Page 54 - Drumul_socialismului_1968_05

Simbâtâ t8 maî 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI
2

Şedinţa cenaclului

„Ritmuri"
GHERGHINESCU VARIA:
Duminică, 26 mai, orele
10, Ia sediul redacţiei zia­
rului „Drumul socialismu­
lui", va avea Ioc şedinţa de
lucru a cenaclului judeţean
de artă .Ritmuri**. După o­
bişnuita lectură, va urma
consfătuirea creatorilor li­
terari din Judeţul Hune­
doara.

SIMETRII TO ETICE

Numele (uî Gherghinescu Vanîo a rămos îngemănat
Doar lunatic sîngele cu una dintre cele mai temerare şi risconte întreprinderi
| Elegie de ceas tîrziu urcă în floore din literaturo noastră i o revistă de poezie. Revista „Cla­
viaturi", opărută sub conducerea sa la Braşov în 1941 —
şl şerpi bolnavi
vin so-i odoormă fa rădăcină 1942, prin colaborările prestigioase obţinute, a reuşit «o
de-abio acum, fie, în nişte vremuri de trista memorie, o prezenţă vio şl
O coso de piatra inlr-nserăh de ope răstălmâcindu-ne visele. distinsă, mentă a lupta pentru păstrarea integrităţii Poe­
îmi păstrează copilăria smulsă ziei. Animatorul ei, cu un rafinat şî sigur simţ estetic, c
din cel dintîi căprior al pădurii... TI6ERIU MARIŞ reuşit să concentreze în paginile „Claviaturilor" preze iţe
Singelc meu plinge-n rădăcinile ste ja ri lor ale unor personalităţi poetice originole şi precis contu­
după vetrele orse de stele rate : Tudor Arghezi, Lucian Blago. Ştefon Aug. Doinaş,
şi urcă în crengile albastre de-atilo ccr VÎRSTA Radu Stanca, Al Lungu, Lucion Valea, Octav Şuluţiu, Ben.
ca un strigăt de*împlinire nebună. Corlaciu etc., etc.
Intre mine şi-nceput nu-» decît o umbro
mişcată din noopte Spre un colţ de lumină. Arde în noi un timp al minunilor Poet el însuşi, debutmd editorial în 1928, Gherghinescu
Aplecat cu timplo-n ceasul tîrziu, pe oltore botrîne. mireosma Vonia se of fă cu „Timp sonor", recent întrot în librării, lo
Îmi pore că nu mai e nimeni şi puterea dm oasele bunilor. ol polrulea volum. Poezia so este oceeo o unui intelectuol
in aceste ţinuturi verzi, fin, care. în spatele fiecărui rînd scris, ore acumulată, ală­
să ordă locrimo-n pocalele luminii, Somnul vine mai greu turi de propriile experienţe, o cultură vastă, vecină cu eru­
pentru cel care şi-o săpat nume!e*n dor se spumegă repede diţia Aceosta însă este doar schelăria, invizibilă dc altfel,
Tn epoca noastră, ştimţa este bot. Psychoiogie. voi 1. Paris, vitraliile clipei din clopotul lumii. Tînăro apă — sufletul meu o poeziei sale. divulgată de însuşi poetul în prefoţa la
apreciata mai ales clin perspec­ Lector unîv. ION DRÂGAN p 304). ţîşnit dm immo de lespede ! unul dm numerele „Claviaturilor" : „Opero artistului ne­
tiva u tilită ţii sale. din punctul l.uminînd căi care duc spre AUGUST1N JULA cultivat poate fi frumoasă, dor de o frumuseţe superfi­
de vedere al aportului său la — Doctorand în psihologie — perfecţionarea tehnicii. spre Către zori re-nflorim mai înalţi cială. N-ore odîncimi, nici ecouri. E anemica, li simţi li­
dezvoltarea socială. .Ştiinţa transformarea naturii in bene­ şi cumva mai deplini — mitele şi îi presimţi sfîrşitul". Am reprodus opinio nu atit
pentru ştiinţă" sau „ştiinţă în ficiul omului, spre transfor­ S IM T Gindul caută creangă in cer pentru o defini autorul (core se defineşte perfect prin pro­
sine", este astăzi un nonsens, marea şi ameliorarea condiţiei Şi moi adine — rădăcini — pria poezie), cît pentru că ni se pare extrem de actuală, în
o idee pe care orice logică, umane, psihologia este o ştiin­ Speciol pentru poeţi/ puberi core zburdă prin Parnas, tro-
chiar elementară, o refuză. ale elevilor. Modernizarea în- ţă de mare actualitate şi u tili­ Sînt numoi o tresărire plopindă de dor, EUGEN EVU gindu-i amical de barbă pe toţi filozofii necîtiţî.
