Page 52 - Drumul_socialismului_1968_05

4 D R UM U L SOCIALISM ULUI Vineri 17 moi 1968

uizila preseflmeim daries de eauiie in lara nnasira SECMEItTE IIIEilTUMLt

Cuvîntarea preşedintelui Consiliului (uvîntarea preşedintelui •-------^

de Stat, Nicolae Ceauşescu Republicii Franceze,

(Urm are din pag. 1) război m ondial datorită erois­ conform voinţei şi intereselor
m u lu i şl s a c rificiilo r poporu­ sale supreme. După părerea
convinşi că prietenia şl cola­ lui sovietic— care a dus pe noastră, acesta este un p rin c i­
borarea româno-'franeezâ va u m e rii săi greul acestui război gurarea m ersului înainte al o­ generalul Charles de Gaulle
piu fundam ental
pentru asi­
rezista oricăror îm p re ju ră ri şi — luptei celorlalte puteri ale
va fi întotdeauna de nezdrun­ coaliţiei antifasciste, omenirea m en irii, pentru înfăptuirea
cinat. a putut fi salvată de do m in a ­ coexistenţei paşnice, pentru
Sîntem bucuroşi să rem a r­ ţia celui mai despotic şi mai salvgardarea păcii şi securită­
căm că tradiţion ale le legă­ inum an regim p o litic — duş­ ţii popoarelor. (Urm are din pag. 1) mine încrederea totală în prie­
tu ri d intre ţările şi popoare­ man înverşunat al democra­ Ne pronunţăm cu perseve­ tenia noastră şi. de asemenea,
le noastre au Înregistrat în u l­ ţiei. progresului şi civilizaţiei. renţă şi energie pentru lic h i­ în acţiunea noastră comună.
tim ii ani o continuă a m p lifi­ Este cunoscută lupta eroică darea tu tu ro r form elor de a­ a fi convins că acesta este d ru ­
care. Intîlnîrvle între condu­ m ul cel bun. Sîntem în mers Din tot ceea ce am văzut şi
desfăşurată în cursul celui suprire colonială, de dom ina­
cătorii de stat ai celor două de-al doilea război mondial ţie a unui stat asupra a ltu ­ Sim t acest lucru şi îl afirm . am auzit despre poporul dv.,
ţări se înscriu ca verigi im ­
de poporul francez — în ca­ ia, de presiuni şi ingerinţe in Franţa şi România înaintează Îndeosebi din cele văzute la
portante ale în tă ririi şi dez­ d ru l căruia dvs., dom nule pre­ trebu rile altor ţâri, de spolie­ Craiova, duc cu mine o a m in ­
voltă rii acestor legături. In a- spre acelaşi ţel care se nu ­
şedinte, aţi avu t un rol de re a bo găţiilor naţionale, a
ceastâ ordine de idei amintesc seamă — îm potriva ocupanţi­ rodului m uncii alto r popoare, meşte Europa, pacea m ondială tire de neuitat.
vizita făcută în Franţa In lor fascişti, pentru înfrîngerea pentru respectarea strictă a şi progresul om enirii. In încheiere, ca şi la În ­
1964 de preşedintele guvernu­ maşinii de război germane. Se independenţei şi suveranităţii Realizăm aceasta avînd în ceput. vă spun : m ulţum esc 1
lui român. Ion Gheorghe ştie. de asemenea, că în u lti­ naţionale, a eg alităţii în d re p ­ Hai să dăm m ină cu m ină !
Maurer, precum şi vizitele al­ ma parte a războiului, Româ­ tu ri între toate statele şi na­ m om entul de faţă regim uri
tor reprezentanţi ai celor două nia a pa rticip at activ, cu toa­ ţiu n ile lum ii, diferite, dar noi 11 realizăm ca Trăiască Craiova I Trăiască
ţâri. oameni, deoarece în toate re­ România I Trăiască prietenia
te forţele sale, la zdrobirea Cele mai elementare crite ­
V izita dv, în România, dom ­ arm atelor fasciste, la victoria rii de echitate cer să se facă gim urile oamenii sînt oameni. româno-franceză !
nule preşedinte, con vo rb irile asupra Germ aniei naziste. totul pentru lichidarea deca­ 11 realizăm ca fraţi, deoarece (Cuvîntarea preşedintelui
şi schimbul rodnic de opinii Evocăm acest trecut astăzi, la ju lu i dintre ţă rile slab dez­ R epublicii Franceze, generalul
pe care îl întrep rind em m a r­ pentru că, ignorînd lecţiile ne­ voltate şi statele cu un nivel oamenii trebuie să fie fra ţi şi
chează fără îndoială un m o ­ cruţătoare ale istoriei, cercu­ rid ic a t al forţelor de produc­ îndeosebi rom ânii şi francezii. Charles de Gaulle, a fost su­ JAPONIA. — Pe insula Okinawa lupta pentru retrocedarea acestui teritoriu Japoniei con­
ment de însemnătate deosebi­ rile neonaziste revanşarde, în­ ţie, care constituie un factor In urma co n vo rb irilo r pe bliniată in repetate rin d u ri de tinuă să se desfăşoare înregistrind acţiuni ample de masă. Astfel, in ultimul timp, au avut loc
tă în istoria re la ţiilo r dintre cearcă să se im pună din nou generator de conflicte şi a n i­ ovaţii, urale şi aplauze puter­ mitinguri şi adunări de masă în cursul cărora, intr-un singur glas, participanţii şi-au eiprlmat
cele două ţâri. Această vizită in viata politică. Desigur, a- mozităţi, de înveninare a at­ care le-am avut cu domnul dorinţa fierbinte ca Okinawa să aparţină din nou patriei : Japonia. IN FOTOGRAFIE : Miting
va avea o con tribu ţie de sea­ ceasfa provoacă îngrijorarea mosferei internaţionale. S p ri­ preşedinte Ceauşescu, duc cu nice). pe apă, cind locuitori ai insulei au întilnit pe cei din Japonia.
