Page 57 - Drumul_socialismului_1968_05

I B ib lio te c a C o n tr a ^ I

R e g io n a lă PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
1 H n n f d o a r n - P e v f . i Stocurile de mărfuri Mecanizarea

unor lucrări
lent-vandabile in hala

de turnare
şi implicaţiile lor O ţclăria M a rtin ur. 2

de In C, S. Hunedoara n
p rim it in dotare trei lo-
peţi mecanice produse
Faza din circuitul economic peste 23 600.000 I ?1 pentru te­ dc cunoscuta firm ă ita ­
al fondurilor economiei naţio­ levizoare si aparate de radio, liană „F ia t". Echipate cu
nale în oare ele se allă sub cu toate că numai la aceste motoare Diesel de cîtc
formă dc mărluri pe pieţele două produse stocurile exis­ 125 cp. noile utilaje
comerţului socialist constituie tente depăşesc suma dc vor deservi hala de tu r­
perioada de transformare a 5.000 000 lei. M ulte din mărlu- nătorie unde vor fi fo ­
m ărfurilor în mijloace băneşti rile aliate în stocul peste losite la operaţiile de
necesare reluării procesului d» normativ sc datoreso şi faptu­ strîngerc şi încărcare a
producţie. Prelunqirea acestei lui că modelele lor sînt prea m olozului rezultat de la
1 ; laze arc drept consecinţă for­ puţin diversificate, iar altele lu crările de reparaţii la
ANUL XX. NR. 4160 DUMINICA 19 MAI 1968 4 pagini 30 bani 1 marea unor stocuri de măr­ sînt uzată moral, asa cum este rece ale cuptoarelor
M a rtin .
furi peste necesar, care la cazul cu friqiderele si aspira­
rîndul lor creează prejudicii toarele dc praf fstoc în va ­ P rin înzestrarea secţi­
asupra rentabilităţii unităţilor loare de 470.000 lei), respectiv ei cu aceste maşini se re­
comerciale. motorete „Carpati" (valoare duc s im ţito r efo rtu rile
Aceste slocuri lent-vanda- 1.100.000 lei), biciclete si ac­ fizice ale m u n c ito rilo r
bilc au fost înreqistratc şl de cesoriile lor (700.000 leii. In hala de turnare şi sc
degrevează
macaralelo
unllăţlle Direcţiei comerciale Din cele relatate se des­ tehnologice de ur.elc
judeţene Hunedoara, volumul prinde faptul că orqanizatiile lu crări auxiliare.
lor atinqînd aproximativ comerciale din judelui nostru
21.500.000 Ici, din xare peslc nu au făcut un studiu temei­
20.700.000 reprezintă produse nic al czrerii de consum a
ncalimentarc populaţiei. In cele mal multe
D intr-0 analiză sortimentală cazuri. în aprovizionarea cu Termene
a stocurilor lent-vandabile mărfuri s-au avut în vedere
s-au desprins cauzele oare au reali7.ărilc perioadei preceden­
concurat la formarea lor. Din te si in mai mică măsură evo­ reduse la
studiul efectuat se observă că luţia cererii de mărfuri In pe­
stocurile au crescut la acele rioadele următoare. Aceasta
mărfuri la care desfacerea nu pentru că cei competenli nu repararea
a atins parametrii nroiectali. au lăcut un studiu de pre vi­
Iar la contractarea cu indus­ ziune. corelînd sarcinii» co­
tria mi s-au avut în vedere sto­ merţului cu cerinţele tot mai agregatelor
curile existente şi nici nu s-au crescinde ale populaţiei. Aspec­
studiat în suficientă măsură tul amintit este unn din cau­
posîbilitălile dc realizare a pla­ zele pentru care tn maqazi- Colectivul secţiei de
nului de desfacere a acestor nele comerţului cu amănuntul fa cuptoarele industriale
Slmbâtâ seara a părăsit Ca- şedinte al C o nsiliului de Stat, bun. C u vîn târile sînt sub lin ia­ produse. In planul de aprovi­
pilata, imJreplîndu-se spre pa­ Ilie Verdeţ, prim-vicepreşe- te cu aplauze puternice, înde­ CONVORBIRILE OFICIALE zionare cu mărfuri pe anul A. MOIDOVAN din C om binatul sid eru r­
trie, preşedintele R epublicii dinte al C o n siliu lu i de M in iş ­ lungi. gic Hunedoara, efectu­
Franceze, generalul Charles tri, Ştefan Voitec, preşedinte­ D istinşii oaspeţi francezi se 1960 este prevăzută o sumă de (Continuare In pag. a 3-a» ează un num ăr sporit
de Gaulle, cu soţia, care, la le M a rii A d u n ă ri Naţionale, îndreaptă apoi spre avionul o- dc lucrări la reparatul
in vitaţia preşedintelui Consi­ A le xa n d ru Bîrlâdeanu. Janos licial. Un grup de copii oferă Slmbătă la amiază, la Pala­ Mlrcea Bâlănescu şl Ton An- agregatelor siderurgice.
