Page 5 - Drumul_socialismului_1968_05

H u n o fîo fjra -D c v a PROIEÎARI DIN (OAIE IARILL UNIII-VA I
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe

N’Famara Keita, membru al Biroului Politic

Naţional ai Partidului Democratic Guineez,

ministrul schimburilor din Guineea

V in e ri la amiază tovarăşul sch im b u rilo r din Guineea, ca­ s-a desfăşurat în tr-o atmosfe­
Nicolae Ceauşescu. secretar re sc află in vizită in ţara ră cordială, au fost abordate
general al C o m itetului Central noastră in fruntea unei dele­ probleme p riv in d dezvoltarea
al P a rtid u lu i Com unist Ro­ gaţii economice guvernam en­ colaborării economice între
mân. preşedintele Consiliului tale. cele două fări şi unele aspecte
de Stat, a p r im it pe N ’Fama- La p rim ire a luat parte to­ ale situaţiei internaţionale ac­
ra Keita. m em bru al B iro u lu i varăşul Gheorghe Cioară, m i­ tuale.
P o litic National al P a rtid u lu i nistru l com erţului exterior.
Democratic Guineez, m in is tru l !n tim p u l întrevederii, care (Agerpres)

Remorcă

pentru Maşini şi utilaje
autoturisme pentru export

întreprinderea
Propunerile Comisiei judeţene de partid m etal" din Tim işoara a rea­
„Electro-
lizat o remorcă de au totu­ Tractoarele şi m aşinile-unel- purtate, selectoare universale
rism. A v în d greutatea de te fabricate de industria noas­ şi remorci basculante în B u l­
şi de stat în dezbaterea oamenilor muncii 450 kg. ea este prevăzută tră slnt tot mai solicitau- pes­ garia, Cehoslovacia. Iran. Irak.
cu m o b ilie r de d o rm it pen­ te hotare Recent. Deşte 1.50U Ungaria şi Uniunea Sovietică.
tru 4 persoane, şi care tractoare de tip u rile U-450. Pentru e xp ortul a circa 130
RITMULUI LOCUITORII BERIULUI ziua poate fi transform at în U-650 şi U-051 au fost hvratc 'e şi m aşini de găurit. în tre ­
fre-
maşini-urielte, îndeosebi
banchete şi masă. Un re­
în Grecia, R. D. Germană. Ir ­
zervor de apă. 2 reşouri cu
2 butelii de aragaz, insta­ landa. Iran. Izrael Spania şi prinderea românească de co­
m erţ e x te ro r ..M a şinicxpo rt-
Sudan. A u mai fost e xp ed:a-
AU ÎN FAŢĂ NOI PERSPECTIVE laţii dc aerisire şi de ilu ­ le sute de pluguri purtate, a- n perfectat contracte cu f ir ­
reţea
m inat. priză pentru
me din R P. Chineză. Elve­
EXECUŢIE, OBIECTIV de curent de 220v com ple­ gregatc de aspersiune. bu ld o­ ţia, Franţa, R. 1*\ a G erm a­
tează con d iţiile dc confort
niei, Italia, Grecia.
Aceeaşi
Aşa cum reiese din pro­ riu. O propunere cum nu se cizmărie, zugravi, iar in ca­ ale remorcii. zere, semănători, cultivatoare întreprindere a contractat ex­
punerile Comisiei judeţene poate mai binevenită. A ­ dru! cooperativei agricole
de partid şi de stat, p ri­ ceasta. deoarece aici există de producţie există ateliere po rtu l a încă 400 vagoane cis­
vind delim itarea m u n ic ip i­ şcoală generală cu internat, de fierărie, zidărie, tim p la ­ terne în R. P. Chineză şi Po­
ilor, oraşelor şi com unelor dispensar medical şi dispen­ n e şî lemnărie. A vem că­ In E d it u r a p o litic ă lonia.