mă pentru cauza Europei, justificată a popoarelor noas­ jin im efo rtu rile tinerelor state
pentru cauza păcii în întrea­ tre, ca şi a întregii opinii pu­ independente pentru dez.volta-
ga lume. blice din Europa, din întrea­ rea lor economică şi socială,
Constatăm cu satisfacţie că ga lume. Reînvierea acestor pentru ridicarea n iv e lu lu i de Q.N.U.: Problema
in u ltim ii ani s c h im b u rile e­ forţe face necesar ca toate ţă­ trai m aterial şi spiritual al Delegaţia R epublicii Democrate Vietnam , condu­
conomice d intre România şi rile care doresc pacea să-şi popoarelor lor. Africii de Sud-Vest să de H uang Van Loi, ad junct ai m in is tru lu i afacerilor
Franţa au sporit s im ţito r şi unească e fo rtu rile pentru a nu Războiul agresiv din V ie t­ (U rm are din pag. 1) Cu inima plină de bucurie externe, a sosit la Damasc venind dc la Cairo unde a
s^au diversificat, au fost înde­ mai perm ite nim ăn ui să ame­ nam demonstrează ce surse vă primesc locuitorii municipiu­ făcut o vizită de 6 zile.
p lin ite prevederile acordului ninţe securitatea continentu­ de pericole grave pentru pace fronceză 1". Portretele preşedin­ lui Craiova şi sîntem bucu­ în centrul atenţiei
comercial de lungă durată în ­ lui, să tulb ure munca paşnică creeaz.â încălcarea şi nesoco­ ţilor Charles de Gaulle şi roşi, stimaţi conducători ai Q A p ro x im a tiv 13.650 de clă d iri din Saieon şi din
cheiat în 1965. O ilustrare e­ a om enirii, să pericliteze l i ­ tirea p rin c ip iilo r la care Nicoloe Ceauşescu domină României şi Franţei, să ascul­ Adunării Generale sub urb iile capitalei sud-vietnameze, Cholon şi Gia
locventă a acestui proces pozi­ bertatea popoarelor. m -am referit. Ne exp rim ăm piaţa. tăm cuvîntu! dv. Dinh, au fost distruse în urm a bom bardam entelor e­
tiv o constituie cooperarea în C ondiţia principală pentru speranţa că în tîln irile de la La apariţia în tribuna ame Primiţi cu ovaţii au luat cu- NEW YORK 16. — Trimisul fectuate de aviaţia şi a rtile ria forţelo r m ilita re ale
dom eniul producţiei de auto­ asigurarea unei adevărate a t­ Paris dintre reprezentanţii noj'otâ în faţa clădirii Consi­ vîntul preşedintele Consiliului special Agerpres, N. Ionescu, S.U.A., a an un ţa t m in is te ru l sai&onez al acţiunii socia­
turisme. acordul încheiat cu mosfere de pace şi securitate Statelor U nite ale A m e ric ii şi liului populai judeţean o pre­ de Stat ol Republicii Socialis­ transmite : Problema A fricii de le. In afondism entul al 6-lea din Cholon, cartiere în­
firm a Renault pentru construi­ în Europa este stabilirea unor R e pu blicii Democrate V ietnam şedinţilor Charles de Gaulle şi te România, Nicolae Ceouşescu. Sud-Vest continuă să se all? tregi au fost com plet distruse De sub ruinele caselor
rea uzinei de lingă Piteşti, ca­ relaţii de încredere şi coope­ vor duce la încetarea totală şi Nicoloe Ceouşescu, o celorlal­ şi preşedintele Republicii în centrul atenţiei Adunării incendiate sînt scoase zilnic numeroase cadavre.
re va începe să producă în rare între toate statele conti­ necondiţionată a bom barda­ te persoane oficiale, izbucnesc Franceze, generalul Charles
cursul acestui an. In vizita pe nentului, întărire a încrederii m entelor şi a alto r acte de puternice urale şi ovaţii, Işi de Goulle. Generale a O.N.U. In şedinţa £ Reprezentanţii de la Cairo ai organizaţiilor care
care aţi fâcut-o astăzi la te r­ între popoare, colaborarea lor război îm p o triva R epublicii Cuvintările au fost subliniate plenară de miercuri rinpâ-amia- conduc lupta de eliberare naţională din Rhodesia —-
m ocentrală aţi p u tut consta­ In toate domeniile lor de ac­ Democrate Vietnam . Soluţia iau zborul spre înălţimi zeci în numeroase rinduri de vii şi 7,ă au luat cuvintul reprezen­ U niunea poporului african Zim ba bw e (ZAPU) şi Con­
tanţii Canadei. Malayeziei. Pa­
ta cum împreună, rom â nii şi tivitate. Ca ţară socialistă, d e fin itivă în problem a vie tn a­ de baloane multicolore, purtînd puternice oplquze şi urale. gresul naţional african (C N A ) au dat p u b licită ţii o
francezii, îşi unesc e fo rtu rile România dezvoltă colaborarea, meză este retragerea trupe lo r steguleţe româneşti şi france­ Adunarea populară, ca şi vi­ kistanului şi Filipinelor. declaraţie în care menţionează că în capitala Rhodesi-
pentru a da lu m in ă electrică, prietenia şi alianţa cu Uni-u- Statelor Unite ale A m ericiî, a­ ze, eşarfe pe core sint în­ zita conducătorilor de stat fran­ Nota dominantă a interven­ ei de sud sosesc în u ltim u l ti,mp mercenari a lb :. care.
