşii Nicoloe Trecîndu-se Io următorul CC. al U.T.C., ministru pentru Winter. secretar al Comitetu­ După încheierea dezbaterilor creat pe de o paTte pos b ili- iar in trim e s tru l 1 al an u lu i
Ceouşcscu. Ion Gheorghe punct de pe ordinea de zi, problemele tinerelului. Silves­ lui judeţean Sibiu al P.C.R. a avut loc discuţia pe artico­ tatea dive rsifică rii producţiei 1968 cca 1000 tone. Tn pre­
Maurer, Gheorghe Apostol. E­ deputatul Ştefan Bălan, minis­ tru Potita, vicepreşedinte al loan Anlon, prorector al Insti­ le a proiectului de lege. Cu în tre p rin d e rilo r din sectorul zent se efectuează în cadrul Aproviziona­
mil Bodnoroş. Chivu Stoica. trul învâtămintului, o prezen- Consiliului naţional ol organi­ tutului politehnic din Timişoa­ unele omendamente propuse co n stru cţiilo r de maşini, deci secţiilor de lam inare o an ali­
Paul Niculescu-Mizil. Virgil tot expunerea la proiectul de zaţiei pionierilor. Ludovic Ta- ra. Ştefan Boboş, prim-secre- de deputaţi in cadrul discuţiei, ridicarea gra du lui de com­ ză am ă nu nţită a p o sib ilită ţilo r
Trofin, Mie Verdeţ, Maxim Ber- lege privind învătâmintul in kacs, profesor la Universita­ tar ol Comitetului judeţean Mareo Adunare Naţională a plexitate al u tila je lo r produse, de creştere a c a n tită ţii de la­
ghianu. Florian Dânâlache. Republica Socialistă România. tea din Bucureşti. Mihai Ma- Neamţ al P.C.R., preşedin­ aprobat prin vot secret, cu bi­ ia r pe de altă parte, realiza­ m in ate livra te beneficiarelor rea tehnico-
Constantin Drăgon, Janos Fa- Deputatul Ion Creangă, vice­ rinescu. ministrul industriei con­ tele Consiliului popular jude­
preşedinte ol Comisiei de Cul­ strucţiilor de maşini. Constan­ ţean. Suto Andros, scriitor. le. Legea privind învâţâmîn-
zekoş. Leontc Răutu, Vasile tul în Republica Socialistă
tură şi învâtâmînt. a expus o- tin Daicoviciu, rectorul Univer­ Costin D Neniţescu. decan
Vilcu. • ol Facultăţii de chimie orga­ România.
poi raportul comun ol Co­ sităţii „Bobeş Bolyoi" din Cluj. materială
In loja din stingă au luai misiei pentru cultură şi invâţâ- Miron Nicotescu, preşedintele nică de Io Institutul politehnic Lucrările sesiunii continuă.
în pas
Expunerea la Legea privind Raportul Comisiei pentru cultură cu cerinţele
şi invâtămînt şi al Comisiei
Pen-lru îndeplinirea sarcinilor
învăţămîntul în juridice asupra proiectului ce revin unită Iilor agricole din
judeţul nostru,
o răspundere
deosebită are şi Întreprinderea
de aprovizionare tehnico-raale-
de lege privind învătâmintul rială nr. 12 din Simeria, care
Republica Socialistă România materialele necesare bunei
asigură
de schimb şi
piesele
in Republica Socialistă România desfăşurări a procesului de pro-
duclie. Datorită
măsurilor lua­
te, întreprinderea şi-a îmbună­
prezentată de tovarăşul Ştefan Bălan tăţit simţitor activitatea reuşind
prezentat de deputatul să înlăture pierderile si să ob­
cu
beneficii
ţină
aproape
Din încredinţarea C onsiliu— dş /vpropuneri. sugestii şi ob­ tre şi nici pe experienţa m on­ 400.000 Iei mai mari fată de
lui de M in iş tri.-a m cinstea $â servaţii. v dială in dom eniul Invâ ţâ m in- cele planificate, pe ‘cele patru
prezint M a r5-1 A du nă ri N a ţio­ Plenara C o m itetului Centrai tului. Reforma a subapreciat Ion Creanga luni care au trecut de la în­
nale. spre adoptare, proiectul al P a rtid u lu i Com unist Român tra d iţiile progresiste aJe şcolii ceputul anului.
