Page 53 - Drumul_socialismului_1968_05

PROLETARI DIN TOATE (TARILE. UNIJI-VA I
In timpurile miniere Te

vor Intra
tn funcţiune st ce
liuc şi 6 re/ar est elicientă vor avea aceste u ti­
laje ?
— Mai întii vreau să' arain-
I psc că aceste lucrări sc exe­
In exploatările miniere din — In cimpurile miniere noi.
masivul Poiana Rusca — de care au intrat în exploatare cută cu scopul principal de a
extraqe si pune in valoare re­
unde se extrage o l)unâ parle anul trecut, se execută in
din producţia de minereu de prezent săparea a două puţuri zervele de minereu de fier si­
lier a tarii — au Început lu­ tua t: la marc adîneime rea-
crări le la importante obiec­ lizînd în acest fel dinamica
tive. m en it; sa asigure creş­ crescindă a producţiei prevă­
terea producţiei dc minereu. Obiective noi zute pentru actualul plan cin­
Semnilicativ este si faptul că cinal. Aceste obiective vor in ­
aceste lucrări se execulă la tra în producţie în primul t r i­
mestru al anului viito r si vor
noile mine Teliuc est si Ghe-
lar est. TovarAsul Nicolae lur- Ic extracţie, ce vor fi dotat > contribui la creşterea produc­
coane, inginer set ni între­ cu maşini de extracţie de ma­ ţiei în anul 1960 cu circa
prinderii miniere Hunedoara re productivitate — utilaje 300000 tone de minereu dc
a răspuns cu amabilitate la fabricate la uzinele din tară. fier
întrebările noastre — Pentru că ati adus vor-
— Despre ce obiective este b* despre productivitatea noi­ Interviu consemnat de
vorba ? lor maşini de extracţie, cîud MIRCEA NEAGU

CONSTITUIREA COMITETE10R DE DIRECŢIE
SI 3 Curse de autobuze

Rezerve interne există. pe traseele turistice

preşudinteiui R ii Francez e cer identificate şi mobilizate Pentru asigurarea transpor­

în staţiunile
tului turiştilor
balneoclimaterice şi ta caba­
nele din judeţul Hunedoara
.tn nceaslâ perioadă a e.vis-
Pe prim ele patru lu ni ale a­ apreciat că num ai prin iden­ (at o fluctuaţie mare dc m u n ­ s-au introdus autobuz:, care
cestui an. colectivul de m u n ­
tificarea şi m obilizarea tu tu ­
citori • — ară la tovarăşul Or-
g aiul C Gauile că de la Trustul dc construc­ ror rezervelor interne sc poa­ C o m itetului sindicalului dc la narcurq principalele trasee
laviun
Hăneusa.
preşedintele
turistice.
ţii Deva înscrie în agenda sa
te atinge o înaltă eficienţă e­
conomică. O atenţie deosebită
rezultate globale m u lţu m ito a ­
Incepind cu data de 15 mai
s-a acordat, disciplinei in i.u n -
re, depăşind planul rle produc­
ţie cu 4.72 la sută. In această că. Tn acest sens s-a arătat că grupul dc şantiere nr. 1 Deva circulă autobuzul dc ruta
— şi aceasta s-a datorat lip ­
Deva — Geoaqiu Tîăi, cu ple­
perioadă s-au adoptat o seric indicele fie utilizare a tim p u ­ sei dc preocupare in crearea carea din Deva la ora 7,00
V in e ri d im in e a ţa preşedin­ c ip iu lu i Craiova au vpn.it să-şi guverne ale noastre, să discu­ ale dumneavoastră si ale noas- de măsuri organizatorice, p rin ­ lui de muncă s-a realizat nu ­ co n d iţiilo r dc lucru corespun­ şi Hunedoara — Geoaqiu
tele R epublicii Franceze, ee- ia un călduros bun rămas de tăm despre Interesele şi scopu- trp. este conlormă serviciilor tre care a m in tim : conducerea mai in proporţie de 94.5 la zătoare care sâ perm ită asi­ Răi, avînd plecarea la 7,30.
