Page 58 - Drumul_socialismului_1968_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Dumlniefl 19 mal 1968

popas » » CABANA PIETRELE NECROLOGUL

Veneam zilele trecute de la puicuţe fi cocofei. Dar vina nu
Arad. In tren, sus pe portbagaj, este a dumneavoastră, care le-aţi
erau 13 găini fi un cocoţ, îm­ ouat. Vina o poartă inginera
brăcaţi in doliu. Din cind in zootelmistă de la C A P. llia,
cind ci te o găină incepea să Viorica Bătălan fi electricianul
clriie. . . w Gheorghe Negru. De ce sint vi­
_ Mai tăceţi măi găini că novaţi ? O să va explic : cu cî-
doar n-o li chiar afa cum sc teva săptămîni in urmă au pus
zvoneşte — căuta sâ le tmbune cclc 4.000 de ouă pe care le-aţi
cocoful, cu toate că fi lui ti ju­ dat dumneavoastră, în cele două
cau lacrimile in ochi. ^ incubatoare la clocit. In fiecare
După citva timp am intrat in incubator au intrat 2.000 de
vorbă cu ptntenogul. ouă Să fiţi bucurofi dragii mei,
— Apoi domnule, ni s-a in- că n-au fost incubatoarele mai
timplat o mare nenorocire, mari. Ce vă făctaţi ?! An
Ne-am dat ouăle la nişte pus, afa cum vă spun
oameni. Au zis că ne scu­ ouăle in incubatoare fi
tesc găinile să mai stea le-au lăsat in seama cu­
la clocit Ne-au dus cu rentului electric Dm pri­
„boabele11, ce mai. Le-am mul incubator, dragii mei,
dat ouăle cum vă/spitn au ieşit 9 pui 9 piti din
fi-au plecat. Acum pri­ 2.0C0 de ouă. $i de data
mirăm o telegramă să ne aceasta trebuie să fiţi bu­
ce din Washington şi Bristol. prezentăm de urgenţă la curofi. Să ştiţi că in acest
caz un pui costă peste
llia că s-a ales praful de
CALEIDOSCOP Toţi sint urmaşii faimosului ti­ „ plozii" noftri Spune 650 lei. Din al doilea in­
gru alb Mohan, din India cen­
cubator, dragii mei,
au
dumneata cum să nu fii
Metaforele trală. Acum el este bolnav şi bă* necăjit ? Patru mii dom­ scos o sută fi ceva dc
trîn, dor sc bucura încă de o
0 Celebrul „Tel al lui Emi- tulpineî se toarnă ciment, pen­ atenţie specială. nule, patru mii le-am pui. Cei doi spcc'nihfti
treceau in fiecare zi pc
Frumuseţi ale naturii există pretutindeni in ţaro noos-
nescu" din grodino ieşeană Co- tru o-i menţine rezistenţa. Ast­ @ Mlaştinile sint dăunătoare tră. Sint însă locuri care incintă pe om în mod deosebit dat... Si cocoful nemaipti- la incubatoare. Unii din­
Castelului creot versuri nemuritoore. a îm­ fel îngrijit, copacul vo moi pu­ sau utile ? Oameni de ştii iţă prin înfoţişareo şi specificul lor şi core îşi postreozo far­ thiil să se abţină a bufnit tre oamenii care au văzul
pou, Io umbro căruia poetul o
fi el intr-un cotcodăcit de
tea dăinui cîtevo decenii
plinit venerabila vîrsto de 125 © Lo grodino zoologică din de diferite speciolitoţi consideră mecul în orice anotimp le-om vizita. Un asemenea loc ziceai ci e sfirşitul lu­ cum clociţi vot ouăle,
că mlaştinile ou o influenţă fa­
de ani. Botrînul copac este în­ New Delhi s-au născut trei ti­ vorabilă asupra climei, asupra pentru iubitorii turismului este masivul Retezat. Prin bogă­ mii, nu alta. Cu mare le-au tot spus că n-o să
Corvineştilor grijit cu dragoste de horticul­ gri albi cu ochii olbaştri. Exem- regimului hidrologic al plante­ ţia florei şi faunei, peisojele imenselor tablouri policrome, greutate am reufit sâ li­ iasă pui dm incubatoa­
torii porcului. Terenul din jur plorele sint rare, dor nu unice : lor şi animalelor. Nu este deci Munţii Retezat atrag anual mii de excursionişti ni ft esc spirit ele. Apoi rele ţinute cu uşile des­