din ju de ţu l nostru, Beriul. sar veterinar, ambele înca­ m in cultu ral, cinematograf,
îm preună cu alte 7 sate, for­ drate cu cadre de speciali­ bibliotecă cu m ii de volume. (Agerpres)
mează o comună cu peste tate, magazin m ix t bine a­ De altfel, trebuie s-o spun
3.750 de locuitori. Centrul provizionat, cooperaţia de că lo cuitorii din Beriu sînt a apărut:
de comună va fi satul Be­ consum are secţii de frizerie. c itito ri pasionaţi. In anul
trecut biblioteca a Înregistrat
aproape o mie de iu b ito ri at P L E N A R A C O M IT E T U L U I C E N T R A L A L P A R T ID U ­
cărţilor, pri-n-tre ei numâ- L U I C O M U N IS T R O M A N D IN 22-25 A P R IL IE 1968. Cu privirea
rindn-se Tîm peanu Ion Bă­
lanei. losif Stâneasâ. losif C U P R I N S
Murgoi. îoan Ştefânic şi
M u lte din obiectivele cu­ m u lţi alţii, iar de ia incepu- C uvintarca tovarăşului Nicolae Ceauşescu la inchcierea ageră
prinse in planul de investiţii Industria locală la tul acestui an. peste 400. dezhaterîlor p riv in d dezvoltarea in vâ fâ m in tu lu i de cultură
al Consiliului popular ju d e ­ generală, profesional, tehnic şi superior in Republica Socia­
ţean provizoriu Hunedoara, au început de drum, Noua ha ită a ju d e ţu lu i listă România.
termen de predare în trim es­ nostru aduce în faţa com u­ Inform area C o m itetului Executiv al C.C. at l ’.C.K. cu p ri­ Pâ}ind din traversa tn tra­
nei Beriu
trele care urmează, iar o par­ iar gospodăria înfloritoare. perspective n<Si. vire la compoziţia pa rtid u lu i. |a întărirea continuă a rin d u - versă, revizorul de cale Toma
Comuna se va
te din ele au fost predate dezvolta in tr-u n ritm şi ma» rilo r sale şi intensificarea a c tiv ită ţii de educare a com uniş­ Ar cad ic, de la districtul nr. 1
chiar in prim ele trei luni ale comunală pe la accentuat. Se va extinde re­ tilor. Turda}, cerceta cu atenţie firele
acestui an }inelor dc otel. Din cind tn
ţeaua comercială, vom pune Inform area C o m itetului E xecu tiv al C C al P.C.K. cu
P enlru a ne face o imagine jumătate mai m u lt în valoare meşte­ p riv ire la activitatea organelor şi organ izaţiilor de partid, de cind uringea cite un tirfotu
mai reală asupra stadiului de şugurile tradiţion ale ca şi stat şi obşteşti p riv in d exam inarea şi rezolvarea scrisorilor, ciocănind un bulon din obi}-
execuţie şi perspectivei de cele folclorice şi producţia sesizărilor şi cererilor oa m en ilo r m uncii. nuinla profesionala a celor 2$ de
respectare a term eneior de Cu totul nesatisfâcâtor se de a rtiz a n a t,'în tre satele a- Ilo tâ rire a Plenarei C.C. al P.C.R. cu p riv ire In unele ani de cind lucrează la calea
punere in folosinţă am LV-u prezintă stadiul lu cră rilo r de parţinâtoare existind o strîn- probleme actuale ale a c tiv ită ţii internaţionale a P artid ului ferată.
o analiză mai am ănunţită atît investiţii aferent industriei lo­ sâ afin itate şi com uniune de Comunist Român. Cind ajunse in dreptul Uzi­
la consiliu, cit şi !a nivel de cale. In prim ele trei l«nnl ale idei în această direcţie. Ilo tâ rire a C o m itetului C entral al P a rtid u lu i Comunist nei R.M R Simcria descoperi o
direcţii titula re ale planului anului, s-a realizat doar 6,6 îm preună cu toţi lo cuito rii Român cu p riv ire la reabilitarea unor activişti de partid. ţină ruptă in lungime dc 45
la sută din planul anual ceea
de investiţii. O p rivire gene­ comunei Beriu ne e xp rim ă m Lucrarea a apărut fn tir a j de masă. an Din depărtare se auzea un
rală asupra realizărilor ne in ­ re reprezintă de-al)ia „u n în­ aprobarea şi adeziunea de­ tren Stict că ta această oră tre­
ceput dc d m m “ . La staţia de
dică că planul de investiţii a plină faţă de propunerile Co­ buia sa treacă prin stafia Sime.-
întreţinere şi reparaţii auto
fost înd eplinit în proporţie de misiei judeţene de p a ilid şi ria triaj trenul accelerat nr. 205
20 la sula Această cifră me­ Hunedoara, cu termen de p u ­ de stat şi. în acelaşi timp. de la Bucureşti la Simcria. Des­
nere în funcţiune în f r !mes- făcu cutia cu capsele pocnitoare,
die. la prim a vedere exprim ă hotârîrea de a lupta cu toa­ Schimbarea m ersului
tru l IV a.r.. nu s-a făcut n i­ le aţeză repede pe linie. iar la
rezultate mulţumMoare. insă mic. Conducerea Direcţiei de te forţele noastre pentru în­ apropierea trenului se postă pe
făptuirea lor. Ele pun în faţa
din term enii ei reies o serie industrie locală ju stifică a- comunei Beriu perspective partea dreaptă dind cu stegule-
ceastâ întirzie re pe seama lip ­ trenurilor
de aspecte contradictorii. luminoase. înfloritoare. Iul desfăşurat semnate de oprire.