neralul Charles de Cnulle. şi la oaspeţi. să ureze .d ru m n l r noastre comune. pe care le putem aduce, dum­ directă a unor un ităţi noi În ­ sută, iar la şantierele din Ha­ gurarea unui oiştig rid icat". Cu data de 1 iunie se vor
soţia au plecat din Craiova. b u n '. Se flu tu ră steguleţe tr i­ Vă spun dumneavoastră, aici neavoastră sî noî, Europei şl fiinţate. desfiinţarea unor ve­ ţeg. Ougir şi Brad, din cauza Una din problemele care va deschide traseele Haţeg —
îndreptând u-.se spre Bucureşti colore. se aruncă flo ri, se fac îa Slatina, că îmi pxorim sa­ cauzei întregii lumi. rigi de conducere in term edia­ absenţelor nem otivate şi a în ­ trebui să preocupe mai m u lt Cura Apei. Haţeg — Clrnic
îm preună cu oaspeţii se află semne prieteneşti. O vaţii, tira- tisfacţia pentru ceea ce 5-a Vă mulţumesc din toată I- re şi formarea unor b ’rouri v o irilo r în proporţie marc. a ­ noul com itet de direcţie este (pentru cabana Pietrele) si
preşedintele C o nsiliu lui de |p puternice răsună pinA d in ­ realizat încă de ne acum Ir in nlmo, în numele Franţei, pentru de analiză cu rol de prevenire cest indice nu depăşeşte cifra reducerea con sum u rilo r spe­ Orăsti'2 — Canton Alun
.Stat. N irolae Ceauşescu, $i so­ colo de ieşirea din oraş Cei trevederile noastre. Sîntero pe minunata primire pe care a unor neajunsuri pc şantiere. de 92 la sută. Ca urm are a ne- cifice. In această direcţie to­ (pentru cabana Prislop).
fia. Rmil Bodnaraş, vicepre­ doi preşedinţi răspund cu căl­ calea cea bună. pe calea unei rnl-ah făcut-o. întîlnirea ru Cu ocazia c o n s titirrii Conv­ respectârii tehnologiilor de c- varăşul Nicolae Tunaru, con­
şedinte al C onsiliului de .Stat. dură m anifestaţiei entuziaste strînse. deosebit de .strinse co­ dumneavoastră îmi va lăsa o ie ţu i ui de direcţie, ca organ xecuţie şi a pierd erilor de tab ilu l şef al trustulu*. arăta Turiştii, care doresc sâ v i­
precum şi persoanele oficiale a m u lţim u . laborări între România şi Fran­ amintire de neuitat. de conducere colectivă, repre­ t :mp, nu şi-au realizat in d i­ că „pe m ajoritatea şanticre- ziteze staţiunea Vaţa Băi au
române şi franceze care i-au Aceeaşi m anifestare de prie­ ţa. Ac?astă colaborare este Trăiască Slatina ! zentanţii salaria ţilo r au dez­ cele de normă un num ăr de la dispoziţie cursele obişnui­
insotit in vizita Ja Craiova. tenie şi caldă ospitalitate in- conformă istoriei noastre, a Trăiască România ! bătut pe larg o scrie dc nea­ peste 1050 de m un citori, ceea A. MOLDOVAN te de călători din autogara
înainte dc plecare, oaspeţii tim p in ă pe conducătorii de dumneavoastră şi a noastră, este Trăiască prietenia româno- ju n su ri care mai persistă ce reprezintă 25 la sută din Rrad.
au fost salutaţi de preşedinte­ stat rom âni şi francezi în toa­ conlormă necesităţilor noastre franoeză 1 Cu p rile ju l d iscu ţiilo r s-a întreg efectivul. (Continuaro In pac, a 3-a)
le C o nsiliu lui popular al Ju­
te aşezările pe care le străbat
deţului Dolj. Gheorghe Petres- in d ru m u l spre Bucureşti. Şo­
cu. cu solia. Jon Zâvâleanu.
