Page 56 - Drumul_socialismului_1968_05

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Slmbfitâ 16 moi 1966

Vizita preşedintelui Franjei SECBEHTE IBTEHnftTIBHftlE

în {ara noastră R. Dominicană

Alegeri Intr-o

in v ita t să vin in România, am ceasta şi aici, aşa cum am noi şi noi succese, pentru a
Cuvintarea preşedintelui Franţei, discutat m ulte subiecte. Toate spus peste tot. face din Franţa o ţară to t
acestea au fost subiecte de M u lţu m in d lu tu ro r pentru mai puternică, tot mai în flo ­ atmosferă
muncă în comun, de prietenie prim irea m inunată, vă aduc ritoare. care să-şi aducă con­
generalul Charles de Gaulle şi de cooperare in folosul tu ­ salutul Franţei. trib u ţia — îm preună cu toa­ de tensiune
turor. fără excepţie, adică a
te popoarele din Europa — la
Trăiască Tîrgovişte !
întregii noastre Europe. pe făurirea unei păci trainice.
care vvem să o unim, şi prin Trăiască România ! M ultă fericire poporului
In primul rînH \A mulţumesc, O altă îndatorire este aceea aceasta în folosul lu m ii în ­ Trăiască prietenia româno- francez !
domnule rueşedinl?. pentru cu- de a munci impreunA penlru tregi. Sint fericit sâ spun a- franceză ! Trăiască şi sâ sc întărească şi nesiguranţă
'in le lc loarlc amabile fie bun dezvoltarea noastrA. Trăim in necontenit prietenia rom âno-
soşil do care le-ali rostit pen- epoca industriala, in epoca dex- franccz.ă !
lrn mine. VA mulţumesc dum- voltArii economice, in epoca Cuvintarea preşedintelui Trăiască Franţa p rie te n ă ! S A N T O D O M IN G O 17 (A -
nen voastră tuturor locuitorilor proqresiilui social. Este necesar ★ cerpres). — Joi tn Republica
din IMesti. pcnlru cA aţi venit ca o tar A ca a dumneavoaslrA Dom inicană au avut loc ale­
>A mu pn in ili si în persoana şi o larA ca a mea — care dau Consiliului de Stat, C u vîn tâ rile celor doi şefi de geri municipale, care s-au des­
mea >a]utal» Franţa dovarlA de alila omenie si dis­ stale sint acoperite de aplau­ făşurat în tr-o atmosferă de
la amabila invitalre a dom ­ pun de mijloace — sA mun- zele şi uralele m u lţim ii. Se tensiune şi nesiguranţă. A rm a ­
nului Ceauşescu, preşedintele ceascA impreunA pentru dez­ scandează cuvintele „V iv e la ta şi po liţia au pa tru la t pe
( onMliului rlc Stal ai Repu­ voltarea propriului lor progres, Nicolae Ceauşescu France „Trăiască Româ­ străzile oraşelor în tim p u l
blicii Socialisto România, am pentni propria lor capacitate nia 1". scru tin u lu i
venit in lara dumneavoaslrA liulushinlA. economicA şi sn- Ne găsim aici în oraşul ca- dez.volte independent şi liber, Coloana m aşinilor oficiale Este pentru prim a dată du ­
peuiru o studia im nr;unâ cu cialA. Aceasla este ceea ce am iv lim p de mai m ulte sute de in care sâ domnească pacea. părăseşte apoi Ploieştiul. con­ pă 60 de ani cind în această
dusă de aplauzele nesfîrşile
din>ul pentru ra guvernele început sA lacem impreunA şi- ani a fost capitala T ă rii Ro­ D o rim sâ cooperăm in tre ale ploieştenilor. Se trece prin tară se organizează alegeri m u ­
noastre sA studieze impreunâ aceasta este. domnule preşedin­ mâneşti şi ra re a avut un rol noi. sâ cooperăm cu ţoale na­ faţa cunoscutelor uzine con­ nicipale şi pentru prim a oară
:uai temeinic şi mai precis coo­ te. ceea c? vom face in viitor, însemnat in istoria poporului ţiu n ile din Europa. Conside­ structoare de u tila j petrolier eind ele se desfăşoară separat
perarea loarle prelioasA. loar- mai amplu decil înainte român. răm că în co n d iţiile do astăzi, „1 M ai". prin apropierea m a­ de cele prezidenţiale sau le­
le prieteneasca care a început In slîrşit, cea de-a treia în­ Poporul nostru, care veacuri toate popoarele trebuie să-şi rilo r un ităţi petrochim ice ale gislative.