sei de amplasamente libere, Mecanicul acţiona hotarit fri-
care dc-abia la 20 m artie au IOSIF NISTORESCU M in iste ru l C ă ilo r Ferate a îm p ă rţiri ad m in istra tive a te­ nele automate de mare putere
Beriu
Constructorii dc fost rezolvate. Direcţia nu s-a elaborat noul mers al tre n u ­ rito riu lu i ţârii, au fost în fiin ­ după care eu un uruit }i seri}-
în g rijii din tim p însă de con-
rilo r care va avea v a la b ilita ­ ţate cursele de trenu ri ^Je per­ net din frine trenul se opri
traclarea u tila ju lu i şi m ob i­ înaintea obstacolului.
locuinţe au dat 10 lie ru lu i necesar punerii in Sănătatea tea în tre 26 mai, ora 00,00 şi soane Teiuş-A lba Iulia. Câlâ- Călătorii n-au ţtiut de ce
fun cţiune a acestui obiectiv. 28 septembrie, ora 24,00. i aşi-Slohozia Veche. Faşcam- s-a oprit atît de brusc trenul.
La alcătuirea v iito ru lu i o­
apartamente Esle de me-nţional faptul câ rar s-a a v u t in vedere scurta­ Fălticeni şi Faşcani-Botoşam. Destul că in ziua aceea pe calea
nici la ora actuală nu este sătenilor - mai rea duratei de parcurs. în fiin ­ I ’e tim p u l sezonului estival, de ferata în zona revizuită dc re­
la Baia Mare. Cluj, Timişoara.
peste plan contractat Problema u tila ju ­ ţarea de noi trenu ri şi crearea Suceava, Iaşi şi Galaţi vor vizorul Tonta, „n-a avut loc
lui tehnologic nu este rezol­
nici un eveniment!'.
vată nici pentru poligonul de bine ocrotită de legături lesnicioase cu lo­ circula tre n u ri directe spre li­ In aceeaşi dimineaţă a mai
In una din paginile ziarului prefabricate din fîşii Hune- calităţile din ţară şi de pe toral.