seaua este străju ită de şiru ri
p rim a ru l m u n ic ip iu lu i C raio­ F ’
nesfirşile de săteni, îm brăcaţi A a p ă r u t
va. cu sot»a. şi de aIti repre­ . o
in straie de sărbătoare. Cer- C u v în tă n lo sint sublin'ate în producătoare de alum iniu, pre­
zentanţi ai orcanelor Jocalc He dacurile şi c â rd u rile caselor repetate rîn d u ri de puternice zintă macheta uzinei, sub li­ J * * * , 1-
slat.
sin t îm podobite cu scoarţe, cu ovaţii pentru prietenia rom â­ n iin d ră întreprinderea pro­ • - » /
O gardă m ilita ră prezintă o­ covoare tesute cu m otive na­ no-franceză. duce în prezent 75.000 de to­ | # e #
norul. i t ut u fi i
ţionale ; în fata caselor sint Tn tim p u l popasului dîn pia­ ne de a lu m in iu anual, cu o
La ora 9. cei doi conducă­
aşezate mese încărcate cu va ­ ţa centrală a oraşului Slatina, puritate de 99.8 la sută. FI a v
tori de slat. aflaţi in1r-o m a­
ze cu flori. T ine ri şi tinere. în form aţia corală a casei de cul­ in fo rm a t pe oaspeţi că actua­
şină deschisa, precum şi ce­ lele lu crări de extindere a ii- • . • * * * -
pitoreşti costume olteneşti, se tură şi tarafu l din comuna
lelalte persoane oficiale, şi-au care poartă numele vestitului zinei vor perm ite ca în u r­ H U N E D O R E N E
început călătoria. Un mare prind în hore, saltă in ritm u l m ătorii ani la Slatina să se
haiduc de pe aceste melea­
num ăr de locuitori ai m u n i­ vioi al cântecelor populare. producă în Recare an mai
guri, tancu Jianu, particip ant
f * «
la revoluţia de Ja 1R21 a lui m u lt He 100.000 tone de alu­ 1 1 4 * »#♦ • " * CAIET CULTURAL, EDITAT DE ZIARUL „DRU­
T u d o r Vladim irescu, in te rp re ­ m in iu . V orb in d despre ro d n i­ f i • » » % p * ® * a ■ MUL SOCIALISMULUI" ŞI CASA CREAŢIEI POPU­
*1
»*
r
in oraşul aluminiului tează cînteee populare. cia colaborării franco-vomâ- « 8 t • • » * * « * * LARE A JUDEŢULUI HUNEDOARA.
ne în înfăptuirea acestui o­
Oaspeţii trec prin m ulţim e.
* 9
9 ^ * :
A u loc calde şi spontane m a­ biectiv. care a pus bazele in­ 9. " 0 ■* f W • , » 0 • 48 de pagini dc lectură reconfortantă, in măsură
nifestări de prietenie. Se fac dustriei a lu m in iu lu i românesc,
u ră ri pentru prosperitatea directorul a relevat condiţiile • . . * i . * . • * să satisfacă deopotrivă pe iubitorii articolelor şi comuni­
Franţei şi României. Cei doi bune asigurate în Franţa m u n ­ cărilor ştiin(ificc, ai literaturii, artei, teatrului, coregra­
preşedinţi string călduros mîi- citorilor, in g in e rilo r şi te h n ;-
nile a zeci şi zeci de cetăţeni cîenilor rom âni în vederea fiei etc.
Ajunsă la OII. coloana o fi­ sint în tîm p in a ti de Constantin specializării lo r rapide şi la
cială trece p n n tr-u n original Sandu, preşedintele C onsiliu­ care îi înconjoară, m u lţu ­ un înalt nivel tehnic în do­ • Semnează aulori din judc(u! Hunedoara, cerce­
tunel din ra m u ri He stejar, cu lu i popular judeţean Olt. şi mesc pentru p rim ire a ospita­ m en iu l producţiei de a lu m i­
care a fost îm podobit schele­ a.lţî reprezentanţi ai organe­ lieră. niu. tători ştiinţifici şi creatori literari.