liu lu i de Stat al R epublicii Fazekaş, Gheorghe Râdulcs- flori. Preşedintele R epublicii tul Consiliului de Stat s-au în­ qhe). directori In M.A.E. Folosind maşini de de­
Socialiste România, Nicolae cu, losif Banc şi Gheorghe Franceze, generalul Charles de cheiat convorbirile oliciale în­ Din partea franceză au parti­ molat, autoîncărcâtoare
Ceauşescu. au făcut o vizită Gaslon M a rin , vicepreşedinţi Gaulle, cu soţia, îşi iau tre preşedintele Consiliului de cipat Maurice Couve de Mur- şi aulostivuitoare. pre­
oficială în ţara noastră. î m ­ ai C o nsiliu lui de M in iştri. rămas bun de la preşedintele Stnt al Republicii Socialiste viile, ministrul afacerilor ex­ cum şi alte u tila je dc
preună cu distinşii oaspeţi au Sînt de faţă m e m b ri ai Con­ C o nsiliu lui de Stat, Nicolac România. Nicolae Ceauşescu şi terne, Jean Louis Pons, amba­ m arc productivitate, z i­
plecat m in is tru l afacerilor ex­ s iliu lu i de Stat şi ai gu vern u­ Ceauşescu, cu soţia, , preşedin­ preşedintele Republicii Fran­ sadorul Franţei la Bucureşti, da rii şamotori au reuşit
terne al Franţei, M aurice lui, conducători de in s titu ţii tele C o nsiliu lui de M in iştri, ceze, qeneralul Charles de Bernard Tricot, secretarul qe- ca în prim ele patru luni
ntc a n ului
să execute
Couvc de M u rv ille , şi celelalte centrale, generali, reprezen­ Ion Gheorghe Maurer, cu so­ Gaulle. ncral al Preşedinţiei Republicii. 20 de rep ara ţii m ijlo c ii
persoane oficiale din suita tanţi ai vie ţii ş tiin ţifice şi ţia, de la ceilalţi conducători Din partea română au p a rti­ Jacques Tine şi Roqer Vaurs.
la cuptoarele M a rtin si
preşedintelui. culturale, precum şi ziarişti de stat rom âni a fla ţi pe aero­ cipat Ton Gheorcjhe Maurer, directori în M inisterul Afaceri­ electric ale căror term e­
La ora 19,30, ]a reşedinţa o­ rom â ni şi corespondenţi de port, precum şi de la m em b rii preşedintele Consiliului dc M i­ lor Externe, Rene de Saint- ne au fost reduse în to­
ficială sosesc preşedintele presă stră in i care au însoţit m isiu n ii permanente ataşate niştri, Constantin Stălescu, se­ Loqicr, consilier tehnic ai Pre­ tal cu 176 ore faţă de
C o nsiliu lui de Stat, Nicolac pe oaspete în vizita sa în pc lingă oaspeţii francezi în cretarul Consiliului de Stat, şedinţiei Republicii, Jean-Her- cele planificate. Pc sea­
Ccauşcscu, cu soţia. România. lim p u l vizitei în ţara noastră : Georqc Macovescu, prim-acl- nard Raimood. director adjunct ma m icşorării dc către
Cei doi conducători de stat Sînt prezenţi Jean Louis Constantin Stătcscu, secreta­ jnnot al ministrului afacerilor în M inisterul Afacerilor Ex­ şamotori a tim p u lu i dc
au parcurs d ru m u l pînâ la ae­ I ’ons, ambasadorul Franţei la ru l C o nsiliu lui de Stat. Mia externe, Vasile Gl.iqa, adjunct terne. reparaţii la rece, colecti­
roport în tr-o maşină deschi­ Bucureşti, şi m e m b rii am ba­ Groza, vicepreşedinte al M a rii al ministrului afacerilor e x ­ Convorbirile s-au desfăşurat vele dc oţcla ri au ela­
să. escortată de motociclişti. sadei, şefii a lto r m isiuni d ip lo ­ A d u n ă ri Naţionale, Vasile G li- intr-o atmosferă cordială, de borat in plus 1400 tone
Dc-a lungul întreg ulu i traseu, matice acreditaţi la Bucureşti. ga, a d ju nct al m in is tru lu i a- terne. Constantin Flilan. am­ deplină inleleqere reciprocă. tic rnelal. In aceeaşi pe­