am putea spune pentru a da nea Sovietică — care joacă un sigurarea şi respectarea .d re p ­ cez şî român Io Craiova, o ţiilor a constituit-o $i în a- p o triv it m ă rtu riilo r unor persoane informate, reprezin­
lum ină şi trăin icie prieteniei rol rem arcabil în arena m on­ tu lu i sacru al poporului viet­ scrise urări pentru prietenia constituit o puternică şi vi- ceasio şedinţă preocuparea fa­ tă doar o avangardă a citorva sute de mercenari re­
româno-franceze. dială, în apărarea păcii şi secu­ namez de a hotărî singur asu­ dintre cele două ţâri surori. brontă monifestare o legătu­ ta de situaţia creată in urma cru ta ţi în Europa occidentală de emisari ai regim ului
Rezultate bune s-au înreg is­ rită ţii — cu ţările socialiste pra destinelor sale. Adunarea populară a fost rilor de prietenie dintre popoa­ refuzului Republicii Sud-Afri- de la Salisbury.
tra t şi în dom eniul re la ţiilo r vecine, cu toate ţă rile so­ La îm bunătăţirea situaţiei deschisă de preşedintele Con­ rele român şî francez, dintre cane de a îndeplini hotăririle
cu ltu ra le şi ş tiin ţific e care se cialiste, acţionînd împreună in ternaţionale ar con tribu i in ­ siliului popular ol judeţului Republica Socialistă România Adunării Generale cu privire O La şantierele navale iugoslave „S A V A " s-a lan­
s p rijin ă pe o fructuoasă şi în ­ cu acestea în s p iritu l as­ tr-o măsură im p ortan tă în lă ­ Dolj, Gheorghe Petrescu, care şi Republica Franceză. la acest teritoriu. Participanţii sat la apă p rim u l spărgător de gheaţă iugoslav desti­
p ira ţiilo r de libertate şi turarea înco rd ării ce se m en­ Ia dezbateri au subliniat nece­
delungată tra d iţie de con lu­ în numele tuturor locuitorilor ★ nat lacului dc acum ulare al H idrocentralei de la Por­
crare aprop iată in tre savanţi progres ale tu tu ro r popoarelor. ţine încă In O rie n tu l A p ro p i­ acestui străvechi pămînt româ­ Preşedintele Consiliului popu­ sitatea găsirii celor maî efi­ ţile de Fier.
rom âni şi francezi, de în rîu ri- Pentru crearea securităţii pe at. In m om entul de faţă, un nesc o salutat, din toată ini­ ciente mijloace pentru n se a­
continentul nostru, o im p or­ im p e ra tiv esenţial al creării lar ol judeţului Dolj şi soţia
re reciprocă pe tâ rîm u l crea­ ma, prezenţa eminentului re­ sigura respectarea dreptului Q Peste 200.000 de m un citori şi fun cţionari ai in ­
tanţă deosebită are înţelegerea co n d iţiilo r pentru soluţionarea au oferit seara, la restauran­ inalienabil al noporuhii din
ţiei a rtistice şi cu ltu rale. prezentant ol poporului fran­ tul „Mînerva" din Craiova, un s titu ţiilo r şi în tre p rin d e rilo r de slat din IJruguay a r de­
C o nvo rbirile pe care le-am şi acceptarea schim bă rilo r in ­ paşnică a acestui co n flict este cez, generalul Charles de dineu în» cinstea generalului Africa de Sud-Vest la liber­ clarat m iercuri o grevă generală de 48 de ore. Greva a
avut în cursul acestor zile au tervenite in dezvoltarea isto­ retragerea tru p e lo r îzraeliene Gaulle. El a solutot, de ase­ tate şi indenendcnl*. fost declanşată la chemarea Convenţiei naţionale a
rică postbelică, a re a lită ţilo r de pe te rito riile ocupate, asi­ de Goulle şi a soţiei sale. In
relevat do rinţa şi hotărîrea menea, pe doamna Yvonne m u n c ito rilo r din Uruguay, care, in tr-o petiţie adresa­
create in viaţa politică euro­ gurarea co n d iţiilo r pentru c- timpul dineului, care s-o des­
României şi Franţei de a in­ de Gaulle, pe ceilalţi demni­ tă guvernului, a fo rm u la t o serie de revendicări refe­
peană, asigurarea in v io la b ili­ xislenţâ liberă şi dezvoltarea făşurat într-o atmosferă caldă,
tensifica colaborarea econo­ tari froncezi prezenţi la adu­ ritoare la îm bunătăţirea co n d iţiilo r de viaţă şi de m u n ­
tă ţii gra niţe lor stabilite după nestinjenitâ a fiecărui sţat, prietenească, Gheorghe Pelres-
mică, politică, teh nico -ştiinti- nare. cu şi preşedintele Republicii Pakistanul că ale m un citorilor.
ficâ şi cultu rală între Franţa u ltim u l război m ondial, in clu­ respectarea în acest sens a re­ Franceze, Charles de Goulle.