tul m etalic al podului. J.a in­ lor locale de stat Cei doi pre­ Coloana de maşini se opreş­ M u lţu m in d dire cto ru lu i pen­ • Peste 100 de poezii, numeroase schite şi poves­
trarea pe pod. pe o pancartă şedinţi sînt salutaţi cu e n tu ­ te apoi în faţa uzinei de a lu ­ tru prezentarea făcută, pre­
încadrată eu drapelele He stat ziasm de loouRorii vech iu lui m in iu, ale cărei produse sînt şedintele Franţei. Charles de tiri, articole diferite şi alte surprize vă oferă caietul
ale României şi Franţei este oraş. T ine ri îm brăcaţi în fru ­ astăxi cunoscute în peste 20 Gaulle, a spus : Ştiam că c- cultural „Ritmuri hunedorene“ .
inscrisâ în lim b ile română şi moase costume populare ofe­ de ţări de pe d ife rite m e rid ia ­ xi.stâ această uzină de a lu m i­
franceză urarea : ..Bine aţi ră oaspeţilor, după obiceiul ne ale globului. La intrarea niu de la Slatina şi am vor­ • De vinzare la magazinele şi chioşcurile de difu­
venit distinşi oaspeţi in oraşul pâ m în tuhb . tra d iţio n a la „ p l i­ în uzină, realizată după pro­ b it cu preşedintele Ceauşescu t f l U M
Slatina ne cu sare1', ploşti cu re n u m i­ iectele firm e i franceze „Pe- de p la n u rile pe care le aveţi zare a presei.
Pe străzile Slatinei, oraş ca­ tul vin de Sim bureşti. buche­ chiney*. oaspeţii sînt în tim p i- pentru dezvoltarea ei. Ştiu câ
re îm plineşte în acest an te de flo ri şi marame. naţi He M atei G higiu, m in is ­ aveţi proiecte mari, câ vreţi
şase secole de existen­ Preşedintele R epublicii F ra n ­ tr u l co n stru cţiilo r pentru in­ să produceţi anual 200.000 to­
ţă, au ieşit în întîm pinaren ceze. Charles de Gaulle, şi dustria chim ică şi ra fin ă rii, ne de alum iniu. La E .M . Vulcan
preşedintelui Charles de Gaulle preşedintele Consi'îiulu» de de m em b ri ai conducerii uzi­ S înt fe ric it câ francezii si VACANŢĂ
şi a soţiei sale, a preşedinte­ Stat. Nicolae Ceauşescu. <au nei. de numeroşi m un citori, rom ânii, inginerii noştri şi ai
lui C onsiliului dc Stat. Nicolae loc pe un podium amenajat in ingineri şi tehnicieni, d intre dumneavoastră, cooperează în
exem plu de Nerealizările
Ceauşescu. şi a celorlalţi oas­ piaţa din centrul oraşului care u n ii s-au specializat în această muncă. Această coo­
peţi, m ii de locuitori. La so­ şi răspunzând cuvintelor de în tre p rin d e ri s im ila re france­ perare este un
sirea în centrul oraşului, în bun sosit şi m anifestaţiei en­ ze. Pe clădirea p a vilio n u lu i ceea ce putem face îm preună
piaţa acoperită de un covor tuziaste He prietenie făcute a d m in is tra tiv al uzinei, îm po­ şi. mai ales, de ceea ce tre­ Ieri nu-mi trebuiau multe ţi. spăr^cam telefonul. Sf-a
m u ltico lo r din flo ri îm binate de populaţia oraşului, au rostit dobită cu drapelele României buie sâ facem în continuare. uoa din sărite. Pc mine, cel căruia îi place să rsorbcatcă la
în m otive populare, oaspeţii scurte cuvintâri. .şi Franţei, se află portretele La plecarea din uzină celor au anihilat depăşirile telefon (aţa zic colc^/i). Nu m-a lăsat să scriu un rînd. A tot
preşedintelui Republicii F ran­ doi preşedinţi le-au fost înm i- sunat. Parcă s-att înţeles oamenii, intre ci: „/ i(i amabil, pen­
ceze. generalul Charles de nate albume cu aspecte din tru duminică mai arc rost să mergem la Poiana nardselnr ţ
Mai sint narcise?"; „ Dacă shttc(i drămui, ce imiluire de fot­
Realizările
prim elor
patru
dc pro­
Cuvintarea preşedintelui Gaulle, şi preşedintelui Consi­ uzină. luni ale anului la Exploatarea tă perioadă procesul însemnate bal se dispută la Petroţant f*t „Nu vă supăraţi, .<<• poate
dc
Nicolae
Stat.