.Aplicarea fn practică a re­ vâţâmîntului — imperativ o­ tate. Este necesar numai ca o­ Un freamăt de cîntec uşor, Daco ţinem seama de cele citeva moduri poetice car-
zultatelor sale, face ca ştiinţa biectiv al epocii noastre, este mul să-i descifreze tainele şi Pierdut pe urmele tale. dinole o căror dîsocioţie a operot-o Goorge Colinescu.
sâ devină o însemnată forjă de neconceput fără concursul sâ le valorifice. Cultura şi ci­ CEAS CALM constotareo core se impune este co Gherghinescu Vania
dc producţie, un factor ho- psihologiei. A lît problemele vilizaţia modernă ii oferă în Sînt numai o pîlpîire olbostră. se încadrează în „modul ingenuu", definit de critic ca
(âritor al mersului înainte al de cibernetizare ale învâtâ- acest sens cimp nelimitat dc Un zvon ce - ţi bate în fereastră, Pornirea leneşă, subţire a vîntului fiind „relatarea nudă a sentimentelor fără alt scop. decil
economici şi culturii, al între­ inintidui, cît şi cele cu privire aplicare Astă/i. psihologul In albul omăt să te cheme A stăvilit o clipă searo domoolo, strins de o se îmbăta de ele şi o le fixa Efectul este adesea
gii societăţi socialiste”. (N. la utilizarea mijloacelor mo­ nu-1 găsim numai în şcoală cumpănită, sentimentalismul sou prozaismul, dar subconştienţa este
Ceauşescu. Expunere cu p rivi­ derne în procesul predării, sau in laborator, cl şi în uzi­ Cînd orderi înalte au trecut în nefiinţă exclusă Modul ingenuu are ceva de jurnal intim şi în fuga
re la îmbunătăţirea organiză­ necesită din partea practicie­ nă. în spital sau clinică, pe Sînt lacrima îemii prelinsă pe geam Dovada zilei de-o fost mult preo lesne de retorism, adesea poate cădea în el" (G. Călincscu,
rii şi îndrum ării activităţii de nilor temeinice cunoştinţe de bordurile navelor sau in ate­ Cînd în privire nu le om — curmată. Ulysse, p. 414) Marea calitate o Iul Gherghinescu Vania
cercetare ştiinţifică). psihologia copilului şi psiho­ lierele de creaţie ş.a.m.d.. eo- Lumină senină şi coldă.
logie pedagogică. Fără ac?ste Crengile îşi irosesc, golben, făclia constă însă tocmai în oceeo că, pe această muchie de
ICxisLâ însă discipline al că­ fundamente, modernizarea ar laborînd peste tot unde i se Increde-le in glodul prietenesc Stăruie seîntei verzi ţîşnite către cer cuţit oflîndu-se, nu code niciodotă în retorism sau in sen­
ror aport la activitatea de putea degenera în... modă. cu solicită sprijinul. Iar miine, $i*alunci voi fi o creangă-n vînt. Asfinţitul dobîndeşle neverosimil culori timentalism.