m ii de bucureşteni, alcătuind La sosirea pe aeroport, pre­ faccrilor externe. Constantin basadorul României la Paris. (Aqerpres) rioadă s-au mai efectuat
un adevărat culoar viu, au ve ­ şedintele Franţei, Charles de Flitan, ambasadorul României reparaţii la la m ino rul
nit să-şi ia rămas bun de la Gaulle, însoţit de preşedintele la Paris, Coriolan Atanasiu. de 800 mm, linia dc pro­
distinşii oaspeţi. La trecerea C o nsiliu lui de Stat, Nicolae ambasador, şeful Protocolului fite fine şi sirm â şt alte
şi DECLARAŢIA
m a şin ilo r oficiale răsună ura- Ceauşescu. primeşte raportul de Stat, generalii m aiori Con­ agregate siderurgice la
Je şi ova ţii puternice, sînt f lu ­ com andantului gărzii de onoa­ stantin Popa, lo c ţiito r al şe­ car© au fost recuperate
turate steguleţe cu culorile re. In tim p ce fanfara in to ­ fu lu i M arelui Stat M ajor, şi rcfolosite dc către zi­
tric o lo ru lu i rom ân şi francez. nează Marseilleza şi Im n u l de Nicolae Negulescu. T u d o r Jia- d a rii şamotori materiale
Cei doi conducători de stat stat al României, se trag 21 de nu, directorul Protocolului din a r» ^ refractare a căror valoa­
răspund cordial entuziastei salve de artilerie. M.A.E. re depăşeşte suma dc un
manifestări eu care populaţii Charles de Gaulle, însoţit Cei doi conducători de stat romanc-franceza m ilio n Ici.
B ucu reştiu lui salută pe solii de Nicolae Ceauşescu. salută îşi string încă o dată căldu­
Franţei prietene, în încheierea drapelul şi trec în revistă gar­ ros m îinile, în aclam aţiile en­
vizitei lor Sn România. tuziaste ale m u lţim ii.
da de onoare. La in vita ţia preşedintelui anii v iito ri, a cooperării rrt-
Coloana de m aşini soseşte De pe scara avionului, pre­ C onsiliului dc Stat al Repu­ mâno-franceze in interesul ce­
Preşedintele de Gaulle îşi
la aeroportul Băneasa C lă d i­ - i a apoi rămas bun de la şe­ şedintele de Gaulle salută cor- blicii Socialiste România,. lor două popoare, al destin­ CONSTITUIREA COMITETELOR DE OIRECTIE
rea aerogării este pavoazată fii m is iu n ilo r diplomatice, de diai. Nicolae Ceauşescu. preşedin­ derii şi păcii in Europa şi in __________________________________ •
festiv cu drapelele de stat ale la o ficia lită ţile române şi de La ora 20,15 avionul preşe­ tele R epublicii Franceze, ge­ lume.
Franţei şi României. Pe fr o n ­ la m e m b rii ambasadei france­ dinţia! a decolat, in d re p tin - neralul Charles de Gaulle. în­ In discuţii s-a subliniat u ti­
tispiciul c lă d irii centrale, po r­ du-se spre Paris. Pină la fro n ­ soţit de d-na de Gaulle, a fă­
ze. litatea contactelor si vizite ­
tretele celor doi preşedinţi Gei doi preşedinţi de stat se tiera ţă rii noastre avionul o­ cut o vizită oficială în Repu­ lor pentru o mai hună cunoaş­
sînt încadrate de m ari pancar­ îndreaptă apoi spre masa de ficial a a v u t ca escortă de o­ blica Socialistă România in tre tere reciprocă şi pentru întă­ CIMP LARG DE ACŢIUNE
te pe care sînt înscrise, în cetăţeni afla ţi pe aeroport, ca­ noare o form aţie de avioane 14 şi 18 m ai 1968. rirea cooperării in tre cele două
cu reacţie ale forţelo r a rm a ­ La această vizită a luat pa r­ ţări. In acest context a fost
lim b ile rom ână şi franceză, u­ re îi salut A cu căldură, îi o ­ te m in is tru l francez al aface­ subliniată im p ortan ţa vizitei în
te române.