liu lu i
ducţie a cunoscut
In d ru m spre P'teşti, la V a ­
Ceauşescu. iar pe un fundal lea Mare. Jitaru, Negreni şi miniera Vulcan nu sînt în mă­ raţionalizări. Astfel, in stratul inerte la Geoaqiu Păi?,.".
bineînţeles, am lost ţi amabil ţi. drăguţ, nici nu ni-am
Consiliului de Stat, albastru in scripţii în lim b ile la intersecţia cu comuna Scor- sură să confirme potenţialul II S-a făcut trecerea de la aba­ supărat dar... s-a supărat pe mine secretarul dc redacţie .•
română şi franceză : „T ră ia s­
tajele cameră la abataje fro n ­
economic de care dispune. A ­
niceşti, lo cuito rii acestor aşe­
că pacea şi prietenia între zări. p u rtă to ri ai unor bogate cest lucru esle orălal dc fap­ tale. Totodată s-a înlocuit ta­ — Proza nu mi-o dat ţ
popoare !*. tra d iţii în domeniu) p o rtu lu i tul că exploatarea a realizat vanul artificial care era din îndată, dar...
Nicolae Ceausescu Ing ine rul Constantin Spoitu, şi jocului strămoşesc. în tîm p i­ planul de producţie pe această scindnră cn tavan artificial din — F.u stau cu padina deschisă !
directorul uzinei, care a făcut nâ pe oaspeţi cu cunoscutele perioadă numai în proporţie dc plasă metalică, s-a introdus sus­ — $< cu ani biroul phn cu însemnări. Uite : excursie de
un stagiu de specializare în m ai lo r echipe He dansuri popu­ 95,9 la sută, înreqistrînd o res­ ţinerea hidraulică la abatajele
Draql 1ovarA$l, rile pentru a asiqura securita­ m ulte în tre p rin d e ri franceze lare. tantă dc 9 185 tone cărbune. frontale si s-a trecţit la tăierea două zile la Poiana narciselor — Hn^â Făjţâra}. înscrieri la
Doresc să subliniez in lata tea t tuturor naţiunilor e u ro ­ Dacă sectoarele 1, ll si V I $i-au cărbunelui cu combina 2 k'-52. organizaţiile U.T.C. <1 la O.N.T. Se poate merţe la toate ca­
banele, dar mai frumos 0 la... (să-ţi aleagă fiecare cabana pre­
dumneavoastră că vizita p: pene. pentru a contribui la pa­ depăşit planul de producţie, nu Acestea sînt acţiuni la ordinea ferata) Gura 7.lata, Gura Apei. Căprioara, Halda, Pietrele, Rusu,
tare o lace in tara n o b ilă cea in întreaga lume. Consi­ acelaşi lucru se poate spune zilei în ţoale u n ită ţii: econo­ Cîmpu lui Neaşţ... Aici am ft<a pentru Geoaqiu-Hăi. Se poate
domnul preşedinte al Franţei, derăm că aceasta corespunde despre sectoarele II I , IV şi V mice. Dar tiu poate fi satisfă­ face baie, plimbări prin împrejurimi, s-a descins un bufet la
Charles rle Gaulle, doamna de intereselor tuturor naţiunilor Pe plaiurile argeşene tare au rămas in urmă lată de cut nimeni de afirmaţiile in g i­ ţtrand. Mi s-a mai comunicat că la toate cabanele rustice }i
Gaulle şi celelalte personali­ din Europa, din întreaga lu ­ prevederii? trimeslrialc cu pes­ nerului şef adjunct care caută bufetele de pe ţosele s-a făcut o aprovizionare..,
tăţi franceze, se inscrie în tra­ me. Cooperarea rornâno-fran- te 13000 tone cărbune. Nerca- să justifice că o parte din nr-
diţiile prieteniei româno-fran- ceză este menită să unească Şoseaua — cu largi serpen­ ce. iau cuvîn tu l preşedintele lizările dc la aceste sectoare reali/âri sc datoresc înnoirilor — Iar numai excursii ? Am publicat ţi sîmbâta trecută.