transformare a naturii şi socie­ toate consecinţele care decurg în şi mai mare măsură Din a- Vibrînd scăpărător pe strune. matinale. Poezio lui Gherghinescu Vonia este evident ontidecla-
tăţii este mai puţin vizibil şi, dintr-o asemenea transformare. Căţelul pomîntului latră întunericul stingher. motorie. O poezie în care notaţii discrete şi elegante con­
mai ales, mai puţin cunoscut. ceastâ colaborare rezultă pro­ ADRIANA DUBARIU Piere lent conturul lucrurilor opropiate
Intre acestea se numără şi psi­ Una din punţile de legătură gresul. iar psihologia prinde Pădureo e năpădită de respiraţia verde o verg înspre o imagine artistică de o more simplitote şi
limpezime. O poezie co „Leagănul", reuşeşte în numoi
hologia. Datorită acestei necu­ între şcoală şi viată o consti­ rădăcini tot mai adinei in so­ SINETUL 13 II icrblî,
noaşteri a domeniilor de apli­ tuie orientarea profes;onalâ a lul fertil al vieţii. înfometat trece un obur prin zorişti şose versuri să realizeze sinteza unui sentiment de calmă
cabilitate ale acestei discipli­ elevilor. Pentru ca această ac­ In vasta operă de transfor­ Si către Izvoare plutesc lunar cerbii. beatitudine cu acolo tot atit de tonic al contopirii cu na­
tura. cu pămîntul leagăn : „Pe o colină bătută de soare/
ţiune şâ se desfăşoare cu suc­
ne, ea a fost definită şi sub ces deplin este necesar ca di­ Noaptea se-nvolburâ cu ziua Râmîne, apoî, un timp, ochiul tăcerii Culcat in iarba aromată şi fragedă/ Aţipesc legănat,. / In
forma unei butade : „psiholo­ riginta. corpul profesoral etc., mare şi clesâvîrşire a lumii, In crengile rare Să vegheze mustirea domoală a ierbilor clipa aceasta/ Pămîntul întreg/ E leagănul meu regăsit".
gia este ştiinţa cu care se o­ să aibă cunoştinţe de psiholo­ vocea psihologiei se face au­ din pâdureo pierdută. Pulsul orborilor crescuţi din arterele hurmi In „ICOANA STELEI", aceeaşi tehnică, aplicată poate pe
cupă psihologii**. Nici chiar zită din ce în ce mai distinct, Nu simţi, Iubito, In oşteptoreo doritului, noului răsărit
gie (a copilului, a adolescen­
definiţia clasică — ştiinţa des­ tului. a muncii). „Diagnosti­ dar armonizîndu-se cu vocea cum buzele-mi caută amintirile ? Lovind cu săgeţi de lumină in porţile lumii. un mai profund fond emoţional, duce cu discreţie la efigia
pre psihic, sau despre fenome­ carea" aptitudinilor, a inte­ Nimic nu moi arde în roşu, nemuritoore. devenită simbol, a lui Eminescu Exemplele
nele psihice — nu satisface reselor şi aspiraţiilor elevilor, celorlalte ştiinţe. nici trandafirul tăcerii... NICOLAE DRAGAN desigur s-ar putea înmulţi ; le considerăm însă suficiente
şi mai ales nu pune în evi­ educarea calităţilor necesare spre a ilustra o ipostoză — oceeo dominantă — o poe­
denţă caracterul ei aplicativ. tului.