intre tara dumneavoaslrA si ta­ datorire a noastrA este sA nc iu ­ întregi a luptat pentru fiin ţa aducă întreaga lor con tribu ţie com plexului industrial de la O bservatorii po litici d'n ca­
ra mea. bim si să ne slimAm O meri­ sa naţională, a găsit, in sine penlru a apăra pacea, că oa­ Brazi, ce-şi anunţă prezenţa pi la'l a dom inicană apreciază
Am venit, de asemenea pen- tAm. dumneavoastrA românii si forţele necesare pentru a rea­ menii de stal. cei rare au răs­ feerică. în aceste ore ale in­ că victoria va reveni repre­
Ini ca impreunA sA studiem noi francezii. Sînlom popoare liza unirea. pentru a forma punderea în statele respecti­ serării, ca o constelaţie de lu­ zen tanţilor p a rtid u lu i refor­
rare sînt în d a to ririi; noastre animale do bunAvoinlA. Sînlem statul naţional român, care es­ ve. trebuie să pună mai pre­ mini. m ist (guvernamental). Singura
de miine si in acelaşi timp, popoare rare sp asoamAnA — te astăzi un stat dornic de sus de orice interesele pârii, In d ru m spre Bucureşti, co­ forţă politică ce sc opune re­
pentru a aduce inlregii Ro­ din totdeauna. AstAzi, văd mai pace, de colaborare cu toate ale colaborării între popoare. loana m aşinilor oficiale se fo rm iş tilo r in aceste alegeri
mânii salutul întrenii Frânte. bine ca niciodatA cA ne s li­ popoarele lu m ii. Num ai aşa îşi vor face datoria opreşte în dre ptul hanului de este pa rtid u l revo lu ţiona r so-
Prima dintre îndatoririle mAm şi ne iubim, pentru ca in In decursul v re m u rilo r între faţă de p ro p riu l popor, faţă la m arginea pă du rii Româ­ cial-creştin. Principalele p a rti­
noastre este aceea de a munci faptele noastre şi in stAruin- România şi Franţa s-au sta­ de toate popoarele, faţă de neşti, unde echipe folclorice JAPONIA. — Vedere o noii autostrăzi Tokio-Nagoya, dată de de opoziţie, p rin tre care şi
impreunA pcnlru unirea Euro­ tel > noastre. în munca $i suc­ to rn ic it re la ţii prieteneşti. Nu cauza păcii in lume. susţin un scurt program ar­ recent in circulaţie. p a rtid u l revoluţionar d o m in i­
pei, de la un capAt la celAlalt. cesele noastre sA fim unul o dalA popoarele noastre, oa­ In acest s p irit s-a desfăşu­ tistic. o adevărată paradă a can condus de .luau Bosch, au
Din nefericire, pînA acum Eu­ linoA altul. lalA cea de-a treia meni îna intaţi ai n a ţiu n ilo r ra t şi se desfăşoară vizita p o rtu lu i po pu lar prahovean. declarai boicot total acestor
ropa nu a losl unilA nioiodatA. datorie a noavtrA. noastre au luptat îm preună d o m n u lu i preşedinte al F ran­ Coloana m aşinilor oficiale se Vietnamul de sud alegeri, cerînd s p rijin ito rilo r
Aceasta a provocat mart ne­ Noroc Titeşli. lir e / noroc a- pentru libertate, pentru inde­ ţei în România. Prietenia ro- îndreaptă apoi spre B ucu­ lor sâ se abţină de la vot.