reze, în relaţiile prezente care popoarele din Europa nu să le tine — şerpuieşte p rin tre R epublicii Franceze, Charles an anihilat complet depăşirile — fn sensul că muncitorii nu Altceva !
:e dezvoltă minunat. Şi in co­ dezbine, este îndreptată spîe dealuri terasate. p rin tre aşe­ de Gaulle. şi preşedintele Con­ celorlalte, dind astlel un cali­ erau deprinşi cu noile condiţii — Altceva sport, fotbal la Lupeni — «e anunfâ un meci
laborarea noastră de viitor, prietenie spre proqres pentru zări de oameni gospodari ce siliu lu i de Stat, Nicolae ficativ ncsatislăcător acţiunii de muncă avînd o pro ductivi­ „mare" cu U M. 7 imiţoara Fotbal la Deva — alt meci
pentru dezvoltarea patriilor toate naţiunile din Europa şi şi-au îm podobit festiv comu­ Ceauşescu. de realizare a planului de pro­ tate redusă ?! „mare" cu Metalul 7 umu Severin. La Că/an.. „ relache
noastre, pentru pace în Eu- din inlrcaqa lume. nele cu drapelele de stat ale ducţie pe întreaqa exploatare. ARTENIE MICLEA — Dar pentru tine sport înseamnă... fotbal?
Franţei şi României. Răsună
topa şi în lumea întreaga. Poporul nostru a prim it cu — F.i, nu chiar. Dar mai lasă-mi două cuvinte despre fot­
urale pentru prietenia româ- Inginerul şef adjunct Dan Su-
Dumneavoastră cunoaşteţi bi­ multă căldură pe oaspeţii tran- bal. la PciToţani se va pune in joc victoria. Să vedem cine
no-france?.ă, pentru conducă­ (C ontinuare în pag. a 4-a) rulescu n : declara că în aceas­ (Continunre în pag. a 3-a)
ne cura se materializează cola­ cezi, ştiind că împreună vom va cîftifta. Victoria T J i u sau Victoria Călan ? (Pentru că
borarea dintre Franţa şi Româ­ putea să aducem o contribuţie torii de stat ai Franţei şi la Tîrfţu Jiu, ftii povestea cu ..antecedentele" ţi măsura lua­
nia. deoarece aici s-a construit mai activă la cauza progresu­ României. Pe alocuri, coloa­ tă de federaţie). Tot meciuri „mari" la Teliuc (Minerul cu
na de m aşini se opreşte, con­
şi se allA in curs de dezvol- lui naţiunilor noastre, la cau­ ducătorii celor două state ţrhn(a Petroţant) ţi la Zlatna (Aurul cu-... Aurul Prad)
lare Combinatul de aluminiu, za păcii şi colaborării în lume. schimbă calde strângeri de LA ORDINEA ZILEI — Dccit sâ seni numai despre excursii ţi fotbal mai bine
înfăptuit în colaborare eu spe­ Mulţumesc domnului pre­ mină cu cei ven iţi in în tîm p i- lasâ-tc paguba} Toţi ţliu ce va fi duminică.
cialiştii francezi. Este o dovada şedinte al Franţei pentru cu­ nare.
a ceea ce pot realiza, prin- vintele adresate locuitorilor din — Cred că nu chiar tO(i ţliu. Dar, am ţi atletism. La
tr-o cooperare paşnică, două Slatina — oraş core în anul Buciumaşi anunţă de depar­ Petroţant, azi ţi mitne, \e dispută etapa judeţeană a campio­
natului republican pentru copii. Mitne, la Hunedoara, sc des-
popoare care doresc sA-si cre­ acesta sărbătoreşte 500 de ani te sosirea oaspeţilor în m u­ întreţinerea culturilor făţoară etapa judeţeană a campionatului de calificare la volei.