De aceea, ne propunem ca în unei anumite profesii, toate Discreţia sa e temperamentală şl îşi află rădăcinile în
acestea presupun şi necesită
rînduri'îe ce vor urma, sâ iden­ cunoştinţe de psihologie. Fără timiditate. Poetul e un timid core nu exteriorizează, ci îşi
tificăm domeniile în care se aceste cunoştinţe munca de consumă în solitudine, pe pion intim, morile combustii su­
utiJizează. în practică, date fleteşti : „Aş fî vrut să vii cu mine în singurătate, pe culmi/
ale psihologiei. orientare profesională ar avea Dor cînd buzele încercau să-ţî spună/ Mi se tăcea obro-
caracter empiric. Şî empiris­ zul ca lumina de lună/ Şi-n singe-mî vuia o pâdurt de
Mai întii o constatare comu­ mul nu-şi poate găsi loc în­
nă. In viaţa de toate zulele. tr-o lume in care s-a fotogra­ ulmi" („TIMIDITATE"). El nu păşeşte alături de Ea. ci in
f.ecare din noi utilizează no- fiat fata nevăzută a Lunii şi urmo Ei. străduindu-se să-i reconstituie fiinţa din detatîf
.ţ-iuni şi expresii cu conţinut, se pregătesc escale pe Marte obscure, insignifiante pentru oltcinevo, relevonte door pen-"-
psihologic : „sâ fim atenţi", tru îndrăgostitul timid : „Poşii tăi mărunţi au trecut/ Cînd-
In sistemul disciplinelor ca­
„mi-aduc aminte", „le-ai gîn- re stau la baza organizării şi va pe aici ;/ Le-om descoperit urma. imprimotă co n lut,/
dit bine ?". .fă un efort de In sideful scoicilor mici.../ M-om odihnit pe nisipul moole
voinţă", vare sentimente pro­ desfăşurării ştiinţifice a mun­ şi cold,/ Pe core trupul tău froged otuncl l-o-nfloril ;/ Lin­
funde" etc. Sînt cunoscute oare cii se numără şi psihologia. gă moreo care şi -atunci va (i fost de smorold,/ Te sim­
In mod ştiinţific aceste noţiuni Psihologia inginerească, de e­ ţeam pe aproope şi eram fericit//.,. Te simt peste tot si
şî expresii, sau Ie utilizăm xemplu, studiază ameliorarea aşa de aproape/ Că daco te-oş strigo, oi veni către mine,/
într-o accepţie empirică ? Ci­ condiţiilor şi a metodelor rte Uşor, ca-n legendă, păşind peste ape,/ Ori ţîşnind, co
ne ne-ar putea edifica asupra muncă, precum şi adaptarea ondinele, din adîncurî marine" („Pe plajă"). Chiar in
acestui lucru, dacă nu psiho­ maşinilor şi a mecanismelor pasteluri, notoţio rămîne de o mare discreţie, reducînd
logia din arsenalul căreia fac la particularităţile psihice ale peisojul doar lo citeva linii foorte precise, ceeo ce rage-
parte ? omului Mecanizarea şi auto­ reoză osocioţia cu desenul copiilor. E un peisoj simplu,
matizarea producţiei nu sînt reolizot doar din elemente csenţiole. însă de o plasticitate
Dar fenomenele psihice sînt numai probleme ale tehnicii, evidentă şi cu o maximă capacitate de sugestie : ,,Se stre­
fenomene umane. Iar civiliza­ ci şi probleme ale psihologiei coară prin desiş/ Umbrele, dinspre Timiş ;/ Sus pe creste,
ţia — ca operă de transfor­ muncii. Munca cu maşini şi
mare a naturii — este apana­ aparate automate necesită o auriu/ Soarele e încă viu ;/ Prin pădure t»enul suie,/ Şer­
jul omului. Maî ales în civi­ anumită stare psihică, anumi­ puind — cînd c, cînd nu e... („Crochiu").