norociri atlt Europei, cit $1 În­ cestnt oraş mare, muncitor. pendenţă naţională, pentru mâno-francezâ va servi cauzei reşti, unde preşedintele C har­ Cu citeva zile înainte de ale­
mii întregi. Trebuie sâ unim InflAcArat si în plin progres. VA pare în lume. cooperării în Europa, cauzei les de Gaulle. îm preună cu geri. poliţia dominicană a e-
Europa pentru pacea, p?ntru las salutul Franţei. Aşa cum a suhliniat dom nul păcii şi securităţii popoarelor. preşedintele Nicolae Ceauşescu Ciocniri violente Intre patrioţi feetnat ra id u ri asupra do nv-
progresul, pentru fraternitatea TrAiascA Piteştii ! preşedinte dc Gaulle, între noi Fie ca aceaslâ prietenie să au sosit la ora 22. e d id o r m e m h rd o r pa rtide lor
ei si a intreoii omeniri. A- TrAiasră România ! au avu t loc co n vo rb iri ro d n i­ se întărească continuu şi sâ V izita pe care preşedintele dc opoziţie d'n oraşele San
ceasla este o îndatorire Iranco- TrAiascA prietenia româno- ce. Franţa şi România sînt ho- fie veşnică. R e pu blicii Franceze. Charles şi trupele americano-saigoneze P cdro de Macorias şi Y illa
româna. france/A 1 lâ rile să-şi aducă con tribu ţia de Gaulle. şi soţia, a fâcut-o Altagracia. operînd areslâri.
la statornicirea unei Europe Trăiască prietena noastrA tim p de două zile în cîleva SAIGO N 17 (Agerpres). — In qentlel Associated Press. 26 de Sistemul electoral din Rc-
in care toate na ţiun ile sâ se Franţa ! oraşe ale ţârii, îm preună cu d ive rs; regiuni ale V ietnam u­ puşcaşi marini au losl ucişi, p u b ln n D om inicană prevede
Cuvintarea preşedintelui preşedintele C o nsiliu lui de lui de sud au avut loc |oi şl iar 27 rAnitl. ob lig ativita te a fiecărui cetă­
ţean dc a p a riu ipa la vot. iar
In mijlocul ploieştenilor Stat a! Republicii Socialiste vineri dimineaţa ciocniri v io ­ tn apropierea zonei dem ilita ri­ cci ca ic nu S'' supun sin* a­
In cele cinci provincii silnnte
România. Nicolae Ceauşescu,
lente intre patricii şi trupele
Consiliului de Stat, Şi soţia, a fost p rim ită pretu­ americano-saigoneze. Luptele zate. forţele patriotice şi-au m endaţi sau concediaţi rlm
servirii.
In acesle condiţii,
tindeni cu m arc entuziasm, continuat presiunea asupra po­
„B un venit în ju de ţu l P ra­ Ploieşti, alţi reprezentanţi al constituind o em oţionantă cele mai grele s-au dai in a­ ziţiilor americane şi sud-viel- pa rtidu l re vo lu ţiona r d o m in i­
Nicolae Ceauşescu hova !" scrie, în lim b ile ro m â ­ organelor locale de stat. T i­ sărbătoare a prieteniei stră­ propierea capitalei provinciale nnme7.e. In apropierea lorlAre- can a chemat pc alegători sâ
participe la alegeri, dar sâ nu
neri îm brăcaţi in costume na­
nă şi franceză, deasupra unul
Mol An, siluatA în zona cen-
româno-franceze. care.
ţei rle la Khe Sanlt. patrule a-
vechi
arc de triu m f am enajat în ţionale de pe meleagurile pra­ în zilele noastre, capătă un IralA a târli, unde. po trivit a- nterlcane s-au ciocnit a doua corn pic lezr buletinele de vot.