nostru a fost inserată o con­ continent, precum şi cu cele­ Datorită fa p tu lu i că lu crările fost evitat un alt posibil eve­
vorbire cu directorul T ru s tu ­ A. MOLDOVAN Nu demult mi-ara încheiat lalte m ijloace de transport. de electrificare vor continua niment de cale ferfuă La sosi­
rea trenului marfar nr. 2.807
lui de construcţii Deva. unde studiile şi am fost repartizai Astfel, prin sporirea vitezei de în lo t tim p u l verii în com ple­ de la stafia Coslariu la Sime-
interlocutorul nostru îşi e x p ri­ (Continuare in pag. a 2-a» ea medic la Geoaqiu. Sincet circulaţie pînâ la 120 km pe xul Bucureşti Nord. în noul ria. remorcat de locomotiva
ma convingerea câ pină la să fiu, n-am fost prea entu­ oră, trenul rapid „T o m is ” va mers al tre n u rilo r au fost in­
dc mecanicul Mircea
sfirşitul trim e s tru lu i I planul ziasmat la început, cînd am parcurge distanţa Bucureşti — cluse toate m od ifică rile ii. le­ condusa şi fochistul Dumitru
Simodc
de producţie va fi realizat. A ­ aflat că voi merne la Iară Constanta în num ai 2 ore şi 21 gătură cu orele de plecare, so­ Cozman din depoul Simeria,
cest optim ism a fost de hun Dar am rămas Dlăcut surprins de minute, iar trenul rapid sire şi staţiile term inus pro­ după pararea lui pe linia a 8-a
^u gu r şi. astfel, depăşirea pla­ Cursuri pentru cind am qăsit aici cele mai „T ra ia n “ va ajunge din Ca­ vizorii ale unor trenu ri de
nului de producţie a atins ci­ Driolnice condiţii Denlru a-mi pitală la Tim işoara în 7 ore şi persoane care soseau înainte impiegatul de miţcarc dispuse
fra de a p ro x im a iiv 2.800.000 desfăşura activitatea de ocro­ 35 minute. De asemenea, t im ­ in Gara do Nord. repararea trenului pe linia a
leî. Fsîe Îm bucurător faptul normatori tire a sănătăţii oamen'lor. pul de parcurs al tre n u lm ac­ lî-a pentru depozitarea vagoa­
câ ponderea în aceste depăşiri De citevo zile au aDărut celerat 401-402 de pe ruta (Agerpres) nelor la efectuarea manevrei,
o deţin construcţiile de lo­ Pentru o ridica calificarea harta si propunerii? comisiei Buoureşt»-Cluj-Satu Mare a mecanicul văzu dc stts, de pe
cuinţe. unde ni voiul realiză­ personalului angrenat in ac­ judeţene de partid si de stal fost redus cu 2 ore şi ju m ă ­ marchiza locomotivei, la maca­
tivitatea de normare, care zul nr. 58. centralizat efeetro-
r ilo r reprezintă 24.1% din pre­ tate. iar a) acceleratului 311­
constituie o condiţie esenţială DAN GALU dinamic, că la inima macazului
vederile anuale Aici. paralel 312. Iaşi-V a tra D o rn e i-C lu j-T j-
in elaborarea normelor fun­ medic — dispensarul Geoagiu ur, cupon dc ţină de 30 de cm
cu realizările valorice, a fost mişoara. cu o oră şi jum ătate.
înd e p lin it şi depăşit şi planul damentate ştiinţific, în cadrul In urm a m o d ifică rilo r surve­ era rupt ţi căzut ios, alături de
întreprinderii de construcţii (Continuare în pag. a 2-o) ciuperca ţinei A oprit manevra
fizic do dare in folosinţă a nite datorită în fă p tu irii noii
siderurgice Hunedoara s-au imediat ţi coborind de pe loco­
apartamentelor. Faţă de sar­ motivă a alergat la cea mai a­
cina trim e stru lu i prevăzută in organizat cursuri de ridicare
o calificării, in care sînt cu­ propiată coloană de convorbire
grafic de 498 apartamente, au prinşi un număr de 40 nor­ telefonică avizînd pe impiegatul
fost date in folosinţă 508 a­ matori. Cursurile sînt împăr­ Proiectul noului cod penal în dezbatere de miţeare Traian Bodeanu care
partamente, respeciîndu-se. in ţite in două cicluri. Unul cu in acel timp tocmai, pregătea
durata de 14 zile, avînd un parcurs de intrare pentru tre­
general, şi planul dat pe lo­
caracter de perfecţionare, 1a nul direct de marfă 1 624 ce
calităţi. Succesele sînt cu atît care prezintă prelegeri refe­ Plecînd de la concepţia că ir găsea in drum de la Deva la
mai m erito rii, cu cit In aceas­ ritoare la organizarea raţio­ C AR AC TER U L E D U C A TIV In statul socialist pedeapsa Simeria. Accidentul a fost evi­
tă perioadă de iarnă, s-au în- nală a procesului tehnologic are, pe lîngâ caracterul de tat.