eze un v iilo r fericit, liber şl de existentă — iar dumnea­ n icip iu l Piteşti. In centrul o­ In aceeaţi localitate a începui iert </ continuă azi ţi mîinc, tur­
independent. voastră vă urez mult succes în raşului. m ii şi mii de oameni neul final al campionatului republican de calificare la handbal
Aşa cum a relevat aici dom­ activitatea pe care o desfăşu­ ii întîm p in â cu puternice ova­ masculin. Vm echipe din toata (ara. Tot la Hunedoara ţe ti­
nul preşedinte «1 Franţei. în raţi, astfel incit să vă aduceţi ţii. Pe o estradă, amenajată In urma ploilor care au că­ spune acelaşi lucru despre acţiune deosebit de Importantă. ne etapa dc zonă a campionatului republican de calificare pe
Întrevederi): pe care le-am avut din plin contribuţia la mărelia în faţa m on um e ntulu i evoca­ zut pe tot cuprinsul judeţului cooperatorii din Sintandrei, un­ In vederea terminării ei de u r­ echipe la lupte Rreco-romanc .<> lupte libere. Dacă vrei
am căzui de acord asupra dez­ patriei noastre. la prietenia tor „1907". fo rm a ţiile corale — cantitatea de apă variind in ­ de la cultura dc sleclă prima genţă este necesar sâ nu se încearcă...
voltării colaborării multilaterale a!e palatului c u ltu rii, sin di­ tre 25 şi 55 litri pe metru pă­ praşilâ şi răritul trebuiau ter­ aştepte zvinlarea terenului D in ­
dintre tănle noastre. Am căzut dintre Franţa st România, la trat — s-au cr-:at condiţii fa­ minate, însă acţiunea s-a ami- tru a sc face combaterea me­ — Uite ce e. eu n-am timp dc... Mie îmi trebuie proza
de acord sâ ne mvlm efortu­ cauza păcii în Europa. catelor, ale căm inului cultu­ vorabile pentru dezvoltarea ilat dc la o zl la alia. De ase­ canizată. ci să se mobilizeze la F. ţîrzîu! (Dar m-a făcut pe nune sâ irosesc timp preţios ţi
culturilor Dar, o dată cu aces­ menea. la C A P. Lăpuşnlc de- lucru pompele cu tracţiune a- să-i citesc toate fiţele, ea sâ ţtie ce va fi azi ţi mîine. Mai
ral din Domneşti, elevii şco­
tea cresc si buruienile, care abia în ultimele zile s-a trecui nlmală şl cele acţionate ma­ bine .suna telefonul).
lii pedagogice Muscel. în to­ consumă o mare parte din la repartizarea culturilor prăsi­ nual. — îndată.
Cuvintarea preşedintelui Franţei, tal peste 400 de persoane, in­ hrana cultu rilo r de pâioase, toare pe braţe de muncă, ceea Prima praşilâ şi Tăritul fiind — Si nu numai cu sport ţi excursii, excursii ţi sport !
tonează solemn melodia „ B i­ prăsitoare sau lequmc. Pentru ce face ca şi din această cauză lucrări hotărîtoare pentru soar­ „Ce (i-e ţi cu secretarii ăţtia de redacţie !" — mi-am zis. Cine
prâşitul .sâ se intirzîe. Şi rea li­
a asiqura obţinerea de recolte
ta recoltei, se cere ca execu­
ne aţi venit", compusă de di­
generalul Charles de Gaulle rijo ru l A lfon s Popescu, în cin­ sporite, de maximă însemnătate zările Inreqistrale la coopera­ tarea lor să se facă sub di­ m-a pus ? Sâptămîna trecută l-am întrebat eu pe Ştefan dacă
în afară de excursii ţt sport mai ţtie ceva. Acum...