In acest vechi oraş rom â­ discuţîi şi preocupări comune Stoeneşti. Această urare este hovene oferă oaspeţilor buche­ con ţinu t nou, de term in at de zi consecutiv eu unitAţi ale pa­ Preşedintele Balaguer a fă­
nesc. care In anii pu terii pentru a întări prietenia în- exp rim ată şi de m iile de ţâ­ te de flori. Preşedinlele Con­ lupta comună pentru indepen­ trioţilor aflate in fortificaţii c u i în aceste zile o serie de
populare cunoaşte o pu te r­ ire noi şi in acelaşi tim p prie ­ ţâni. clin îm p re ju rim i, care s iliu lu i popular judeţean adre­ denţă şi suveranitate naţio­ camuflale Intr-o astfel de cioc­ declaraţii cu p riv ire la p a rti­
nică dezvoltare, aş dori sâ tenia eu toate popoarele din au venit aici pentru a saluta sează oaspeţilor un cald c u v in l nală. pentru securitate şi pace nire. o patrulă de puşcaşi ma­ ciparea la viaţa polilicâ a u­
subliniez, la fel ca dom nul Furopa, fără deosebire de re­ cu căldură pc oaspeţi de bun sosit. trainică in Europa şi în lume. rini a suferit vineri numeroase nor pprsnnali.tâţi. p rin tre care
preşedinte Charles de Gaulle, g im u l lor social, pentru că nu­ In întîm pinarea distinşilor In aplauzele entuziaste ale NICOLAE DASCALESCU Inicnsâ pierd m I. Alte lupte au ovul loc colonelul Cnamano, fost mem ­
câ prietenia d in tre Franţa şi mai pe aceaslâ cale sc poate oaspeţi au venit D u m itru Ba- m u lţim ii iau cuvîn tn l preşedin­ NICOLAE VAMVU, 1n apropierea Incalilălii Dak bru al gu vern ulu i con stituţio­
România — care arc vechi ră­ asigura pacea şi securitatea în lalia, preşedintele C o nsiliu lui lele Charles de Gaulle şi pre­ PETRU UîlACAN To din /ena plalourilor înalte. nal ist. existent in Republica
dăcini — sc dezvoltă, In noile Furopa şi în lume. po pu lar judeţean. Gheorghe activitate llngA Pleiku. oraş silual la 60 D om inicană înainte de in te r­
condiţii, unul din fa cto rii m e­ D iscuţiile şi preocupările Alecu, p rim a ru l m u n ic ip iu lu i şedintele Nicolae Ceauşescu. km sud do Saiqon. şi în lm- venţia S U.A în această ţară.
niţi sâ con tribu ie la asi­ noastre au u rm ă rit nu numai nrejiirim ile capitalei sud-viet- precum Şi n generalului ELas
gurarea păcii şi securităţii întărirea prieteniei d intre noi, Cuvintarea preşedintelui Franţei, Presa franceză des­ diplomatica namcye. Wessin y Wcssin exponentul
in Europa şi in întreaga Ju- — pentru că ca e hună şi arc Pentru a rezista atacurilor elementelor dc extrem ă dreap­
mc. tă care ..va fi autorizat sâ se
perspective m inunate. — ci şi pre vizita în România patrioţilor, aviaţia amoriranA a
S in i în întregim e de acord cum să acţionăm pcn lru a generalul Charles de Gaulle la O.N.ii. supus loale zonelo de lnplA întoarcă în ţară la momentul
cu cele spuse aici de do m nu l dezvolta prietenia mai slrînsâ P A R IS 17 — T rim is u l spe­ unor intense bombarrlamenlc. oportun pentru a participa în
preşedinte al F ranţei cu pri- şi cu alte popoare, pentru a Exploziile bombelor lansate rin
v ne la în d a to ririle care ne re­ face din Furopa o forţă pu­ Mă bucur din tot sufletul, al c u ltu rii şi in dom eniul po­ cial Agerpres, George Davi- N E V YORK 17. — Trimin.l calitate dc candidat la alege­
transm ite :
V izita
rlescu,
în
vin. Vreau sâ suhliniez încă o ternică a progresului şi a pă­ mă sim t onorat sâ mă aflu litic ii constituie un exem plu spcţul Agerpres, N. Jonesoi, trans­ avioanele grele cir opl mo­ rile prezidenţiale din 1970'“.
dată, că. fără nici o îndoială, cii. Considerăm că aceasta co­ astăzi in oraşul Ploieşti. V in ile ceea ce pot înfăp tu i îm ­ România a preşedintelui Re­ mite : Paralel cn dczhateiilc din toare P-f>? au ţinut treavA tn Acesta este in prezent repre­
ceea cc d o rim noi sâ facem respunde intereselor tu tu ro r in m ijlo c u l dumneavoastră preună două ţâri surori, căci p u b licii Franceze, generalul Adunarea Generala, din Comite­ cursul nopţi) de joi spr; vineri zentantul i>crmanenf al Re­
corespunde intereselor popoa­ n a ţiu n ilo r din F.uropa, tu tu ro r pentru a aduce acestui mare ţările noastre sint surori la­ de Gaulle, continuă să reţină tul Politie $i din alte organisme populaţia Saigonuliii. pu b licii D om inicane Ja O.N.LT.