şi România, de a înlesni oe- siv recunoaşterea gra niţelor zoluţiei C o nsiliului de Securi­ Adresăm salutul nostru pre­ ou evocat legaturile de prie­ dezvoltă relaţiile fb P rin tr-u n decret al preşedintelui Coneoului. Jo-
lor două popoare să-şi facă cu­ Oder-Neiase. Recunoaşterea e- tate. şedintelui Consiliului de Stat ol tenie statornicite intre Româ­ seph M obutu, compania m in ieră m ixtă „G ecom ln-
noscute în mod reciproc re a li­ xisfcenţei celor două state ger­ O preocupare constantă în Republicii Socialiste România,
nia şi Franţa, toastînd pentru
zările în creaţia m aterială şl mane şi im p lic it dezvoltarea politica externă a României dezvoltoreo lor continuă, pen­ sale comerciale a fost declarată întreprindere de stat. „G ecom in" este
una din cele mai mari com panii producătoare de cu­
spirituală. In scopul intensi­ unor re la ţii norm ale cu aces­ este dezvoltarea re la ţiilo r de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. tru prosperitatea popoarelor pru din lume. In anul 1966 compania a obţinut
fică rii sch im b u rilo r noastre am tea, ar con tribu i, după păre­ cooperare cu toate statele soţiei sale, tovarăşa Eleno
român şî francez, pentru dez­
căzut de acord să creăm o co­ rea noastră, atît la lichidarea balcanice, socialiste şi neso- Ceouşescu, şî celorlalte perso­ voltarea multilaterală a colabo­ cu ţările socialiste o: 317.000 tone de m inereu de cupru. In afară de aceas­
ta. în tre p rin d e rile companiei realizează 90 la sută din
misie guvernam entală m ixtă, re z id u u rilo r celui de-al doilea cialiste, crearea in această re­ nalităţi din conducerea de stat rării între cele două ţări in C A R A C I Ifi (A g e r­ y j producţia de rad iu m şi 60 la sută de cobalt a întregii
care să asigure • o dezvoltare război mondial, cit şi la crea­ giune geografică a unei at­ a ţării noastre — a spus vor­ pres). Relatînd despre lum i capitaliste.
şi mai intensă colaborării rea c o n d iţiilo r ca poporul mosfere de pace, securitate şi spiritul păcii şi înţelegerii in­ relaţiile economice ale
noastre în toate dom eniile de german să poată participa cu bunăvecinâtate. bitorul. ternaţionale. P akistanului cu ţările o Preşedintele Nasser a n u m it m iercuri comitetul
activitate. întregul său potenţial la în­ Politica noastră externă socialiste clin Europa, EI
făptuirea a sp ira ţiilo r de pace pleacă de la premisa că fie ­ special însărcinat cu supravegherea alegerilor fn sinul
Sîntem convinşi că cele sta­ şi securitate in Europa. care ţară — mare sau mică ziarul „Pakistan Ohsor- U n iu n ii Socialiste Arabe (unicul partid po litic din
b ilite îm preună în cursul a­ Norm alizarea ra p o rtu rilo r — trebuie să-şi aducă c o n tri­ v e r“ subliniază că „P a ­ 11.A.Lî.) Din com itet fac parte reprezentanţi ai u n iu ­
cestor zile v o r p rin d e viaţă, că kistanul dezvoltă cu D nilo r şi sindicatelor m u n c doreşti, ai ţăranilor, aî studen­
între statele europene presu­ buţia la soluţionarea acestor
vor face ca prie te n ia d in tre pune, totodată, lichidarea si­ probleme vitale, la n o rm a li­ succes relaţiile sale co­ ţilo r şi corpului didactic universitar, ai serviciilor pu ­
F ranţa şi R om ânia să devină tuaţiei anacronice a îm p ă rţi­ zarea vie ţii internaţionale. As­ m erciale cu ţările socia­ blice etc. Alegerile sînt destinate reînn oirii conduce­
— dacă se poate spune — un r ii Europei în blocuri m ilita ­ tăzi, mai m u lt ca oricînd, este liste din Europa care o- O rii p a rtid u lu i.
m odel de re la ţii in tre două ferâ con diţii avantajoa­ f
re, p rin desfiinţarea Pactului necesar să se facă to iu l pen­ in vizită la Casa copilului
ţâ ri independente, stâptne pe A tla n tic u lu i de Nord şi, con­ tru excluderea războiului din se pentru co m e rţ” . $ C onflictu l d intre centrala sindicală american
destinele lor. comitent, a T ra ta tu lu i de la viaţa om enirii, pentru dezvol­ Z ia ru l subliniază că A F L -C IO şi Sindicatul m u n c ito rilo r din industria con­
Fără îndoială că această co­ ţă rile în curs de dez­ structoare de autom obile „U n ited Auto W orkers"
Varşovia, retragerea trupe lo r tarea colaborării paşnice d in ­
laborare poate progresa m u lt voltare sint interesate (U AW ) s-a soldat cu o sciziune care a devenit efectivă
străine de pe te rito riile al­ tre popoare.