lizaţia modernă omul este pes­ te calităţi ale atenţiei, ale me­ Există în opera multor poeţi cîte o poezie care poete
te tot. totul. Şi „peste tot undo moriei, gîndirii ele., din par­ fi socotită din toate punctele de vedere reprezentativă
intervine factorul uman — şî tea celui in cauză. Acestea tre­ pentru personalitatea lor artistică. Mă gîndesc ostfel la
acest domeniu nu c de loc res- buie sâ Ic cunoască atit con­ „Aci sosi pe vremuri" o lui Ion Pi Mol. la „PLUMB" a lui
trins — are şi psihologia un structorul acestor maşini, cît Bacovia, la „Noi" o lui Gogo şi oiţele şl altele. PenMu
cuvint de spus” (Al. Roşea. şi cel ce repartizează persona­ Gherghinescu Vania — şi nu foc ofirmoţia fără teomo da
„Tehnica psihologiei experi­ lul uman pentru servirea lor. a greşi — reprezentotivâ în cel mai înolt grad mi se pore
mentale şi practice"). Acest Numai astfel randamentul a­ „Cimitirul satului". Se oflă aici acelaşi rafinoment şi dis­
„cuvint" şî-1 spune prin in­ cestor maşini va fi pe măsu­ creţie o frazei poetice, aceeaşi tristeţe delicată, aceeaşi
termediul diferitelor ci ra­ ra aşteptărilor. sfiala în meditoţio osupro petrecerii tuturor sub glie, oce-
muri : psihologia pedagogică Condiţiile de muncă (aer. eaşi uşoară înclinoţie — care niciodotă nu evoluează in
(in şcoală), psihologia muncii stridenţă — spre sentimentalism, elemente care, în fond,
(in industrie şi agricultură), lumină, temperatură, curâţe- converg înspre a defini o personalitate poetică. Sînt sem­
ţenie), au efecte nu numai a­
psihologia artei (in artă), psi­ supra sănătăţii muncitorului nalmente ortislice de care poetul e conştient şi pe care
hologia sportului (în sport şi ci şi asupra activităţii lui psi­ le regăsim concentrote într-o foarte explicită ortă poetico,
educaţie fizică), psiholog:a ju ­ hice, influenţînd-o pozi'tiv sau cu core se şi încheie volumul : „N-am fost. în vioţo, ni-
ridică (in justiţie), psihologia negativ. Nu este lipsită de im­ ciodalâ-n stare/ Sâ-ndrâgesc floşneto şi nici toba mare;/...
medicală (in clinică şi spita­ Am vruf, umblînd pe drumul meu fîresc,/ Mai mult să
le). psihologia cosmică în zbo­ portantă cunoaşterea efectelor
rurile cosmice)... Şi tabloul a- psihologice ale muncii în grup, ard, decît sâ strălucesc" („POST-SCRIPTUM"). Ideal pc
in echipă, a criteriilor psiho­
cesior ramuri nu-1 putem con­ logice care trebuie avute in care — după cum o dovedeşte şi volumul „Tîmp sonor" —
sidera nici complet şi nici în­ vedere in formarea acestor poetul a reuşit să şi-l atingă deplin.
cheiat ! Pentru a ilustra dia­ grupe (echipe) de muncă. In
pazonul domeniului de r.p 1 ■ - lumea oamenilor de şCmţă se Fragment din spectacolul de evocare istorică „D a cii", realizat in regia lui Li vi u Nicola, după un scenariu propriu. RADU ClOQANU
cabiJitate a psihologiei. am discută, în ultim ii am, pro­
putea utiliza părerea psiholo­ blema constituirii unei noi Foto : V. ONOIU
gului francez Pierre Janet, ramuri a psihologiei — „psi­
care ni se pare foarte suges­ hologia organizaţionalâ". Cer­
tivă : „Faptele psihologice e­ cetările sociologice care se fac
xistă atit în operele unuî
scriitor, cît şi in studiile ana­ în ţara noastră în zona Sla­
Se părea ca zăgazurile ceru­
tomice asupra unui creer". tina au inclus mai m ulţi psi­ lui s-au rupi. O ploaie deasă — Ce faci, Radule Nu lucioasă. Dintr-un salt fu cu în brigadă. Sc făcu ea nu ob­
hologi. De altfel, o cercetare
Şi. fiindcă modul de prezen­ sociologică completă este de L I R I C A F R A N C E Z Ă }i rece jăcea fi mat neagiă par­ aicca-i biblioteca !... miinile pe volan Contact. Cu servă întrebarea din ochii lor
tare a citatelor de mai sus ar neconceput fără aportul psi­ că seara aceea de primăvară Iot Vorbele lui Patru Haiduc, zgomot <tc herghelie, motorul în­ Dădu bună scara. Sc dez­
putea lăsa impresia unei ten­ brigadierul de cimp fură aco­ cepu sâ duduie. Parurile ttiă- brăcă re/icdc. Se întoarse ai la’a
hologiei. satul era îngropat intr-un întu­ perite de tisul celor de la masă. ininscscră bezna. Acceleră. În­ la perete. In întunericul dc u<b
dinţe de panpsihologism. vom neric de smoala. O singură rază
In medicina modernă, psi­ — Vrea doar un sirop ţi plea­ călzind motorul. Iţi făcu soco­ pătură intimplarca il coplcţi dm
încerca sâ oferim cititorului o hoterapia ocupă un loc impor­ de lumină se zărea, ca o pă­ că la culcare, doar il ftifi ca-i teala : „...JO de hm dus. JC îna­ nou Ce le va spune băiejilor
acoperire cu date şi fapte, din tant şi de aceea, nu e de mi­ rere, undeva, pc la mijlocul sa­ ca o fată mare... poi ... Mai râmi ne timp /ună-n dimineajă l Cum va mai da
viaţă, din practică, a acestora. rare că în ultim ii an» se dis­ Max P. Fouchet tului, la ,,Bufei". ochi cn felul de brigadă ?