atenţia presei franceze. Z ia ­
relor noastre. D a r interesele n a ţiu n ilo r din întreaga lumi?. şi frum os oraş românesc, ca dc tine. România şi Franţa sint rele apărute la 17 mai reflec­ ale O.N.U.. in aceste zile se des­
Franţei şi României, ale fra n ­ M anifestările călduroase fă­ altfel întreg ulu i popor român, europene prin excelenţă. tă pe larg p rim ire a călduroa­ făşoară la Palatul Naţiunilor
cezilor şi rom ânilor, nu sint cute de lo cuito rii nucure ştiu- salutul poporului francez, sa­ România şî Franţa sînt ţâri să făcută la Craiova conducă­ Unite din Ne*' York o intensa
interese egoiste, nu sînt în­ 11ii, Craiovei, Slatinei, Piteş- lu tu l celei mai sincere şi paşnice, muncitoare. România to rilo r de stat ai Franţei şl activitate diplomatica, determinata
dreptate îm p o triv a unui alt /tiului, din comunele pe unde profunde prietenii ce poate şi Franţa se iubesc din toată României T rim iş ii speciali ai dc complexitatea problemelor care
popor, ci d im p o triv ă ele co­ am trecut, oglindesc prietenia exista între două popoare inima. zia rulu i „Le Figaro" relevă că se află pe ordinea de zi a sesiu­
respund pe deplin intereselor d intre poporul român şi po­ In tim p u l vizitei mele în Pentru ceea ce avem de fă­ de-a lungul întreg ulu i traseu nii reluate.
tu tu ro r popoarelor din Euro­ porul francez. Aceste m anifes­ ţara dumneavoastră am avut cut în comun, vreau să vă străbătut de m aşinile oficiale Vineri dimineaţa, preşedintele
pa, din întreaga lume, pcn lru tă ri demonstrează totodată u n i­ im preunâ cu do m nu l Ceauşescu. spun că n im ic n-a fost mai de la aeroport şi pînâ în oraş,
că ele servesc progresul, ser­ tatea de gra nit a poporului preşedintele C onsiliului de încu ra ja to r şi înţr-ad evâr en- m ii de m u n cito ri şi ţărani, Adunării Generale, Comeliu Mă-
vesc pacea, cooperarea d in tre rom ân în ju ru l p o litic ii p a rti­ Stat al Republicii Soc;alis!e tuzîasmant — pentru cel ce pionieri şi elevi ai şcolilor pro­ nesen, a avui o întrevedere cu
popoare. du lu i şi gu vern ulu i nostru. A ­ România. con vo rb irile cele vă vorbeşte, şi prin el pentru fesionale şi-au m anifestat cal­ preşedintele pe luna în curs al
Consiliului de Securitate, repre­
A m c itit că un corespondent ceasta demonstrează că po­ mai directe, cele mai folosi­ Franţa — deeît prim irea de da lor ospitalitate faţă de cei zentantul permanent al Marii
de presă şi-a fo rm a t o im a g i­ porul român este sirius unit toare şi cele mai cordiale, pen­ nedescris pe care poporul ro­ doi şefi de stat. V orb in d des­ Britanii. lordul Caradon Cu a­
ne nu prea fe ricită despre a- şi hotârît sâ facă totul pentru tru a pune de acord ce au de mân a binevoit sâ m i-o facă pre vizitele făcute la U zine­ cest prilej a avut loc un schimb
ccaslâ vizită şi despre în tîln i- a ridica patria sa pe culm ile făcui România şi Franţa pen­ pre tu tind en i şi îndeosebi le „Electropulere*’ şi la C om ­ de păreri în legătură cu unele pro­
rile avute dc noi. Nu vreau procresului şi civiliza ţiei, su-şi tru pacea şi progresul celor dumneavoastră Vă m ulţum esc bin a tu l C him ie clin Craiova, bleme înscrise pc agenda Consi­
să mă refer la cineva anume. aducă co n trib u ţia activă la două popoare şi, totodată, pen­ din toată inim a t u tu r o r ! • Le F ig a ro “ arată că aceste liului dc Securitate. De aseme­
Trebuie însă sâ înţelegeţi cauza păcii şî cooperării între tru unirea Europei de la un Trăiască Ploicştiul ! m oderne în tre p rin d e ri .con­ nea. preşedintele Adunării Gene­