r ă r i le : „Trăiască prietenia vaţionează îndelung. rilo r externe. M aurice Couve liu lu i de M in iş tri al României, MUNCII Şl CONDUCERII
Franţa a preşedintelui Consi­
româno-franceză !", „Trăiască Preşedintele Franţei, Charles + de M urville .
pacea şi prietenia între popoa­ de Gaulle, şi preşedintele Con­ Plecarea preşedintelui Re­ Preşedintele R epublicii F ra n ­ precum şi ;i vizitelor efectuate
de m in iş trii dc externe ai ce­
re !“ . s iliu lu i de .Stat. Nicolae pu blicii Franceze a fost tra n s­ ceze a -v iz ita t oraşul B ucu­ lor două ţări. COLECTIVE nevoie mai m u lt de sprijin
într-o anum ită perioadă, el s-a
reşti, ca şi alte oraşe şi regiuni
La aeroport se află preşe­ Ceauşpscu. se îndreaptă apoi misă în direct de staţiile ro­ ale ţârii şi a putut astfel să In dom eniul economic a făcut prea puţin sim ţit. In
dintele C onsiliului de M in iştri, spre podium ul am enajat pe mâneşti de radio şi televiziune aibă un larg contact cu popu­ fost remarcată, în mod deo­ p rim u l rind trebuia să-şi a-
Ion Glieorglie M au rei, cu so­ platoul aeroportului, de unde şi reluată de alte staţii străi­ laţia şi cu realizările Româ­ sebit. creşterea constantă a întrep rind erea de exp lo rări ducţie Cele mai m ulte dintre dueâ con tribu ţia la rezolvarea
ţia, E m il Bodnaraş, vicepre­ rostesc alocuţiuni de rămas ne niei moderne. Preşedintelui sch im b u rilo r comerciale po­ m in iere Deva a realizat, pe ele se leagă de caracterul dis­ problem elor conducerea sec­
Republicii Franceze i-a fost triv it A cord ului pe termen ţiei. formată din oameni cu
rezervată pretutindeni o căldu­ lung din 8 februarie 1905. Ce­ cele patru lu n i expirate din persat al lucrărilor. Dar aceas­ m ultă experienţă, care au do­
roasă p rim ire , expresie a p rie ­ le două părţi şi-au e vp rjm at acest an, planul de producţie ta nu ju stifică total flag ran te­ vedit că pot să rezolve ope­
teniei tradiţionale pc care po­ do rinţa de a căula m ijloace in proporţie de 100.7 ia sută, le Reîncadrări in in dicatorii ra tiv anum ite probleme. Dar
Cuvîntarea preşedintelui Cuvîntarea preşedintelui porul român o nutreşte faţă menite să diversifice aceste peste 140.000 le; economii la plan ificaţi la o serie de acti­ ei in loc să in tervină pro m pt
dc Franţa. schim buri în vederea dezvol­ preţul de oost şi 133.000 lei vităţi. Astfel, pentru a obţine pentru remedierea neajunsu­
Preşedintele C onsiliului de tării lor echilibrate. beneticii peste plan. Ind ica­ o depăşire a planului doar cu rilor. au căutat mai m ult ju s­
Republicii Franceze, Consiliului de Stat, Stat al R epublicii Socialiste Cei doi şefi dc stat au apre­ to ru l plan ulu i tehnic p rivin d 14 Ia sută la lu crările de con­ tificări pentru ele"
România şi preşedintele Re­ ciat că nivelul industriei şi încărcarea mecanică in galerii strucţii. efectivul m ediu scrip­ A firm a ţia că rezultatele pu ­
pu blicii Franceze an avut con­ tehnicii franceze ca şi poten­ a m arcat o depăşire de 1,2 la tic a înregistrat o depăşire de teau fi cu m u lt mai bune este