este Împrospătat cu pămînt odus In lume există în prezent 23 de indicat co toate mlaştinile so fie „Cei core vin o dota în Retezat, iama sou varo, nu le-am promis să mă duc chise. Temperatura din in­
moi rezistă tentaţiei co in viitorul concediu so nu-i calce
Nicîodotă n*a$ fi cre­ anume din pădure, rădăcina este asemenea tigri, dintre core 18 desecote. De oceeo. in codrjl din nop .potecile. Sint aici. creole de natură, peisaje no- să iau fi eu parte la ne­ cubatoare avea jos 37 de
grade fi sus 39—40 sau
zut co între potru pereţi alimentată periodic cu îngrăşă­ se află în India, trei în Florida programului biologic internaţio­ turole de o deosebita frumuseţe, cu privelişti variate şi cazul lor. invers. Cind ou văzut ca se
A dona zi, îmbrăcat in haine
poote poposi otita tăcere. minte chimice, ior în crăpăturile şi cîte unul Io grădinile zoologi­ nal organizat de UNESCO, s-o Incintotoore" (Cernot Pobliceonu, Haţeg) mărefte temperatura au deschis
Llnişteo, core şerpuîeşte elaborat un proiect denumit Şi puţini sint aceia care urcind pe culmea ocestor negre, am pomii Peste J.COC de iifile la incubatoare. Care din­
printre orobescurlle de „Telma” (care in greaca veche atrăgători munţi so nu focă un popas Io cabana Pietrele găini din toate colţurile ţâri: tre dumneavoastră cind clociţi
piatră, a rotunjit colţu­ înseamnă mii, noroi), de ocroti­ Ei găsesc oi ci un minunat loc de odihnă Cabana — prin- cran prezente la nenorocire. Co­ vă schimbaţi temperatura ? Nid
rile şi zgomotul poşllor re o mlaştinilor în emisfera bo- cipolo bazo turistică a masivului — este situată în ro- roane peste coroane, împodobeau una. Sau care staţi cu aripile
mei n-ore unde sâ se os- reolo. Unele mlaştini sint rezer- rişteo unei frumoosc poduri de molid. în partea nordică aleea care ducea spre cimitir. ridicate? Tot nici una Afa că
eundă. Aşa că se roteşte roţii naturale unice. De aceea, o Munţilor Retezat, pe Voleo Stînişoora Cobona Pietrele Stăm resemnai cu ochii in pn- puii n-au mai iefit. Ouăle au
deosupra unul crin Anjou, înainte de o fi desecote, toate dispune varo de peste 200 de locuri pentru dormit, bufet mint fi ina gindcam la cele
crescut inexplicabil, or|. mlaştinile vor fi în prealabil stu­ si cantino, lumină electrică De Io cabană se pot orgo- 3.850 de ouă care dormeau som­ costat aproape 4.SCO lei, cu trans­
port cu tot, iar curentul pentru
zontcrl Io rădăcina unul diate. nizo excursii de neuitat lo locul Bucuro. vîrful Retezat, lo nul de veci. Stind a<a, mă po­ incubatoare peste I.OCO lei. In
stîlp. Liniştea, core plu­ $ Adevărata patrie o cim­ cabanele Boleio si Guro Anei etc menesc cu cocoful.
total aproape 5.500. Abia acum
teşte sub arcurile împreu­ poiului este Egiptul antic, de Cum ajungem lo cobono ? Cu destulă uşurinţa Peste — Ce bine îmi pare c-ai ve­ aţi reufit fi dumneavoastră să
nate cu severitate, oido- unde el a fost odus *n Sirio şi cîtevo zile, odică de lo 1 iunie, se vo do în folosinţă un nit. Să ştii că rn-am gindtt la
ma sprîncenelor unei eos- Persia. El o devenit instrumentul nou traseu de autobuze pe ruto : Hoţeg — Cîrnic De aici. dumneata. ajungeţi Ia o valoare nemaipo­
tefane. este ţesută din favorit al grecilor şi romanilor călătorul, pe o poteca mareotă, ajunge in 3— 4 ore b co- — Ce să fac — zic eu — da­ menită. Dacă la virsta de o zt
cuvintele odevărote, rosti­ din antichitate şi opore pe unele bană că v-am promis, trebuia... aceşti put valorează 5 50 de lei.