d o m n ilo r — şi mă adresez tu ­ loale na ţiun ile hunii. capăl la celălalt Trăiască România 1 stituie un simbol al in du stria­ rale a avui, vineri, convorbiri cu
tu ro r corespondenţilor străini Fie ca prietenia româno- Ceea ce putem face îm ­ Trăiască prietenia îom âno- liz ă rii ţârii, căreia îi sînt a- amba<adortil F.l Parra, reprezen­
— că discuţiile d in tre gene­ franr-ezâ să triu m fe în veci de preună în dom eniul economiei. fr ancez.ă ! laşaţi toţi românii**. Z ia ru l tantul permanent al Iordaniei,
ralul de Gaulle şi mine. d in tre veci. publică extrase din cuvintarea ambasadorul Adnan Pachaclti, re­
reprezentanţii guvernelor ro ­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prezentantul permanent al Iraku­
mân şi francez n-au avut iu Fie ca cooperarea româno- Cuvintarea preşedintelui în care se subliniază necesi­ lui. precum şi cu doamna Angic
nici un m om ent scopul de a francezâ sâ contribuie şi mai tatea recunoaşterii d re p tu lu i Brooks, adjunct al secretarului de
dezbina, cum spun unii, sau m ult la cauza u n ită ţii şi coo­ inalienabil al fiecărui popor stat al Liberiei. Convorbirile s-au
de a încerca sâ rupă anum ite perării popoarelor rlin Furopa, Consiliului de Stat, de a-şi alege singur propria-! referit la desfăşurarea lucrărilor
prietenii. D im p o trivă , au fost la cauza păcii în lume. cale. despre îm p o trivire a fală actualei sesiuni.
de do m inaţia colonială şi a­ Secretarul general al O.N.U.,
Nicolae Ceauşescu mestecul in tre b u rile interne
★
★ ale a lto r state. U Thant. a avut vineri întrevederi
C u vîn târile celor doi con­ licită penlru grija cu care Prezenlind p ro filu l modern, cu Cunnar .Lrring, trimisul său
ducători de stat sînt sub­ pâst i cază dat mele străbune, S tim aţi cetăţeni ai IMoicş- român este penlru colaborare actual, al oraşelor în care special în Orientul ApropLt, am­
linia te de aplauze p u te rn i­ pentru g rija cc o acordă por­ t i ii In L şi cooperare în toate dome- s-au o p rit oaspeţii francezi basadorul Zcnon Rossides. repre­
ce. entuziaste. O vaţiile m u lţi­ tu lu i popular, strălucit n-pre­ Îm preună cu preşedintele nii-le do activitate. alo şi conducătorii de stal ai zentantul (sermanent a! Ciprului,
m ii nu contenesc. Preşedintele zentai aici. Din nou răsună u- Franţei, lim p de două zile creaţiei m ateriale şi spi­ României in cursul zilei de ambasadorul Mahmoud Mcstiri,
de G aulle şi preşedintele rnle şi ovaţii pcnlru prietenia am (recul prin citeva oraşe rituale. Sintem convinşi cA vineri, trim iş ii speciali ai ra­ reprezentantul permanent î.l Tu­
Nicolae Ceauşescu îşi strîng rom âno-fi ancc/.â. penlru pros­ şi judeţe ale României D o m ­ num ai o asemenea colaborare d io d ifu z iu n ii franceze au re­ nisiei.
cordial m îinile. peritatea României şi F ran­ nul preşedinte a p u tut vedea şi cooperare între popoare — levat că Slatma. Piteştiul, Totodată, reprezentanţii grupu­
ţei. Oaspeţii se îndreap­ şi mă refer aici la colaborarea Ploieştiul şi celelalte locali­
Generalul de G aulle se o- poporul român la muncă, n lui statelor africane desfăşoară o
tă apoi spre comuna M i- şi cooperarea între francezi şi tăţi vizilate au rezervat con­
preşle apoi în m ijlo cu l an­ văzul entuziasmul sân. a as­ susţinută activitate de contacte
ceşti. unde Consiliul popular rom âni — corespunde atit nă­ d u că to rilo r rom âni şi francezi
sam b lu lui coral, se foto g ra fia ­ judeţean a o fe rii o masă în cultat muz»ca populară şi a zuinţelor popoarelor noastre, o p rim ire entuziastă. cxpres>e îi convorbiri în vederea definiti­
văzul dansurile româneşti.