Charles de Gaulle Nicolae Ceauşescu v o rb iri cuprinzătoare, la care ţialul economic în plină dez­ sută, planul fizic Ia săpări de 43 la sută. Stocurile supranor- astfel întărită justificată de
au participat : Ion Gheorghe voltare al României oferă po­ galerii — de 23 la sută. iar la m ative în valoare dc peste argumente concrete. Comîte-
Maurer, preşedintele C onsiliu­ s ib ilită ţi sporite în vederea iforaje geologice de t la sută. lîOO.OOO lei, nu mai pot fi pu­
lui ti© M in iş tri, Georgc M aco­ in te nsificării cooperării eco­ Rezultate, după cum arată se pe seama caracterului dis­ Ing. NICOLAE ZAVOIANU
Domnule preşedinte I vescu, p rim -a d ju n c t al m in is­ nomice, tehnice şi ş tiin ţifice carele, pozitive. persat al lu cră rilo r". activist al Comitetului
J,a term inarea atît de emoţionantei vizite tru lu i afacerilor externe, Con­ Datele acestea sînt un rezu­ „U n a din secţiile cu cele mai
pe care atn avut onoare s-o fac în România, In m om entul în care părăsiţi pâm întul stantin Flitan, ambasadorul româno-franccze, pc baze re­ m at al in fo rm ă rii prezentate m ulte greutăţi, spunea şeful judeţean Hunedoara
mulţum esc din toată inim a tu tu ro r acelora, României, doresc să relev că vizita dv. în ţara României in Franţa, din pa r­ ciproc avantajoase. Cele două în fata reprezentanţilor în tre ­ al P.C.R.
bărbaţi şi femei, care şi-au adus con tribu ţia noastră, deşi scurtă, s-a dovedit deosebit de tea română, şi M a u rire Couve guverne vor căula (oale m ij­ p rin d e rii ia adunarea pentru serviciului aprovizionării, este
la această mare manifestare a prieteniei şi rodnică pentru prietenia româno-francezâ. de M u rv ille . m in is tru l aface­ loacele pentru a intensifica constituirea co m ite tu lu i de d i­ secţia Brad. Dar aici, undo era iC nntinuiire în pac a 3-a»
a cooperării franco-române. Mulţumesc, de pentru dezvoltarea cooperării viitoare, pen­ rilo r externe. Jean Louis Pons. relaţiile între organismele $i recţie. D iscuţiile puHate pe
asemenea, bineînţeles, do m nului preşedinte tru cauza securităţii şi păcii în Europa şi in ambasadorul Franţei în Româ­ în tre p rin d e rile celor două ţări. marginea acestei in fo rm ă ri au
Ceauşescu şi guvernului român pentru tot lumea întreagă. nia. din partea franceză. pe baza A cord ului de coope­ arătat insă că rezultatele pu ­
ceea ce au v ru t şi au reuşit să facă în aceas­ In cursul co n vo rb irilo r pe care le-am avut D iscuţiile s-au desfăşura! rare economică şi in dustrială teau fi mai bune. .Dacă exista
tă însemnată îm prejurare. Si m ulţum esc tu ­ s-a m anifestat pregnant dorinţa şi hotârîvea in tr-o atmosferă dc co rd ia lita ­ din 2 februarie 1907. mai m u ltă preocupare din pa r­
tu ro r rom â nilor şi româncelor care au p a rtici­ reciprocă de a da un nou avint prieteniei te. în s p iritu l profundei sim ­ Sc arc în vedere, îndeosebi, tea conducerii, dacă se in te r­
pat la în tiln irile noastre. tradiţionale româno-franoeze, de a dezvolta lărgirea cooperării lor în do­ venea cu măsuri la tim p u l po­