supraveghere a s o c ia ­
recta
stea distinşilor oaspeţi ai o- este orqani/area şi executarea tivele agricole din Sălci va, liştilor. avîndu-se qrljă ca pe Cind să m-apuc dc scris iar sună telefonul: „Fth bun, ţi
tn c :l mai scurt timp o lucră­
Turdas. Ilia scot
în evidentă
raşuluî. Profesorul pensionar rilor de întreţinere, respectiv laptul că nu s-au mobilizat ton­ fiecare parcelă să se asigure o dacă aveţi spaţiu, publicaţi în „Vacanţa săptămânala'" că du­
Sînt profund mişcat de m inu­ atit de înflăcărall, cind văd Constantin A lb ii însoţit de un a plîvitnlui şi prasilelor. te forţele şi mijloacele la în ­ densitate corespunzătoare de
nata primire pe care ne-au fă­ Inimosul dumneavoastră tine- grup de tineri, le oferă pline Acordînd qrija cuvenită men­ treţinerea culturilor. plante la hectar O dată cu a* minică la Sarmizeţţctusa, Hal ţa, Gurasada ţi Heriu se desfâ-
cut-o populaţia şi autorităţile Tet, sînt plin de încredere in ţinerii în stare curată de bu­ Paralel cu urgentarea şi ler- ceasta este necesar ca pe su­ ţnară faza intercomunală a bienalei de teatru. Participa for­
din Slatina. destinul tării dumneavoastră. şi sate. ruieni a lanurilor si alinării so­ minarra ln cel mai scurt limp prafeţe cît mai mari să se rea­ maţii artistice de amatori ale căminelor culturale. Comunica...".
Colaborarea jioast>1 cu tara Preşedintele R epublicii F ran­
Sint toarte fericit să lului. în scopul păstrării um i­ posibil a plivitului şi praşilp- lizeze culturi intercalate de fa­ Să nu mai spună „ cineva" că rut dăm titeeva dccit... ex­
dumneavoastră pste necesară
vin aici tn compania domnu­ ceze. preşedintele C onsiliului dităţii acumulate, la coopera- lor. este necesar ca speciahşhi sole si dovl:ci. sporind astfel cursii ţi sport.
pentru ceea ce avem de în-
lui Ceauşescu. preşedintele He .Stat al României sin t sa­ livele agricole din Dobra To- să urmărească zi de zi ştirea producţia şi veniturile un ităţi­
Consiliului dc Stat al Repu­ lăplm l în vremurile noastre : lutaţi în numele lo cuito rilo r leşti. Simerîa şa., lucrările de fitosnnitnră a culturilor, penlru lor cooperatiste S. POP
blicii Socialiste România, pen­ adică o Europă unită, o Eu­ nlivîl la păioase. aplicarea pra- a s? putea lua măsurile cores­ Paralel cu executarea lu cră­
tru a vă aduce salutul de prie­ ropă a proqresului si păcii V i­ He pe aceste străvechi melea­ şilclor la carlofi. sfeclă sau punzătoare de combatere a bo­ rilor de întreţinere a culturilor
zita pe care am cinstea s-o fac
tenie al Franţei. guri româneşti de Petre D u m i­ porumb s-au orqanizat din lilor şi dăunătorilor. Aplicarea sc cere să se acorde maximum
in tara dumneavoastră, la a­ de atentie aplicării în conti­
Acum cind văd oraşul dum­ nică. preşedintele C onsiliului timp şi se desfăşoară bine, i i- tratamentelor la cultura carto­
mabila invitaţie a domnului nuare a udărilor alît pe terenu­ INALA
neavoastră atit de frumos. a tî1 preşedinte Nicolae. Ceauşescu popular judeţean Argeş. ne|p din aceste acţiuni fiind filor. în oare scop s-a şi dat rile amenaiale cil sl pe cele
de activ, cind vă văd pe toţi ne-a permis nouă celor două In tiin p in a ti cu urale pu terni­ d :ja încheiate. Nu se poate prima avertizare, reprezintă e neamenaiatî.