de muncă, elaborarea norme­ ronslrîngere, şi un pronunţat In complexul C.t'.R Simcria
tim p in a t o scrie de greutăţi, conţinut educativ, proiectul a-
lor de muncă etc. Ciclul al auzim adesea despre fapte
însuşi ritm u l dc demarare a doilea are o durată de 6 zile. cordâ o im portantă deosebită care mcriiâ toată lauda ţi recu-
fost foarte lenl, dar prin m o­ In perioada dintre cele două reglem entării pedepselor şi a noţtinfa In împrejurări care pun
cicluri, normatorii efectuează celorlalte măsuri ce trebuie la încercare bărbăţia ţi stăpini-
b i liz a t a tu tu ro r forţelor de
cite 3— 5 studii de organizare luate îm potriva in fra cto rilo r, rea de sine pentru a salva vieţi
care dispune trustul dc con­ înlroducfnd numeroase dispo­
raţională a locului de muncă, omeneţti ţi a Ieri de primejdie a­
strucţii. s-a reuşit ca b ila n ­ VASILE PASCALAU ziţii noi. Astfel, pe cînd ac­ K <_*.(). sec (iu a Il-a vutul obţtesc oamenii acţionează
T ransfo rm ă rile şi prefacerile de ani, fiin d elaborat în alte socialistă de stat, suverani­
ţul trim estria l al realizărilor ION GHERMAN adinei ce au avut loc în con­ condiţii istorice, cu toate mo­ tatea şi independenta tării, a­ tualul cod penal prevede a­ sculârie. Frezorul Susan din îndemnul conţtiintei.
să aducă satisfacţii. d iţiile m ateriale ale societăţii d ifică rile şi com pletările adu­ vutul obştesc, d re p tu rile şi li­ plicarea a 8 categorii de pe­ îoan execută lu crări de Faptele lor merită pe deplin
depse p riva tive de libertate
au de term inat profunde schim ­ se. nu mai corespunde con­ bertăţile fundam entale ale ce­ ~ de la o lună de închisoare, bună calitate depăşind să fie cunoscute.
bări şi in p ro filu l m oral şi cep ţiilo r contemporane p riv i­ tăţenilor şi întreaga ordine de pînâ la muncă silnică pe viată planul lunar cu 15-20
s p iritu a l al oam enilor ; s-a toare la aprecierea caracteru­ drept, proiectul noului cod pe­ la sulă. EMIL CRETU
— în proiect se prevede nu­
dezvoltat o nouă a titu d in e fa­ lui in fracţional al unor fapte, nal prevede pedepse corespun­
mai pedeapsa p riva tivă de l i ­
ţă de m uncă şi faţă de avutul la rolul pedepsei ca măsură de zătoare îm p o triva hoţi lor şi
bertate eu închisoare pe o d u ­
obştesc, s-a în tă rit s p ir tu l de reeducare şi îndreptare a in ­ delapidatorilor, îm potriva ce­ rată de la 15 zile, pină Ia 20
răspundere fată de interesele fractorilor, precum şi de pre­ lor care manifestă lipsă de fie ani şi. în cazul unor in fra c­
colectivităţii, pentru apărarea venire a sâvîrşirii de noi in­ grijă fală de a vu tu l obştesc, tori deosebit de periculoşi care
c u ce ririlo r socialismului. O p i­ fracţiuni. Mergînd pe linia îm potriva acelora care aten­ au sâvîrşit în mod repetat
Aspecte de la demonstraţia nia publică înaintată a deve­ concordanţei norm elor ju r id i­ tează la securitatea statului fapte foarte grave, m a xim u l Semănatul porumbului
sau la viata, integritatea cor­
n it un puternic factor de edu­
ce cu cerinţele actuale ale vie­
pedepsei poate fi sporit pînâ
care şi convingere, aducind o ţii social-politice şi economice, porală, libertatea şi dem nita­ la 25 de ani închisoare
ace­
tea persoanei, precum şi
oamenilor muncii din oraşul con tribu ţie crescindâ la apăra­ pe lin ia unei continue perfecr lora ce lovesc în avutul per­ U rm ă rin d perfecţionarea trebuie încheiat grabnic!
rea legalităţii
ţionâri şi com pletări a con­
socialiste, la
prevenirea şi combaterea in­ ţin u tu lu i legislaţiei, a devenit sonal al cetăţenilor, al cărui morală şi spiritua lă a om ului,
p rin cip iu caracteristic filozo­
Deva cu prilejul zilei de fracţiun ilor. Se dezvoltă neîn­ necesară elaborarea unui nou izvor este munca. In acelaşi fiei um anism ului socialist,
cod penal, al cărui proiect a
cetat o nouă morală înteme­
tim p însă. proiectul codului
proiectul codului penal, o dată
iată pe a titu d in e progresistă fost pus tn dezbaterea publică. penal reflectă grija o rîn d u irii cu definirea sancţiunii penale, Ritmul si calitatea lu crări­ Bretea Strei. Sintâraăria Or-
1 M AI fată de legile statului şi regu­ Dînd expresie apărării tu ­ noastre faţă de om. preocu­ prevede în mod exe m plar că lor la semănatul porumbului lea, Popeşti. A rhia sl altele.