de leqe privind învătăm inlul din 22— 25 aprilie, dezbâtînd româneşti şi a adoptat în mod Participanţii la discuţiile ce
în Republica Socialistă Româ­ studiul prezentat, a exam inat necritic unele forme nepotri­ C om isiile analizînd proiec­ bicctive ale dezvoltării socie­ au avut loc în cadrul adunării
socialiste,
tă ţii noastre
pre­
nia Dezvoltarea şi perfecţio­ profund şi m u ltila te ra l dez­ vite în vâ ţâ in în tu lu i nostru. tu l de lege în şedinţa comună cum şi ale revoluţiei ş tiin ţi- PREVENIREA qenerale a salariaţilor penlru
narea permanentă a învâţâ- voltarea viitoare a învâ ţâ m în - Astăzi. în şcoala generală din 10 mai au constatat că constituirea comitetului de d i­
mîntu-lui de toate gradele con­ tului. relevînd în acelaşi tim p si.nt cuprinşi toţi copiii de răspunde sarcinilor trasate de .fic o te h n ic e contemporane. recţie al întreprinderii, printre
stituie obiective de mare în­ lipsurile care s-au manifestat vîrstâ şcolară, circa 3 m ilio a ­ Congresul a) IX -lc a şi de d i­ Congresul al IX -le a ai P a rti­ care Teodor Simcrian, Sabin
semnătate ale po liticii p a rti­ în acest domeniu în ultim ele ne, îar num ărul elevilor care rectivele Plenarei dim 22-25 du lu i Com unist Român a tra ­ ŞI COMBATEREA Munteanu, O ii vi a Moqul, Ion
du lu i şi statului nostru. In două decenii. Plenara a apro­ învaţă în licee este aproape aprilie 19G8 a C om itetului sat dire cţiile principale de
Central al P a rtid u lu i C om u­ dezvoltare a întreg ulu i învâ- Trifu, M inodora Munteanu şi
prezent, învâ ţâ m în tu l se află bat propunerile p rivin d dez­ de 10 ori mai mare decit în alţii, au scos în evidentă insă
m faţa unor responsabilităţi voltarea in vâ ţâ m în tu liii. cu anul 1938 Şcolile profesionale nist Român El reprezintă o ţămînt. SECETEI faptul că mai există o serie de
sporite, care fac necesară per­ m o d ifică ri şi com pletări ce şi tehnice sînt frecventate de parte componentă a ansam­ A na lizînd studiile elaborate
fecţionarea stru ctu rii sale or­ s-au desprins din dezbateri, 340.000 elevi, care se pregă­ b lu lu i de măsuri luate de de M in iste ru l fn v â ţâ m in tu lu i probleme nerezolvate la nive­
ganizatorice şi a con ţin u tu lu i ca Directive ale C om itetului tesc in peste 500 de meserii partid în vederea desâvîrşirh şi propunerile reieşite din lul cerinţelor, rezeive interne
său. aslfel in cit să poa-lâ co­ Central al P a rtid u lu i Com u­ şi specialităţi. Tn 16 oraşe construcţiei socialîşle, reflectă dezbaterea publică. Plenara In I.A.S. se aplică «dări şi nepus* in valoare. Astfel, re­
respunde cerinţelor actuale şi nist Român. funcţionează 47 institute de g rija permanentă pentru dez­ din 22-25 ap rilie 1968 a Comi- ducerea stocurilor prin asigu­
de perspectivă ale societăţii Pe baza D irectivelor s-a ela­ în vă ţă m in t superior cu 185 voltarea şi perfecţionarea in- (etului Central al P artid ului rarea unei aprovizionări ritmice
baza pe terenurile neamenajate
noastre socialiste, precum şi borat proiectul de lege a în- de facultăţi. în care studiază văţâm înUilui. pentru ridicarea C om unist Român a aprobat si creşterea vitezei de circula­
revoluţiei şliinţifice -te hn ice văţâ m in tu lu i. care este astăzi peste 140000 studenţi N u m ă­ n ivelu lu i de cultură al între­ directivele care stau la ţie, depozitarea si conservarea
contemporane supus dezbaterii dv. rul cadrelor didactice se r id i­ gului popor, pentru pregătirea prezentului proiect de lege. în condiţii mai bune a tuturor
economiei,
cadrelor necesare
pieselor si materialelor, precum
C om isiile în tru n ite constată
Pe baza ho lâ rîrîi Congre­ In continuare, referindu-sc că ia aproape 200.000. repre­ ştiinţei şi cultu rii. că proiectul de lege t ea firm ă Pentru prevenirea si comba­ cultura porumbului O supra­ si folosirea judicioasă a m ijloa­
sului al IX -lea al P a rtid u lu i la evoluţia învâ ţâ in în tu lu i din zentând unul din cele mai nu­ V a lo rificîn d tra d iţiile pro­ p rin c ip iile esenţiale ale învă- terea efectelor secelei, în în­ faţă d» peste 1R0 hectare cul­ celor de transport reprezintă