te între oceste ziduri. Ce­ monede bătute din ordinul îm­ Aşteptăm de Io cfv,, cei core vizitoli aceste locuri, s_ ne — Ştii ce ? îmi zice cocoful vo închipuiţi peste vreo doi am
le mincinoase s-ou rosto­ păratului Nero, care cînto foor- scriet' Sinlein convinşi co aprecierile vor fi pozitive, şi co Fă bine fi (ine-le un logos, că la ce sumă ajung
golit pe fereastra împo­ te frumos dm cimpoi Instrumen­ oţi petrecut clipe de neuilot. n-am vrea să fie îngropate fără $i acum, in încheiere, propun
dobită cu vitralii. Au căzut tul o făcut porte şi din orchestra mei o atenţie. Nemaiavind ce ca in memoria celor 3 850 de
In pîrîul Zloştilor, care o militară o legiunilor romon®. face am început. ouă să ciuguliţi de pe mormîn-
secat din pricina for. Pe Cind au năvălit in Insulele Brl- tul lor citcva pietricele.
loggîo albă. printre don- tonice, romanii au odus aici Staturi practice — Dragii noftri. In aceste cli­ S-a aşternut o linişte. , ttlor-
Ielele de marmură — gu­ cimpoiul. In Evul Mediu, cintece- pe de necaz cind neamul vostru nuntală.
ler spaniol prea scrobit, le religioase şi imnurile cintote de galinacaee trece prin grea Nu ştiu dacă le-o fi plăcut ce­
o trecut eîndva o femeie + Pentru a scoate rugina 15 gr. esenţă de lânii ie» şi 90 Cumpănă, trebuie să fiţi mai lor 1 000 de găini şi coco fi, dar
în mănăstiri erou acompaniate uniţi ft să vă iubiţi mat mult cu am prins gustul necrologuri­
de o stranie frumuseţe. Recent, lo Homburg a fost prezentat de către o firmă ja ­ lo cimpoi. El o ojuns instrument sau petele de pe cuţile o x i­ gr alcool alb ; (soluţia se păs­
O caut şî o regăsesc alba, dabile, se freacă lamele cu un trează in tr-o sticlă închisă er­ (ce puteam să zic altceva ?). Pier­ lor Mă gindesc să mai lin unul.
poneză cel moi mic televizor din lume. Ecranul său nu depăşeşte naţional în Scoţia, unde este derea prematură a celor 3.85C de II tiu cind se vor plăti cele
sub o placă de sticlo dimensiunile unei mărci poştale. foarte apreciat şi în zilele noas­ tampon de vată m u ia t în am o­ metic). Cind nu sint prea m u r ­
translucidă. Poartă în cap tre. niac, după care se clătesc cu dare. hainele de piele se cu­ ouă le-a prins in plin efort crea­ 3.850 de ouă fi curentul care
o diademă cernită Dacă apă caldă şi rece şi se şterg. răţă bine cu albuş de ou bă­ tor, efort care ar fi putut aduce s-a consumat cu ele.
m o ş uita mol bine, os Dacă totuşi au mai rămas tut. sau cu esenţă de tereben­ pe lume un număr însemnat de N. PANAITESCU
observa că este un cui. un cline lup. a manifestat semne urme, ele pot fi Indepârlale tină.
Dor nu vreau să mo uit. I vizibile de bucurie. cu hîrtie abrazivă (şmirgliel,
Barbaro omintire disto­ Ramu — copilul-lup a murit In timpul celor 14 ani. cit o glaspapir), cu granulaţie fo a r­
nantă, alături de otita Stat in spitol, nu s-ou putut afla te fină.