cută, cu argumente plauzibile, Păţind agale pe mima dru­ Le va spune adevărul »*<!■
Ne vom mărgini insă cu ilus­
problema introducerii psiho­ mului, cu apa firomdu-i pe golu(. Afa i cinstit, le va 'pune
trările la domeniul act;vitâţii logici ca obiect de studiu in obraji, un om se apropia, fără că dorul a jost mai tare ca el
din şcoală (psihologia pedago­ planul de invăţămînt al facul­ grabă, spre geana de lumină. Se Câ ploaia asta < arc nu >r mii
gică) şi din industrie, agricul­ tăţilor de medicină. ☆ opri nepăsător sub streaţma clă­ O/irCfte. ră... Somnul Viclean
tură (psihologia muncii) şi cin Este semnificativ faptul câ dirii. Ift fterse cu dosul palmei il cuprinse...
aceaslâ soOicitare şi propune­ apa de pe faţă. încercă să-ţi a­ Se trezi mingii,ir dc o rază
spital (clinică). Aceasta. nu
re vine din partea medicilor prindă o ţigară. Nu izbuti. Ţi­ so,irc Ceilalţi dormeau nun
fiindcă celelalte domenii nu (nu a psihologilor !). De alt­ gările fi chibriturile erau ca două P A IA ţr îmbrăcă )i lugi hi tractate
ar prezenta aceeaşi importan­ fel, psihologia a făcut casă bu­ Pentru o păstra taino bucafi de săpun moale. Le a­ Iii lata remizei, Cbcorgbc, u-
ţă, ci fiindcă spaţiul nu ne nă cu medicina din cele mai O vom ascunde în tăcere. runcă 'înciudat... mifiil seI ilr brigadă, m vea in
vechi tim puri. In lucrările şi Pe uţa întredeschisă icfcau Zarea tdba'trn, (imund
permite o extindere mai am­ De învolburoreo inimii noostre
stridiile unui Hipocrate sau valuri de fum. Se câmpeni ne- — S,i vezi, Chcorgbc... Fu
plă. Oalen, PavIov sau Vaschide, Nici o pasăre nu-î vinovată. hotărît.. încotro să apuce ?!... II <nc,t)ă...
Procesul de formare a per­ Ribot sau Ere ud ş.a., greu s-ar Sta pi nea un urii de-i venea să — Hai, lasă astea. După cum
Nici noaptea nu poorto vina
sonalităţii este un proces com­ putea trage o linie de demar­ Zilelor noostre ce se scurg înspre mooite. urle. Gindul ii zbură departe, •r arată vremea, de miine. pu­
tem mira la porumb Dacă tra­
plex şi de durată. în care ro­ caţie între elementele de psi­ peste deal. . in satul vecin, Mă­ Trecu pe Ungă vorbe fără sâ ziuă să-mi fac lună tractorul. gem tare. sîmbătă terminăm cu
casa cu
aievea
Vedea
gura .
lul principal îl are şcoala. A­ hologie şi cele de medicină, Există doar o more nevinovăţie streafina lata, fereastra cu per- le-audă. Nimeni n-o să ftic nimic. Sint semănatul...