mai m u lt în v iito r, manifes- to r ţări, lichidarea bazelor m i­ Sîntem convinşi, dom nule $1 Parcul poporului în reducerea dependen­ m iercuri la miezul nopţii, data lim ită la care U A W
tindu-se cu putere şi în dome­ litare străine, luarea unor mă­ preşedinte, că v izita dvs. va ţei lor faţă dc dolar în trebuia să reglementeze problema cotizaţiilor sub pe­
n iu l soluţionării problem elor suri eficiente In vederea de­ constitui un nou stim ulent operaţiunile in te rn a ţio ­ deapsa de a fi exclusă din A FL-C IO .
m ajore ale vie ţii inte rna ţio­ nale.
zarm ării, a lic h id ă rii unui pe­ pentru dezvoltarea prieteniei ,J
nale contemporane, ale efo r­ ricol termonuclear. A acţiona tradiţion ale româno-franceze, Soţia preşedintelui R epubli­ In tr-u n a din sălile de joc, un
tu rilo r pentru aşezarea rela­ pentru unirea tu tu ro r n a ţiu ­ pentru conlucrarea României
ţiilo r politice europene pe ba­ n ilo r în vederea apărării pă­ şi Franţei la destinderea po­ cii Franceze, Yvonne de grup de copii m ulţum esc pen­ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦
ze sănătoase. Gaulle, îm preună cu soţia pre­ tru ju că riile p rim ite Sn dar
cii şi securităţii în Europa în ­ litică pe continentul nostru, la
R om ânia şi Franţa pot a- seamnă a răspunde interese­ salvgardarea păcii şi securită­ şedintelui C o nsiliu lui de Stat din partea doamnei de Gaulle.
duoe o con tribu ţie însemnată lor esenţiale ale tu tu ro r po­ ţii internaţionale. Considerăm al R e pu blicii Socialiste Româ­ Doi copii oferă soţiilor celor
la destinderea internaţională, poarelor europene, a asigura că România şi Franţa pot să nia, Elena Ceauşescu, au făcut doi conducători de state cîte
la dezvoltarea cooperării, în ­ condiţii pentru accelerarea păşească împreună, alături de joi dim ineaţa o vizită la Casa
crederii şi prieteniei dintre progresului m aterial şi s p iri­ celelalte popoare, pentru a o păpuşă îmbrăcată în cos­
popoarele Europei, d intre po­ tual al continentului, cxerci- crea o lume fără g rija unui cop ilu lu i din Craiova. La v i­ tum naţional românesc. b lu ri a rtistice şcolare ; 10.10 Curs to rii de perle" de Blzet ; 10,00 B u­
le tin de ş tiri ; 10.05 T e atru ra d io ­
dc lim ba rusă (reluare) ; 10.30 M u ­
poarele întregii lu m i şi sin- tînd astfel, o în rîu rire binefă­ război, o lum e a păcii şî cola­ zită au pa rticip at doamnele In continuare a fost v iz i­ Vineri zică populară ; ll.OO B u le tin dc fonic. C iclul „V a s llc  lee sa n d rl":
tem convinşi că aşa va fi. cătoare asupra întreg ii atm os­ borării. In acest cadru vedem Couve de M u rv ille , Bernard tat Parcul p o po rulu i din loca­ ş tiri ; li.as R ecital dc operă M l- „D esp ot V odă " ; 12.00 B u le tin de
Este un adevăr cunoscut că fere internaţionale, asupra noi vizita dumneavoastră, v i i ­ ha li G lig o r ; 11.-15 S fa tu l m e dicu­ ş tiri. B u le tin m eteorologic ; 12.07
S olişti şl fo rm a lii a rtistice de a-
lu i : Trusa m edicală a conducă­
astăzi s-au acu m ulat în lume luptei popoarelor pentru pace torul prieteniei rom â no -fra n­ Tricot, Jean Louis Pons, pre­ litate. După o plim bare pe a­ 17 mai to ru lu i Auto ; I ‘2,00 C lntecc cu de­ in a to ri : 12.30 „V o io şie şt tin e re ţe "
numeroase probleme litig io a ­ şi securitate în întreaga lume. ceze cum şi M ia Groza, A dria n a leile um b rite de arbori secu­ d ic a re : 12.30 In tiln lr c cu m elodia — m uzică uşoară ; 13,00 V iaţa de
se in tre state, o serie de fac­ In cursul discu ţiilo r noastre, Trăiască prietenia româno- Stâtescu, Georgeta F litan , Ol- lari, pe m arginea lacului pes­ SPECTACOLE populară şi in te rp re tu l p re fe ra t ; con cert a C apita lei ; 13,30 Revista
re viste lo r ş tiin ţific e ; 10 40 A rii din
tori de animozitate, de neîn­ am putut constata că atît franceză ! ga Petrescu. te care se arcuieşte un graţios 1.1.00 R a d io ju rn a l. B u le tin m eteo­ operele Iu l G heorghe D um ltreseu ;
ro logic ; 13.20 S o lişti şl orchestre