olb. nici un fel de informaţii despre ^ Nu fu m a ţi ţigă rile pînâ
Aici era groapa cu lei Vestitul ,,copil*!up" Romu o fi dus în bot şi l-or fi tîrît peste originea lui Romu. Dor nici co­ la capăt ; dacă ţigara pe care
— spune ghidul. Groapa murit într-un spitol al oraşului un pămînt pietros. Medici şi psi­ pilul nu o făcut vreun progres. aţi pus-o în scrum ieră s-a
e bine îngrădită, ca omin- Lucknow din nordul Indiei. Ero hologi din lumea întreagă ou e- Zăceo tot timpul în pot şî sin­ stins, nu o ap rin deţi din nou. UU, flEBUSBMU
tireo leilor să nu fugă în virstă de 24 de ani. De a ­ xaminot acest băiat, care apuca gura manifestare moi umonă era Cind te rm in a ţi de fum at,
cumva în sovano. Turnul proape un an el suferea de o hrono cu dinţii şi lingea opo un zîmbet timid, atunci cînd re­ stingeţi bine ţigara în scru­
de Io colţ e un mîc oc­ boală o căilor respiratorii şi dc dintr-o strachină. După părerea cunoştea pe îngrijitorii soi. mieră
togon. O fârîmâ de sette- atacuri epileptice lor, Romu crescuse fără să fi Romu nu este singurul coz din Nu v o rb iţi şi nu salutaţi cu
cento, core alături de un Soarta lui stîrnise senzaţie in ovut nici un contact cu oamenii. Indio de ocest fel. Este cunos­ ţigara în gură. e o dovadă de
olt turn masiv sî umbros, lumea întreagă cind. o fost gă­ Potrivit dr. Shormo, de Io spita­ cută povestea lui Dino Sonîchar, im politeţe şi lipsă de respect. n a u “ Incâperen sirAm oşII n o ş irl
— De la 1 Ian uarie la ,il decern -
nore o delicată arătare, sit în 1954 într-o cameră a spi­ lul din Lucknow, Ramu fusese copilul-lup dm Sikondra. El a Dar, sfatul cel mai bun e h rle — Suiş : 2) .Tumăibfe^Se
cu ochii mari, deschişi spre talului din Lucknow. Scotea stri­ răpit de o lupoaică Membrele fost găsit în 1867 de vînotori pe sâ vă lăsaţi de fumat. şamen»! — In R ciezat !; — In c x _
o altă lume, coborită In găte animolice, mînca numai sale rămăseseră deformate, de­ cind se juca în potru lobe cu ^ Petele de grăsime. de p u iu l lut Iu lie ! — R ldf& U uru
p ^m ln t în Jurul unei c c iiţl: a»
purpur şi negru sî core Se came crudă şî se temea de oo- oarece copilul zăcuse în vizui­ o lupoaică. Vinătorii au împuş­ cerneală, de fructe şi de vin ANTICHITATE Cel ce p o a rii in e lu l — A sc Ivi —
află la numai 300 m dis- meni. Deşi oveo aproape 10 na lupoaicei şi fusese tîrît spre cat lupoaica şl au odus copilul- de pe hainele de piele, se scot Gnnen E lena: 4) A lesul unei na ­
lonţâ. Numaî co ochii onl, Ramu nu era in stare să lup intr-un orfelinat, unde o trăit tam ponînd pata respectivă cu ţiu n i In pa rlam e nt. în sistem ul b i­
o sursă de opâ peste terenul cam eral — F ru n ia ş ln fre fru n ta şt
domniţei adăpostesc o meorgâ. Stătea aproape tot tim­ stîncos. Aceostă teorie se bozo 28 de oni. Spre deosebire de un tampon de piele pe care — L îto ia t. m a l: 3) A v îm — nbsn-
privire moartă, In core nu pul încolăcit ca lupii şi clinii. Romu, acesta învăţase să meor- s-a aplicat o soluţie făcut:, din n c i — M a rla A n cclcscu; G) Elena
se reflectă acea lume fă­ Pe spote şi Io coate aveo cica­ şi pc anumite monifestărî ole gă. dor nici el nu o putut nicio­ 4 gr clorură de potasiu topită Oprea — Im p A rat rom an ca ic în -
ră blazoane. Covaleru! de trice, co şi Cum o lupoaică l-or copilului care, de pildă, vâzînd dată sâ vorbească. in G0 g r apă. în care se adau­ ire ioş—106 o.n. a cu ce rit D o rin —
începui do apeduct! — Georgc F>
fier de pe turn nu este gă apoi GO gr. acid clorhidrie. ncscu; 7) Bun pentru se rviciu l m i­
de fopt altcevo decît un lita r — In Tănasei — llla d n la î n ­
blindaj. Cel de dinloun- cep ut! — C opaci: fl) .TumAtatc nin
arm niA — N um e <1e falA (eroina
trul lui a plecat la Bol-
d im r-o opera a lu i M th a ll E m l-