cooperarea în economie, în ştiinţa, tehnică, patii care a un it din totdeauna m eniile industriei chimice şi
Am făcut aici împreună lu cru ri de prim ă cele două ţări. Ele au prile­ t r iv it — spunea directoru l în ­ A a p ă r u t
im portanţă, am făcut să strălucească prietenia cultură şi în alte domenii ale vie ţii sociale, ju it largi schim bu ri dc vederi mecanice, electronicii, con­ tre p rin d e rii. in ginerul Cornel
ţârilor noaslre. într-o m anieră sclipitoare pen­ de a acţiona mai intens îm preună pe planul p riv in d re la ţiile roniâno-frnn- stru c ţiilo r navale, in (clinica A rs in — nu se ajungea în si­
tru noi şi pentru lume. In al doilea rînd noi vie ţii internaţionale pentru cauza securităţii ceze şi principalele probleme irig a ţiilo r, precum $i în ce tuaţia ca la lucrări, geologice
Europei, pentru respectarea p rin c ip iilo r inde­
am pregătit marea operă europeană care este pendenţei naţionale, pentru cooperarea între internaţionale. priveşte folosirea în scopuri planul de produ-cţie să fie rea­
unificarea continentului nostru, unirea con­ paşnice a energiei nucleare. lizat numai în proporţie de 98
toate popoarele. Doresc să e x p rim satisfac­ Cei doi şefi de stat au con­
tin e n tu lu i nostru. ŞL în al treilea rînd. am Am bele pă rţi şi-au e x p ri­ la sută. iar cîştiguJ mediu
ţia noastră pentru rezultatele foarte bune ale statat cu satisfacţie că rela­
precizat şi sporit re la ţiile directe care trebuie vizitei şi in tre ved erilor pc caie le-am avut. ţiile d intre popoarele român mat holărîrea de a încuraja numai 90 la sută, în con diţiile
să existe în toate dom eniile între ţara voastră A ţi petrecut cîteva zile în m ijlo cu l poporu­ şi francez, care s-au bazat în ­ dezvoltarea cooperării ş tiin ţi­ în care efe ctivul m ediu scrip­
tic a fost depăşit".
lui român, l-aţi văzut m uncind cu entuziasm totdeauna pc prietenie şi sti­ fice şi tehnice rom âno-france-
şi a mea. ze în cadrul A ra n ja m e n tu lu i „E adevărat — spunea Va-
pentru ridicarea materială şi spiritua lă a mă reciprocă, cunosc in pre­
încă o dală. din toată inima, vă mulţumesc! din 31 iunie 1964, facilitîn d sile Vasîlescu, şeful serviciu­
României, aţi putut vedea cu cită hotârîre zent o dezvoltare continuă. Ei
Trăiască România I consideră că sînt reunite toate lui planificare — că au exis­
tat greutăţi obiective în des­
Trăiască prietenia româno-francezâ ! (Continuare In pag. a 4-a) condiţiile pentru lărgirea, în (C ontinuare In pag. a 4-a) făşurarea procesului de pro-
• 9 •
de la o zi I a alta întilnirca cu
Copiii sînt Om agiu unei m am e ei. Şip Ton tărăgănează, animă m • • * _ » f ‘ ‘
** *
propriul
lui copil, iar
n u n u
*
Moidovan Maria nu s-a arĂiAt
încă. El induce în eroare per­ * £ 5 • * 9 .
r m
sonalul spitalului, organizaţia dc v « *1 a * *
bucuria vieţii a avut loc ttn concurs literar. fi sc interesează de noi cum mer­ dc cc. dar am plins şi eu. Poate fletele copiilor. Cit suflet tre­ partid de la Autobaza Deva, WM - 1 • A
pentru că a plins manta...
Elevii ne-au descoperit in lucrări
gem cu învăţătura".