credere şl suspiciune între ţări Franţa cît şi România doresc Trăiască cauza păcii şî cola­ La sosire, oaspetele slnt în­ de m uzică uşoară ; M a rlcta Bă- 14 ,f)0 R a d io ju rn a l S port. B u le tin
care prezintă în sine un pe ri­ să-şi aducă o contribuţie ac­ bo rării în Europa şi în întrea­ pod suspendat, vizitatoarele LU P E N I : T u rn e u l „O lh o p lA " aI trfn u , B arbu C onstantincscu, T o n i m rtc o -ru tle r ; 14,08 C oncert dc
S heridan. orchestrele Sile Vlşan
col de noi conflicte şî războa­ tivă la făurirea u n irii n a ţiu n i­ ga lum e ! tâmpinate de dr. Gheorghe s-au o p rit la debarcader. Aici, C ircu lu i dc stat B ucureşli. şl T ru m p e t B oy ; 14.00 C lntece şl prtnz : 15,00 M e lo d iile e cra n u lu i ;
15.10 M uzică populară ; 18 00 D an­
H U N ED O A R A : „P re m ie ra 67 In
ie Noi cu to ţii pu rtă m Sn me­ lor europene în lupta pentru Enache, directoru l D irecţiei Radu Romanescu, fiu l fostului cin ice şi Joc", spectacol m uzlcal- Jocuri populare ; 14.15 D um brava suri sim fo nice : 16,15 M uzică :
m orie fa p tu l că Europa a fost pace şi progres social. (Cuvîntaren preşedintelui sanitare a Judeţului Dolj, de p rim a r al Craioveî, care la în ­ coregra flc, s u s ţin u i de A nsam blul m in u n a tă (em isiune pe ntru şcola­ 10.20 Pe tem e m edicale. C um păta­
de două orî In decupsul p r i­ Rom ânia acţionează cu con­ C onsiliului de Stat al Repu­ directoarea Casei copilului, dc clntece şl da nsuri T im işoara. r ii d in clasele I —II) : 14.30 Radlo- rea. obuzul şl sănătatea ; 16,50
p u b llclta te : 14.50 Jocu ri populare
mei ju m ă tă ţi a secolului al secventă pentru instaurarea blicii Socialiste România, ceputul acestui secol a ame­ PETR1LA : „ A /ost odată" şi In te rp re ta te de flu le ra ş u l lu llc ă M uzică uşoară In te rp re ta tă de M a­
rina Volca şl Petre FrăţtIA ; 17,00
„N u prea a lb * ca zăpada şl mo-
XX-dea tea tru l unor d ra m a ­ în întreaga viaţă Internationa Nicolae Ceauşescu, a fost sub­ dr. V iorica Butărescu, de per­ najat parcul după proiectul 2 la n u l în c ă lţa t". Piese pe ntru co­ U ngureanu : 15.00 B u le tin de ş tiri. R a d io ju rn a l. B u le tin m e teorolo­
tice încleştări arm ate — pro­ IA a norm elo r de ju stiţie şi liniată în repetate rîu d u ri de sonalul m edico-sanitar al in­ arh ite ctu lu i peîsagist francez p il. P rezintă T e a tru l de păpuşi B u le tin m e ic o -ru tle r: 15.03 L ie d u ri: gie ; 17.15 D in p tln la g ra m o fo n u ­
lu i : Oae D ulcean d in com una M a-
vocate de im p eria lism u l m i­ morală, |a a căror temelie să ovaţii, urale şi aplauze înde­ stituţiei. Două fe tiţie oferă bu ­ E. Redont, a prezentat istori­ d in A lb a fu lla . 15.tS E di(le radiofonlcA (reluare) ; v ro d ln — T eleorm an ; 17.13 Stnt st
13,35 M e lo d ii de Paul Urm uzescu
lita ris t german — care au stea dre ptul inalienabil al fie ­ lung repetate. Se aud ură ri chete de flori. Se vizitează a­ cul şi arhitectura acestui în ­ şl Inncsy K orossy ; 16.00 Radio­ astăzi p re fe rin ţe le dum neavoas­
p ric in u it suferinţe şî pagube cărui popor de n dispune sin­ pentru trăin icia şi dezvoltarea CINEMA ju rn a l. S port B u le tin m eteorolo­ tră 7 : 17.45 M u zicie ni rom ănl de
incalculabile om enirii. $ tim gur de destinele sale, de a-şi continuă a prieteniei româno- poi diferitele secţii şi săli, ser­ cântător loc de odihnă şi re­ gie : 16,20 ClntA Ann DAnllA şl Ton azi despre m u zicie ni ro m âni de
cu toţii că în cel de-al îl-le a alege calea dezvoltării sociale franceze). viciu l de asistenţă socială etc. creaţie. Sasu — m uzică populară : 16.10 Ie ri ; 18.10 O rchestrele V a le n ţlu
Corespondentă specială ; 16.4S C i­
G rlgorescu s! Paul C hentzer ', 18.31
D EVA : B a lu l de slmbAtA seara c lu l „Să înţelegem m uzica" ; 17.15 A n to lo g ic dc lite ra tu ră un ive rsa ­
(cin e m a to g ra fu l „P a tria ") ; D r. p p n tru pa trie ; 17,45 D in re p e rto ­ lă — „S c rie ri alese" de Jul03 Re-
P ra to riu s (grădină) ; S urco ul riu l co ru lu i R a d lo tcle vlzlu n ll. d i­ nard : 18,51 M uzică ; 18.33 B u le tin