grad, ca blîndojul so nescu) — N icolac O lahus — T ln c-I
n-olbă pe cine speria C urioztfâfi i pînA cc-ţl dA nAnasul p u rce lu l —
de-acolo de sus. Este A v ru t sA re nunţe la n e m u rire ci<*
d ra cu l vinei cop ile (eroul din a-
drept că graţiosul castel — Cum, tu aici, la Nisa ? — Fiul dumneavoastră, — Setea de la tatăl său. în ­ cecasl opera lite ra ră de M lh n il
cavaleresc, niciodată n-a — Sint in voiaj de nuntă. doamnă, dovedeşte o maro se­ văţătura de la mine. zo o lo g ice E nilncscn): 10) Sfat din O rie n tu l
fost martorul unor spec­ — Şi soţia ta ? te ele învăţătură De la cine a n llc npArut acum 4000—5000 de
taculoase bătălii. Si chiar — A rămas la Milano, să a m oşlenit-o ? Traduceri de LUCIA GORUN ani — Acelaşi. In fel — Incepviu*;’
lu n ii ia n u a rie !: 11) Fenom en ntt-
dacă frescele sălii Dietei supravegheze casa. 0 Ochii vulturilor cîn- lu rn l care. cînd sc d c /lA n iu lc . p ro ­
toc cu aceeoşî fermîtole tăresc de două ori rpai duce pacubo fo a rte m a ri a lţi op
ca ilustra colegă de pe mult decil creierul lor. m are. c it şi pe uscat — D im in u ­
tiv im lia n : 12) La el am fost cres­
malul Nilului, ne spune 0 Maimuţa longur. din i cu ţi. lecAnali. h rA n lţl. n c ro tlll eu
acest lucru documentul munţii Himoloyo, conlrazi- ^ deosebita grlJA m a te rn i — n irb a -
istoric. ce legeo tuturor anima- • (ul ra p re i — Dinsn — D im in u tiv
Zidul unul coridor odâ- lelor căţărătoare. Toate i; fe m in in . I. POPA STANILEŞT!
posteşte chipul ros de se­ oceste animale ou braţele jj
a cole al unei doamne cu moi lungi decit picioare- I
văluri. Corbul de deosuoro le — dor langurul arc Carte de vizită
d el mi-l aminteşte pe Poe. picioarele mai lungi de- ]j
Trec dîntr-o odole în alta. cit braţele. j
n 0 Firul de păianjen t
Oamenii din secolele în­ j (7;9)
e depărtate erau despărţit) esle otît de subţire, incit O R IZ O N T A L : 1) Cea de a doua enre — Nlculeseu Eugenio — N u ­
prin ziduri groase, uşi mo- Cu un fir core cintoreşle operă IHerarâ nn ilcâ , a trib u ita Iul m eral ; 13) Ana Ion Udren • F iu l
H onu-r (sec. I X i.e.n.) — Căpete­
g sive şl blindate. A trebuit 450 gr, se poote înconju­ nia z e ilo r eu reşedinţa In O lim p : regelui P rlarn care n râ p lt pc fr u ­
moasa soţie a lu i M enclau. un
să donseze Timpul cel Tî- ra Pămînlu! Io ecuator. 2) C redincioasa soţie a lu i Ullse basilcu p u te rn ic in G recia (m o tiv
e Dacă însă vom întinde fi­ — C uloare deschisă ; 3) Zeiţa caro de Începerea ră zb o iu lu i T ro ia n ) ;
năr prin ele. să le sub- In te rvin e pe IlngA tatâl ei in fa ­
l tieze. Poate că ui'î’e o da­ rul pino lo ceo moi apro­ voarea Iul M ecior, ca acesta sA nu 1-D S orina V asilescu — G eorgc jo M A m m
Oprea — Cetate de scaun a M o l­
tă dispar de tot ? piata stea dm constelaţia fie ucis de Abile — N um ele ca lu ­ dovei. vestit cen tru c u ltu ra l, m u ­
Centaurului, el vo cîntări H im u
Din Sala Cavalerilor se lu i de lem n in tro d u s de a lic i In n ic ip iu in con tinuă în flo rire ; 15)
500 000 tone. T ro ia : 4) Cu el sc legau scla vii — ^e fu l e xp e d iţie i de la T ro ia . carc-l
deschide o cole subtero- Pnglnâ (abt.) ; 5) T ra ta tiv e ru p te răpeşte sam avolnic Iul A b ile pc
e nâ. Nu se ştie unde duce Q Gitul unei vrăbii cu­ — NotA m uzicală — Form a dc o r­ sclava U riscis : IG) Frum oasa râ-
Oomenii s-au obişnuit în­ prinde de două ori mai ganizare p o llilcA a unei ţâ ri ; r>) pltâ dc Paris, d in cauza careta s-a Prin onogromore veţi găsi me­
d multe vertebre decît cel Bogiviâ cetaie a n ilcâ , niacntA de
tre timp să circule îa su­ ehei in 1210 I.e.n. — Costachc A n- abătut nenorocirea asupra ee iâ ţil seria iov. Predon şi localitatea
prafaţă, unde soorele nu ol girafei. to n lu — P o ftim (pop.): 7) Urdca T ro ia — P renum e m asculin — unde lucrează.