cest proces se desfăşoară du­ deoarece ele se împletesc în­ Şi coloone în mers, delufe albe„ cusute cu amici ne­ — Un de( de vinars tare, loji la dormitor... Dar cc-i as­ — Sui... cu aseară...
rut. duminică
tm
— Sâ nu
pă legi precise. Cunoaşterea tr-o ţesătură logică. Dar mereu tonurile-n şes gru fi roţii şi dujiă ele o zărea ceru bufetierei. I! sorbi. Arsura ta O umbră ioi<ifă apăru trebui <a sc repeadă careva la
de pe gîtlej il făcu să simtă fi
in lununa jururilor. , 1-
brusc
legilor de către cei ce desfă­ Dar nu numai medicna so­ Amintesc solitudinea noastră. pe ea Sabina, cu ochi dc căr­ mai tare umezeala cc-l pătrun­ pasâ instinctiv pc frină. Măgura, '-aducă o remorcă..
bune...
şoară aceaslâ activitate. de licită serviciile psiholog ei ci, dea pinâ la oase. Mai ceru un — Unde, Radule ?!... Cc... M-ant gindit la tine...
Oftă... Sc hotărî... Urcă cele
către corpul didactic, consti­ după cum spuneam mai sus, ☆ trei trepte Pumni gros, de tu­ dc(. Nu-i mai sim(i tăria O ăsta-i get ax — Chcorgbc...
tuie o chezăşie a creşterii „pro­ justiţia şi arta, aviaţia şi agri­ tun, îl învălui Zgomotul toci­ căldura plăcută începu să-l cu­ Umbra sc pierdu in intune- •— Ce-i mă, nu fi-e bine
un pachet de ji­
prindă. Ceru
— Nu pot, trebuie sa-ji spun
ductivităţii" lui. Aceasta în­ cultura, sportul şi cosmonau- ☆ * lor jtărea că vine dc undeva dc gări si-un chibrit. Trase adine nd ic .. sc risipiră. eu aseară ..
Abuiii vinarsului
seamnă că sub lumina faru­ t'Ca etc., sînt condiţionate în Ascultă departe. După ce se nhifinu cit fumul in piept. Ifi duse nactorul la loc Rămase — Mal lasă-mă in pace cn
pnvi in jurul său. La
rilo r psihologiei pedagogice, practicarea şi dezvoltarea lor De departe ascultă lununa. oamenii j>ovestean, sor­ Din nou ii apăru imaginea cu cu capul pc volan Tîrziu co­ scara ta. Ploaia aia m-a înne­
mese,
corpul didactic va putea găsi de contribuţia psihologiei. Uti- Sunet de rooto. bind din paharele cu vinars sau Streaşină lată dm Măgura. bori Pleca abătut spre dormi­ bunit. îmi venea să-mi ian
Rugmo lemnului
Plăti fi, fără să mai aştepte
cele mai eficace mijloace de lizînd o figură de stil a lut Zbaterea fierului vin... restul, ie fi. Ajunse la remiza ce­ tor. Furtuna scornită dc vocea cîm/ni Mi sc pare ca fi tu
setului dc brigadă creştea . Des­
erai supărat... Dar. gata... iMm
accelerare a însuşirii cunoştin­ Ribot, putem afirma câ „orice Osia Hainele ude, lijuie dc corp, lor nouă ..Universale". ‘ir aipri chise uf a. jia’c perechi de ochi ce vreme frumoasă...
ţelor ştiinţifice, a form ării de­ lucru in aer sau pc pămînt. In româneşte de îl înfiorară. Sc îndreaptă către Ungă cel de-al panulea Min­ se alint/ră ant/nti-i. Prau băie.jii
prinderilor şi de dezvoltare atit rit este cunoscut, este un NICOLETA CIOBANU tejghea. gile, cu palma-i aspra, aripa cci noi, repartizaji să lucreze MIHAI RUGINESCU
a tuturor proceselor psihice material psihologic". Th. Ri-