(„A rta ") ; H U N ED O AR A : C om par­ rijo r A le xa n d ru S uinskl ; 10,00 B u ­ de ş tir! ; 19.0(1 A lbum fo lc lo ric :
oferi avioanelor
multiple com­
tim e n tu l uciga şilor („C o n s tru c to ­
NOUL AEROPORT DIN PARIS binaţii de parcurs pentru a ajun­ ru l") ; P ro fe so ru l d is tra t („FlaeA - le tin de ş tiri : 18,02 Revista eco­ 19.11 Curs de lim ba spaniolă : 18.10
nom ică ; IR.30 M uzică populară :
Seară de operă : ..A id a " de V e rd l:
ra ") ; El Dorado („S ld c ru rg is tu l");
10.45 MuzIeA uşoară In te rp re ta tă
ge la o gară sau pentru a se de­
2100 B u le tin de ş t ir i; 2105 Seară
părta de ea. Rio Conciios (grArtlna „S ta d io n "); de G abrlela Tcodoreseu şl Ion D l- de operă (continuare) ? 21,10 S tu­
N eam ul Ş o im â rcştllo r, se riile 1 şl !f rnn : lo.on Radlogazctn de seară : d io u l de poezie 31,si Seară de o-
Toate aceste construcţii vor (grădina centru I.C .S.H .); T E L IU C : 19.10 O m elodie pe adresa dum ­ p rrâ (continuare) : 21.00 R a d io ju r­
Termenul include o entitate — pută după o formulă noua. va prezenta sub formă eliptică. najat incit calăto'rii să nu par­ deschide drum aviaţiei superso­ 'Zece ne gri m itite l ; PETR O ŞAN I : neavoastră : 20.00 B u le tin de ş tiri : nal ; 23.07 M edalion A u re lio C lon-
Fantnm as contra Scotland Y ard
respectiv na numai aeroportul După cum se ftie, aeroportul Interiorul elipsei va fi rezervat curgă pe jos mai mult de 400 m. nice care va asigura de două („R e p u b lica ") ; Două bile te In m a­ 20.05 A ctualita tea fn revistele l i ­ ca. P rezintă p ro f. u n lv. Dragoa
terare : 30.2(1 D rac mt-e cln tccu l şl
din Paris ci ansamblul tuturor Orly este construit după mode­ maşinilor care, printr-un plan Toate operaţiunile anexe vor fi sau de trei ori viteza sunetului tine u („7 N o ie m b rie ") ; LU P E N I î Jocul : 20.43 Cîntă Alea Fiorcscu TănSseseu : 23.56 In tlln lre eu 1az-
celorlalte construite pe o lul* clasic: un corp lung de clă­ de înclinaţie vor ajunge la „gări" făcute cu ajutorul unor canali­ Acefti giganţi vor trece Oceanul Pescarul d in LouîslanA („C u ltu ­ — m uzică uşoară : 20.55 Noapte zul i 0,38—1.00 B u le tin de ş tiri. Bu­
de 50 km de capitala franceză. diri rectilinia in jurul căruia sc — construcţii ce vor porni ra- zări subterane. Dltenor, celor Atlantic in 3 ore fi jumătate sau ra l" ); Cel 7 sam urai („M u n c ito ­ bună, cop il : ..B obul de m ac", po­ le tin m e te o -ru tle r ,
C om isa rul X
resc") ; LU P E N I :
veste dc A le xa n d ra T îrz tu ; 21.0(1
In ultimii ani s-a constatat că distribuie pe o parte vehiculele dial de la elipsa centrală. La doua gări li se vor alătura alte chiar numai 2 Orc fi jumătate. („7 N o ie m b rie ") ; B lestem ul ru b i­ M uzică : 21.05 M ar! c u o lttrl ale lu -
ere fierea traficului este de 10-13 fare transportă pasagerii, iar pc extremitatea gărilor vor fi dis­ două ce vor totaliza, împreună In jurul aeroportului vor fi in­ n u lu i negru („M in e ru l") ; PETR I- h lrll — M a rla şl R obe rl .Tordan TELEVIZIUNE
LA : Lady M acbeth din S iberia ;
U suta anual, iar aceea a în­ cealaltă pista de aterizare «/ puse, în formă de evantai, un fd cu primele, J2 de posturi. terzise construcţiile dc locuinţe A N IN O A S A : S Arm anii flAcâl ; M a­ din ro m anu l ..C ui 11 bate ceasul"
de Funest H c m ln g 'v a y : 21,25 „R e ­
cărcăturilor sporeţte mai repede decolare. Cu mijloace proprii, de punţi de diferite forme fi e- In funcţie de crcftcrea capa pe o rază dc 8.000 ha, pentru a gazinul dc pe strada m are : V U L ­ cunoaşteţi In le rn rc tH " ? — m uzică
decît fusese prevăzut (crt 23 la la sosire, avioanele jac o semi- cartamente pentru a satisface cităţii gărilor, pistele vor puica se evita neplăcerile pe care Ic CAN : Capcana ; O R AŞTIE ; Un uşoară : 22 on R a d io ju rn a l. S cnrt. 10,00 C u rs de lim b a engleză (le c ţiile
ta x i pe ntru T o b ru k („P a iv ia ") ; De
sută). In 1980 aeroporturile turaţic evitind astfel manevrele numeroasele tipuri dc avioane. )i îndepărtate, dublate, dar mai provoacă zgomotul avioanelor. tre i o ri B ucureşti („F lacA ra") : R ulcftn m e teorologic ; 22,20 M u zi­ 5 u \ “ relm fe) j 11,00 T V pentra