buie să existe in această femeie şi
§ o lume a lor, dominată de rea­ Cîtă simplitate, cită sinceri­ — Dar oamenii din sat de ce-i cită femeie intr-un singur su­ care au încercat să-l ajute, cu
promisiuni cc nu $i le îndepli­
lităţi gingaşe, dc fantezie. O lib­ tate în aceste cuvinte — scrie co­ spun „vitregă" ? flet ! Cc alt omagiu mai dc preţ neşte. Iţi facem cunoscut, Şip
Dintre numeroasele şerif ori so­ erare insă. cca a elevei Viorica respondentul nostru. Ele m-au — Acuma nu-i mai zic aşa. ii putea aduce Viorica dccît a­ Ion, ce cred oamenii despre pro­
site hi reducţie pentru a fi pu­ Budugan, a declanşat emoţii. Se îndemnat să cunosc acest copil ei o iubesc. cela de a scrie despre dragostea cedeul lipsit de umanitate prin
blicate in caJntl rubricii noas­ intitula „ Fiin(a mea cea mai care priveşte cu adoraţie ji re­ •— â/nrrfi numai doi fra(i f cu care ette înconjurată intr-n care ai vrut să scapi de copil,
tre, am rc(tnut-o. pentru început, draga" Era de fapt O biogra­ cunoştinţă spre femeia care s-a — Nu. Mai am o soră de la lucrare de concurs ! Şi cile sa­ cîtînd un paragraf din scrisoa­
pc ccii a tovarăşului Ka!>m *\cla- fic scuită a unui copil .,Chipul ataşat-de cei doi orfani. Am mama mea dc acum. Mi-e dragă tisfacţii nu-i. aduc aceşti copii... rea tovarăşului Snegar Marin
gea din \'a{a dc Jos. mamei nu-l (in minte — scrie Căutat-O pe Viorica Budugan Mama nc iubeşte pe toţi trei... NOTA REDACŢIEI. Faptele din llin : „Fu n-am putut crede
Am citit in coloanele ziarului Viorica — nu-l imaginez din Nc-am aşezat alături. In timpul discuţiei fetiţa n-a relatate de corespondentul nos­ că un fată poate fi în stare de
cicluI de articole Copiii sînt spusele tatei şt ale vecinilor. — Si te iubeşte mult mama pronunţai măcar o singură dată tru sc situează la polul opus al asemenea lucru Am si eu două
bucuria vieţii" — nc scrie cores­ Mama mea bună a murit cind ta 1 ciivintul ,,vitrega". Mi-atn dat articolelor apărute în cadrul ru­ fete. Bucuria vieţii mele sînt F v j V iV tU -'V ^ .
pondentul. File mau zguduit eram mică. mică şi rata a fost Pe faţa copilei a apărut o rază scama că nu-l poate pronunţa, bricii. Am vrea ca aceste rînduri aceşti copîi Dacă tomsî un
pun contrastul hti>iclnr st »tu- nevoit să sc recăsătorească pen­ dr sinceritate cc-i lumina chipul. Că ar fi umbrit acel chip lumi­ găsească ecou 51 în sufletele tată a fost în stare de atîta la- I I U N C D O R C N
xima aleasa drept titlu pentru tru a nc putea creşte. Ne-a adus — Da. foarte mult — răspunse nos al mamei. Cuvintele ei au unor părinţi enre-şi merită pe sitaic, eu simt nevoia de a scrie
rubrică. A$ dori să relatez *1 cu O altă mamă. din Tătărăşti. Oa­ ea scurt. fost simple, sincere. Cuvinte de drept cuvîm numele de „vitregi". redacţiei să ceară pentru aceas­
un exemplu pentru acest ciclu menii şi vecinii îi ziceau atunci — Şi cum te iubeşte ? copil in care se oglindea dra­ Sîp Ion nu şi-a luat încă fetiţa tă neomenie aplicarea unor
de articole. situat însă !a polul „vitregă". N-am în(elcs ce în­ — Mă îmbracă bine. îmi dă gostea mamei înscrisă in crezul de la Spitalul din Haţeg! A ve­ sancţiuni severe". • De vînzare la magazinele şi
opus al celor apărute pină acum. seamnă acest cuvint Acum ştiu. să mării nc şi cind plec la şcoa­ vieţii ei cu majuscule. Această nii primăvara şi copila vrea să Compară-ti. Şip fon. faptele cu
As vrea să întăresc prin aceasta Dar. mama nu e vitregă pentru lă mă sărută. Mă sărută Şt tind lemcic a înţeles că trebuie să de­ se j joace afară, jenica, pacienta cele despre care Viorica Rudu- chioşcurile de difuzare a presei.
maxima „Copiii sînt bucuria că c mama mea Ea ne iubeşte vin dc la şcoală Cind am fost vină mama celor doi orfani — dîq salonul nr. 4. a primit de gan a scris în lucrarea prezen­
vieţii". ca o mamă adevărată. Arc grijă bolnavă nu s-a mişcat de Ungă Viorica şi Ion — că are datoria curînd o rochie nonă dc la per­ tată la concursul literar !
Nu dc mult in şcoala noastră de noi, nu ducem lipsă de nimic nune şi a plins. Atunci, nu ştiu morală dc a umple golul din su­ sonalul spitalului nu de la tatăl S. POP