Comunist Român, din in iţia ­ ţara noastră. în ultim ele două meroase detaşamente ale in ­ gresiste din ţara noastră şi u­ ţă m in lu lu i nostru : fundam en­ treprinderile agricole de stat tivată cu porumb s-a irigai de pîrqhii asupra cărora va trebui
tiva şi sub Îndrum area J 'ie c - decenii, vo rb ito ru l a sub lim a t telectualităţii noastre socia­ nele elemente înaintate din tarea întregii a c tivită ţi de fo r­ s-au stabilit si se urmăreşte în­ două ori. acţiunea fiind in curs
tâ şi permanentă a conducerii că l>egca pentru reforma in- liste C o nd iţiile din ce in ce experienţa şcolară mondială, mare a tineretului pe concep­ deaproape ducerea la îndepli­ de realizare si pe restul tere­ acţionat cu mai multă hotărîre
pa rtidu lui, M inisterul în vă ţă ­ văţă m in tu lu i, din anul 19-10. mai bune create de partid şi proiectul de lege reflectă pe ţia ştiin ţifică despre lume şi nire a o serie de măsuri. In nului. în vederea Tidieărîî eficientei
mântului. consult în d un m aie a con stituit un mom ent de guvern, devotam entul şi răs­ plan ju rid ic succesele ob ţin u ­ viaţă, caracterul de stat al în- scopul salvării cultu rilo r a g ri­ La lucernă, din cele 100 hec­ întregii activilăfl a întreprin­
num ăr dc c a V e didactice şi seamă în istoria şcolii rom â­ punderea cu care muncesc te pînâ în prezent de învâţă- v ă ţâ m in tu lu i şi slrînsa sa le­ cole de la pericolul lipsei de tare cultivate în condiţii de derii Materializarea propuneri­
de specialişti dm dife rite ru ­ neşti. aşezrnd învâţâm întul pe m em brii corpului didactic an m întul nostru sub conducerea gătură cu cerinţele econo­ umiditate se acordă atenţie iiiqare s-a efectuat recoltatul
m uri ale economiei, ştiinţei şi baze noi, democratice, accesi­ c o n trib u it la formarea unui t i­ şi îndrum area permanentă a miei, c u ltu rii, o cro tirii sănă­ sporilâ combaterii buruienilor de pe aproape 60 hectare, ur- lor făcute penlru evitarea fo r­
c u ltu rii şi folosind experienţa bil tu tu ro r copiilor şi tin e ri­ neret entuziast, harnic si dis­ p a rtid u lu i şi creează totodată tăţii şi ale întregii vieţi social- din culturile de păioase si pră- rnind ca pesle 1—2 zile lucra­ mării de stocuri peste necesar
inaintalâ a in v â ţâ m in tu lu i lor de la oraşe şi sate. in d i­ ciplinat. profund ataşat p a rti­ cadrul Icgislativ-organi/.atorîc politîcc, gratuitatea completă şjtoare, precum şi folosii i» m j- rea respectivă să lin terminată. Si urmărirea operativă a rea­
românesc, a şcolii şi pedago­ ferent de sex. religie şi na­ dului şi poporului nostru. necesar progresului neîntre­ a acestuia. Proiectul dc lege, loacelor deslînale aducerii np?l După prima coasă s> lace fer­ lizării sarcinilor ce Tevin fie­
gici universale, a elaborat Stu­ ţionalitate. Proiectul de lege pe care îl rup t al îu v ă ţâ m în lu lu i rom â­ reflectînd dem ocratism ul pro­ la ptanle. tilizarea culturii cu 100 kg azo­ cărui serviciu va crea posibili­
diul p rivin d dezvoltarea învă- Reforma în vă ţă m în lu lu i din dezbatem astăzi, a spus în nesc şi sporirii contribuţiei fund al orânduirii noastre, ga­ Paralel cu efectuarea plivi li i- tat de amoniu la hectar şi iri­
ţâ m in lu lin de ţoale gradele. 1048 — a sub lin ia t vo rb ito ­ continuare vo rb ito ru l, este o sale la dezvoltarea şi în flo ­ rantează dreptul egal In în vă ­ 1 ui în lanurile de păioase im- garea oi. tatea înlăturării neajunsurilor
Studiul a fost supus unor largi rul — a avu t insă o scrie dc parte componentă a m ăreţu­ rirea oi in d u irii şi na ţiu n ii so­ ţătură a| tu tu ro r cetăţenilor buruienate la cultu ra c a rto fi­ care au influenţat asupra re ­
erori. Elaborarea legii pentru lui program elaborat de partid Pe lingă irigarea culturilor
dezbateri publice şi a trezit cialiste. la afirm area m u ltila ­ ţârii, fără deosebire de naţio- lor s-a aplicat prima prăsită de pe terenurile amenajate în zulta lelor economi co-linancia re.