lile de convieţuire socială. tu ro r intereselor menite să o- parea atît pentru apărarea le­ scopul acesteia în societatea au preocupat lot mai mult La multe din aceste unitâtl
Codul penal în vigoare, ca­ croteascâ cuceririle revo lu ţio­ galităţii, cît şi pentru reedu­ socialistă este reeducarea ce­ consiliile de conducere din rămînerea în urmă se dato-
re datează de mai bine de 30 nare ale poporului, orînduiiea carea persoanelor care au sâ­ lor care au sâvirşit fapte pe- cooperativele aqricole d> pro­ rcsle deficientelor orqanizato-
vîrşit fapte penale în vederea VICTOR COCA ducţie. Timpul prielnic si spi­ rice. Consiliile de conducer»,
tra n sfo rm ă rii lor in cetăţeni
preşedintele Judecătoriei ritu l organizatoric la folosirea cum este de pildă cel de la
u tili societăţii şi, in final, asi­
Hunedoara bazei tchnico-molerialc au Der- Sintamăria Orlea, nu au luat
gurarea p o s ib ilită ţilo r comple­ mis ca lucrarea dc însămîn- toate măsurile corespunzătoa­
tei lor reintegrări sociale (Continuare în pag. a 2-a) tare o porumbului să se exe­ re ca Iractoarele si seraânâto-
cute in condiţii bune în moio- rile să lucreze la capacitatea
htalca unităţilor ouricolc. Coo­ pe care o au. A ctivitatea în
Pe şantierul bluming 1300 perativele aqricolc de produc­ cooperativă începe la ora 9-10
ţie de la Hâcia, Pelrcni, Pes- si se termină la 16-17. Trac­
tisul Mare, M in^rău si altele toriştii se plimbă uneori pe
Agregate în rodaj an terminat însămîntatnl po­ ulitMe Satului în plină zi.
că
mă-
motivînd
merq
să
rumbului.
Totuşi mai sini cooperative n in e e ’ ? Cu un asttel de Dto-
Colectivul de constructori m ontaj la dife rite puncte fn care această lucrare esle nram e $i normal să se ră-
•lc pe şantierul m arelui dc lucru cu m ult înainte rămasă în urmă Cooperativa rnînă în urmă. Exemple s-ar
la m ino r blum ing dc 1300 fată dc prevederile g ra fi­ aqricolă dc producţie de la mai putea da.
m m din Hunedoara fu rn i­ celor, dc pildă, a permis Deva care are planificat să
Este necesar co în timpul
zează zilnic noi fapte dem­ constructorilor ca acum să tnsămînlczc dc o suprafaţă cel mai scurt consiliile de
ne de luat in scamă. Astfel, treacă la rodajul unor agre­ de 267 hectare, nu a realizat
in aşteptarea premierei in­ gate de bază. Este vorba de decît 170 hectare. In aceeaşi conducere să facă totul ca a-
dustriale aici sc fac inten­ începerea ro d a ju lu i Ia ven­ situalic sc năşeşte si coopera­ ceastâ lucrare să se termine
se pregătiri in h n d iil că­ tila ţia cajei precum şi pu­ tiva de la Ciulo car? mai are qrabnic. Orqancle aqricole sl
conducerile S.M T. au sarcina
In totoqrafia de moi sus vâ prezentăm o vedere generală a Preparaţiei de cărbuni din Corceai. rora la loc dc fru n te se si­ nerea în mişcare a căii cu de semănat circa 100 dc hec­ de a ajuta unităţile rămase în
Folo : V. ONOIU tuează probele dc rodaj. role pentru p rim ire a b lu ­ tare. Rămase In urmă sînt sl urmă pentru a se evita pier­
Term inarea lu cră rilo r de m u rilo r din faţa cajei. cooperativele oqricole din derile de recoltă.