ză îm preună cu artişti, îi fe- cinstea lor. cit şi cauzei tu tu ro r n a ţiu n i­ a tradiţion ale i osp italităţi a vării textului proiectului de rezo­
Toată această am bianţă re­ lor europene, cauzei păcii în poporului român. In cadrul luţie în problema Africii de Sud-
prezintă poporul român m u n ­ inlreaga lume. em isiu n ilo r p o sturilor de ra­ Vest, pc care urmează să-l pre­
R. P. POLONA. — Imagine de lumină şi muncă Io lami­
La Tîrgovişte—vechea citor. dornic de pace. d o r­ din Ploieşti, poporului fra n ­ dio au fost redate extrase d :n zinte spre examinare Adunării norul „Gedler" din Sosnowiec.
Doresc sâ transm it de aici.
vială
nic să-şi făurească o
c u vîn tâ rile rostite de cci doi
îmbelşugată si ferichă. M a ­
cez ură ri de m ultă fericire, de conducători de s ta t Generale.
nifestările calde cu care au
cetate de scaun fost în tîm p in a ti peste to t so­
lii Franţei oglindesc sufletul
poporului nostru, s p iritu l de
prietenie d in tre România si D rezidiuI C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi profesorul Garcia Calvo. In anul 1965, Cal- uvernul guafemaler a hotârît prelungi-
Dupâ-amiazâ. coloana dc boviţei, oaspeţii ajung in pă­ 1 anunţa agenţia CTK, a recomandat pre­ vo fusese scos din corpul didactic, deoarece ^ rea legislaţiei privind introducerea „stă­
Franţa — prietenie care este
m aşini a plecat spre T irgo viş- durea Dragodana, unde sint chemată sâ joace un rol ac­ şedintelui guvernului cehoslovac, Oldrich Cer- sprijinise revendicările studenţilor. rii de urgenţă" pe tot cuprinsul ţârii o perioa­
te — vechea cetate de scaun a salutaţi de Nicolae Tâblrcă. nic, sâ formeze un comitet pentru pregătirea Ca urmare a acestor incidente, facultăţile dă de încă 30 de zile. Comunicatul oficial
instaurarea
tiv în
păru în
T ă rii Româneşti. La Topolo- preşedintele C o nsiliu lui popu­ Furopa şl în întreaga lum e — pînâ la sfirşitul lunii iunie — a unui pro­ de litere şi filozofie au fost închise de auto­ dat publicităţii Io Ciudad de Guatemala sub­
veni, localitate ru ra lă cunos­ lar al ju d e ţu lu i D iinbov ţa. iect privind structura juridico-statalâ a R S. rităţi. liniază că întrucit „cauzele tulburărilor so­
cută pe ntru bogatele sale tra ­ .Sunete prelungi de b u ­ Putem spune râ la Ploieşti Cehoslovace. Q ubcomitetul pentru teritoriile din regîu- ciale nu au dispărut complet, libertăţile in­
d iţii în dom eniul artiza n a tu ­ cium vestesc sosirea oaspeţi­ încheiem o vizită de două zile ** nea Atlanticului şi Mării Caraibilor al dividuale garantate prin constituie trebuie
pre­
prin România.
D om nul
lui, unde se face un popas, lor la porţile străvechii C u rţi Fidel Castro, primul ministru al Cubei, Comitetului special O.N.U. pentru decoloni­ sâ fie menţinute in continuare sub suprave­
m ii de ţărani salută cu căldu­ domneşti. şedinte al Franţei a declarat ■ prim-secretar al C.C. al P.C. din Cuba, zare o recomandat vineri aminorea de că­ ghere".