reforma in v â ţâ m in lu lu i nu s-a şi guvern pentru dezvoltarea
un viu interes in opinia pu­ întem eiat pe un studiu ştiin ­ terală a personalităţii umane. mecanică pe întrrviqa suprafalâ acest scop. s-au aplicat şi se Adoplar?a noului sistem de
blică, p rile ju in d peste 10 000 ţific al dezvoltării şcolii noas­ (Continuare in pag. o 2-o) Pornind dc la cerinţele o- ţC ontinuare în pag. a 2-a) planificată, ia j la porumb lu­ vor aplica in continuare udări conducere colectivă a între­
crarea respectivă esle execu­ pe unele suprafeţe nearaena-
tată pe mai mult de 200 hec­ jale. La întreprinderile agricole prinderii. în lumina sarcinilor
tare. amin- din Sîntămăria. Orăşlie şi Bîr­ trasate de Conferinţa Nalîonalâ
a partidului din decembrie 1967
In alară de aciiunile
cea prioritate la irigar» s-a a­
TINERETUL Şl ISTORIA ore) 12, posturile noas­ tile. pe suprafeţele amenajate cordat cultu rilo r de cartofi si — a subliniat adunarea gene­
Azi, 14 mai, în jurul
In cadrul
plantelor
furajere.
în vederea irigării se aplică u ­
rală a salariaţilor — constituie
tre de radio şl televi­
irigarea lu-
fermei din Călan
întocmai graficele stabilite p ri­
ziune vor transmite darea culturilor, respectîndu-se cernei se face pe timp de noap­ o măsură de o deosebită în­
sosirea în Capitală a vind norma de apă si perioada te. iar la Orâslie $i Bircea s-au semnătate pentru mobilizarea
aplicat
aproape 50
d> irigare. Legat de aceasta, se
udări pe
tuturor rezervelor existente în
preşedintelui Republi­
Marea serbare cii franceze, generalul poale consemna ca pozitiv fap­ hectare cultivate cu cartofi. In scopul Îmbunătăţirii aprovizio­
riurilor. cu
total, pe cursurile
Charles de Gaulle. tul că la I A.S. Bîrcea s-a te r­ ajutorul molopompelor si as- nării lehnico-materiale a unită­
minat
aplicarea primei udări,
ţilor din agricultură si îndepli­
hunedoreană pe cele <141 hectare, din persoarelor se vor iriga cu ltu ­ nirii exemplare a indicatorilor
rile de pe circa 500 hectar-* si-
341
care
afectează
hectare
luale pe terenuri 'neamenajale.
de plan.
la cetăţile dacice
din Munţii Orăştiei
Costeşti. Aici, în inima Tran­ terii de Io „Sohio" şi-ou în-
silvaniei. în mijlocul cetăţilor cheiot probele de filmare, ti­
dacice din Munţii Orăştiei, s-ou nerii actori îşi mo» verifică o
intilnit peste 15.000 de tineri. dotă costumele doce. aduse
Cincisprezece mii de nepoţi au de Io „Buftea'’ , unde sînt fo­
venit să dea mina cu strămo­ losite Io turnarea filmului „C o­
şii. să înveţe din pilda lor de lumna lui Troian".
glorie şi patriotism. In atmosfera intimă o cabo-
Sîmbâtâ. pregătirile erau în nei Costeşti, un om se simte
toi. Marea serbare, organiza­ ca la el acasă. Cunoaşte toa­
tă de Comitetul judelean al te încăperile, oamenii, ştie pi­
U.T.C., îşi anunţa un program uă şi „secretul" deschiderii
deosebit de bogat şi intere unei uşi cu inchizători copri-
sânt. Va vorbi Hadrion Doico- oioase Eram convinşi că e un
viciu. lector Io Universitatea localnic. Poate de aceea am
„Babeş-Bolyoi", din Cluj. Stu­ fost surprinşi oflînd că este, dc
dioul tineretului va prezenta fopt. lectorul universitar Ho-
spectacolul de evocare istori­ drion Doicoviciu, şef de sec­
că „Dacii", va avea loc un ţie Io Muzeul de istorie a Tran­
spectacol folcloric, o nedeie silvaniei Intrucit domnia sa
cimpeneosco etc.. ele a avut bunăvoinţa să accepte
Amurgul marchează înche­ o convorbire de presă, vă ofe­
ierea ultimelor pregătiri. S-ou rim Io inceputul reportajului
făcut cele din urmă retuşuri la de Io Costeşti... Iu cadrul a cţiu n ilo r
ut aci iu ni lo r in iţia le pe n lru prevenirea şi com baterea secelei. pe terenul c u ltiv a t cu legume la C.A.P,
poarta dacică, prin care se fa­ Simeria s-au aş p lica t udări cu g ă le ţile de către e le vii dc la liceul d in localitate. F oto re p o rte ru l nostru. Viteji Onoiu.
Cîţiva din cei 15.000 de auditori. ce intrarea pe platou, repor­ (C ontinuare în pag. a 3-a) a surp rins un aspect din tim p u l acestei a cţiu n i de masă.