ca uşoară de A le xa n d ru M nndl :
Apecisliţti (fneâicină — reluare» ep»i-
franceze vor trebui să facă faţă de remorca}. De la aceste „punţi" vor porni ales prelungite pină la 4.000 ni. Toate progresele realizate, şî G E O A G IU nAr : M onlparnasse 11; 22.10 M o m rn t poetic ; — Poeme liu n îi din 16 mai) ; 17,30 Penlrn «el
unui trafic total de aproxima­ Inconvenientul pe care-l pre­ pasarele, nifte tuburi inchise, Noul aeroport va înregistra ţi in special enorma capacitate a BRAD r RApIrea fecio arelo r ţ U A - vietnam eze: 22.3S M e rldlane-m e- m iri : ABC — De ee ? ; 18.00 D ro-
tiv 40 milioane de călători. zintă acest gen de construcţie care vor merge deasupra solului alte îmbunătăţiri. Forma sa ge­ aeroportului. vor duce ta scă­ TC.O : Cu b ftrb a ţli r o al(A po­ lo d ll. E m isiune de M a rla Tolna : murî |l pnpasori — emisiune lo rii-
veste ; G U R A B A R ZA : Dragă B rl-
Pentru satisfacerea lui, în Fran­ consta în faptul că aglomerează pină la intrarea în avion. In ju­ nerală va deveni aceea a unui derea preţului transportului. To- g ittr ; IL IA : C ăutaţi Ido lul. 21.15 C lntece vechi, ritm u ri noi : licJ : 18.20 Ruletţnul cvcu ljlîe î ru­
24.00 B u le tin de ş tiri ; 0 05—1.55 Es­
limKa spanio­
tiere ; 18,30 Curs He
ţa a fost elaborat un program foarte uf or faţada clădirii, fă- rul unei asemenea gări vor fi dis­ trapez itriaf ce se va întinde pc tufi, investiţiile nu vor înceta trada nocturnă. lă (lecţia a 16-a) ; 19,00 Tineret, iine-
foarte important care prevede cind imposibilă staţionarea unui tribuite opt „puncte de contact". o suprafaţă de 3.000 ha. Latu­ să sporească. încă de pe acum RADIO reţe t î.a porţile cunoaşterii j „A to m ii
extinderea actualelor aeroporturi număr prea mare de avioane In După terminarea primei părţi a rile lungi vor avea fiecare două trebuie făcute planuri in vede­ P R O G R AM U L TI : 7.00 ClntA o r­ jl... deleetele* ; 19.30 Telejurnalul de
seară ;
rreteorolnfir:
Buletinul
19.50
capabile tă primească viitoa­ plus, călătorii sint nevoiţi să lucrărilor, aeroportul Orly-vest piste paralele orientate în func­ rea construirii unui nou aero­ chestra de m uzică nopularA din 20.00 Actualitatej agricolă OSjtacnle In
G iu rg iu : 7.10 Tot. tn a in le (em i­
rele avioane de transoort, în parcurgă pe jos, distanţe foarte va lucra ca două asemenea gări, ţie de direcţia vîntuliii. Una din port ale cărui lucrări ar trebui PR O G R AM U L I : «.(W —A 2$ M u ­ siune pe ntru p io n ie ri) ; 7.70 B u­ drumul apeî ; 20.20 Stadinul muricalr
special „R-747" fi aerobuzul eu­ mari pină la locul de îmbar­ fiecare cu cîte opt posturi ce laturile mici va rămîne deschisă începute imediat după termina­ zicA şl a ctu a lltA ţl ; 8.23 M om ent letin de ş tiri. B u le tin m e te o -ru tle r: 20 50 Dialog despre cu ltu ri : 21.10
Pilm artistic : ..Arleeiana* — ecrani­
ropean. Orly va căpăta numele care. vor puica deservi în permanenţă pentru circulaţia vehiculelor fi rea aeroportului Orly-vest. poetic : „Im n cAtrc z.orll dc z l“ : 7.19 M uzică : 7 45 M atineu m u zica l: zare după nnzela scriitorului Alplinnie
m elodia
A.30
La
m icro fo n ,
p re -
fl.os „P e M ureş sl pe T ir nave" —
de Orly-sud fi va fi completat Ţinînd seama dc aceste incon­ 16 avioane. manipularea încărcăturii. Un sis­ JACOUES PERGENT fc ra tA ; 9.00 B u le tin dc $ tlrl ; 9.05 om isiune de fo lc lo r : 0.30 B u le tin Daudet: ?2,S0 Sear5 de romanţe: 22 50
de o instalaţie Orly-vest conce­ veniente, aeroportul Orly-vest sc Ansamblul a fost astfel ame­ tem întreg de căi betonate va La m icro fo n m elodia preferatA ; dp s tlrl : 8.15 M uzică de balet : N o rv e g ia — film ; 23,03 T e le ju rn a ­
9,30 M a tineu liie ra r ; 10.00 A nsam ­ 9.00 F ragm ente d in opera Pescui­ lu l de n oa p te .
PJî DACTLA SI A D M IN IS T R A Ţ IA ZIAR U LU I» fltr. Dr. P etroG roia or. 35. telefon 1275, 15 83, 33 17. — T IP A R U L: în tre p rin d e re a p o lig ra fică H unedoara —