ră pe distinşii oaspeţi. După M ii de tin e ri şi v ir s ln x i le râ clin această vizită a rămas l-o primit pe Ivan Budinov, ministrul comer­ tre Marea Britanie a alegerilor parlamenta­
un obicei străvechi, celor doi fac o entuziastă prim ire. cu im presii minunate. No» ţului exterior al Bulgariei, care face o vizi­ re ce urmează sâ aibă loc la 22 mai în Insu­ I aponia continuă sâ se oile sub amenin-
preşedinţi li se oferă cîte un In aclam aţiile m u lţim ii, iau credem că va duce în Franţa tă la Havana la invitaţia ministrului comer­ lele Bermude pînâ cînd vor fi osigurate con­ J ţarea mişcărilor seismice. In orele care
m iel alb. C o rurile căm inelor cu vin tul preşedintele de prietenia, bunăvoinţa, entuzi­ ţului exterior al acestei ţâri. diţiile in vederea unei restabiliri complete a s-au scurs de la marele cutremur de 7,8 gra­
cultu rale intonează otntece. G aulle şi preşedintele Nicolae asmul şi do rinţa de pace a ordinei în acest teritoriu. S-a recomandat, de de pe scara Richter, resimţit joi dimineaţa
După ce străbat valea D îm ­ Ceauşescu. poporului român. Noi do rim I n aşteptarea rezultatelor scrutinului pre- in zona Insulei Hokkaido şi a părţii de nord
ca dom nul preşedinte al asemenea, trimiterea unei misiuni a O.N.U.
Franţei sâ transm ită poporu­ • zidenţial, care nu vor fi anunţate înain­ în aceste insule pentru a asigura ca ale­ o Insulei Honshu, seismografele au înregis­
lui francez că are un prieten te de 20 mai, Garda Naţională patrulează pe gerile sâ se desfăşoare in mod liber >i de­ trat nu mai puţin de 80 de şocuri, de mai
Cuvintarea preşedintelui Franţei, tra in ic în poporul român, că străzile capitalei şi marilor oraşe pentru a mocratic. mică intensitate. Cel moî puternic dintre a-
ceslea s*a înregistrat vineri dimineaţa in par­
preîntimpina reizbucnirea dezordinilor. C în-
acest popor doreşte sâ facă
clin prietenia cu francezii un tirziere atit de mare in anunţarea rezulta­ I n capitala Indoneziei a avut loc vineri tea de nord a Insulei Honshu.
generalul Charles de Gaulle factor im p ortant în lupta co­ telor este un fenomen nemaiintilnit in isto­ i o ceremonie in cadrul căreia generalul |% e îa baza aeriană americană Vanden-
ria statului Panama.
făurirea
pentru
păcii
mună
pe continentul nostru, pentru Maraden Paggabean a preluat in mod ofi­ ^ berg o fost lansat vineri dimineaţa sa­
Vă m ulţum esc foarte m ult. ginii poporului român. Sini. făurirea unei Europe în care I a numai o sâptâminâ după ce Universi­ cial de la preşedintele Suharto funcţia de telitul „ESRO-2", la care au colaborat Sta­
dom nule preşedinte. pentru de asemenea, fe ric it de a fi fiecare naţiune sâ fie liberă, tatea din Madrid şi-a redeschis porţile, comandant suprem al forţelor armate ale ţâ­ tele Unite şi alte zece ţâri vest-europene.
prim irea dv. atît de amabilă putut lira contact cu popu­ independentă, sâ poată fl oa s-au semnalat noi demonstraţii studenţeşti. rii. Suharto deţine în prezent funcţiile de pre­ Principala sa misiune va li măsurarea ener­
şi pentru cuvintele dv. a tit de laţia aceslui oraş atit de en­ însăşi, sâ se dezvolte în co­ Intre studenţi şi poliţie s-au produs ciocniri, şedinte al statului, de şef al guvernului şi de giei solare şi a razelor cosmice in cursul
nobile. Mă simt foarte fe ric ii tuziastă pentru prietenia ce­ laborare cu ţoale n a ţiu n le eu­ in urma cărora se pare că mai mulţi ma­
că mă găsesc la T îrg o v 5şte şi lor două ţâri alo noastre. ropene Noi do rim ea dom nul nifestanţi au fost arestaţi, printre ei aflindu-se ministru al apărării şi securităţii. unei calatorii care va dura un
că pot vizita locurile unde Îm preu nă cu dom nul pre­ preşedinte sâ transm ită po­
sînt alitea m ă rtu rii ale ori­ şedinte Ceauşescu, care m-a porului francez că poporul
REDACŢIA Şî A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Groza nr. 35. telelon 12 75. 15 85. 23 17. — T IP A R U L: În tre p rin d e re a p o lig ra fică H unedoara Deva.