0 Jumătate din greu­
s-o ascuns în luminări de ltom oşanu — P a tria lu i U llse ; 0) Soarele la vechil egipteni. NELU PRODAN
tatea unui porumbel este
I seu. Se zice că tunelul olcătuito din muşchi, pe F lu v iu care udâ A fric a de la Po­ V E R T IC A L : I) Cu el Îşi „lu m i- Haţeg
dişu l Uganda pînA la M arca Me*
R era o cale de refugiu care îi foloseşte pentru dite ranâ — SApAturâ de a p flra rc
pentru cel asediaţi Co şi zbor. tn ju ru l unei eetâţi — Notâ m u ­
U turnul înclinat. Fiindcă 0 Nu orice sînge e ro­ zicală ; 0) E roul ra re li ucide pe Nemărginire
are şî Castelul corvineş­ H ector. fiu l lu i Prlarn, regele
T tilor un turn înclinat, nu şu. Lo unele nevertebrate, T ro ll : 10) E roul care. In în to a rce ­
rea de la T rota, este rA pu de o
(pig­
singele e galben
numaî oroşul Pisa. Dor nlm fA. e lib e ra t apoi din porunca (triverb : 5,4,7 )
U n-a calculat nimeni cînd mentul ore Io bară sulf lut Zeus. ajun ge după m u lte su­
se va prăbuşi. Eu cred şi fier şi se numeşte do- fe rin ţe Io A lcln ous. regele Fea-
N că niciodată A fost ri- 8 rocrousino, ca lo insecte). c le n llo r care îl a]u lâ sA se în to a r-
cA ncasA — P rim a operA lu c ra ră
I dicot cu ajutorul unui Lo roci, singele e de cu­ antlcA, a trlb u ilA tot Iul H om er ;
loare olbostru polid, lor
Ţ mortar special, amestecat Io unele animale este U) N im fa d in Insula O ygla. c.v
re-1 re tine pe U llse sl nu-1 elibe­
din ouă si var nestins.
chior incolor, rează decît alu n e i cînd v)ne M e r-•
Cîte vieţi de păsări, mes cu porunca de la Zeus ca sâ
nici măcar începute, zoc fie lAsat să sc întonrcâ ncasâ: 12)
F lin tă fantasiicA In a cărei peş­
printre pietrele sure? Dra­
tera a in tra t U llse cu to va ră şii
ma Anei şi o Meşterului lu i. pentru a face rost de m în-
Monole, s-a repetat aici, Obiectul conlrobondei e foar­ port, autorităţile vomole au con­ Iul, ce provoacă „beţia albă", în S.U.A., jumătate o trecut prin
te divers Agenţia France Pres- fiscat 560 lingouri în voloore circulă aproape nestingherit pe ocest oroş. Dîn cei 100.000 to-
bizor, de milioane de ori. OCTAVIAN BUCUR
se o făcut cunoscut că 32 pa- totală de 1.100000 dolari, ceea conolele contrabandei de la xicomoni înregistraţi oficial, Copertă literaro
Ero nevoie de vieţile pă­ corn. Vetel
sărilor, co pietrele so de­ kistonezi ou murit de loome si ce reprezintă ceo moi mare con- „producător lo consumator'’ . Re­ 30.000 domiciliază în New York.
vină nemuritoare. Vertica­ sete după ce ou navigat in de­ titote de our introdusă vreoda­ cent. poliţia din Boston o ares­ Cronica „înovuţirii" înregis­ (5.6;8) Ca-n basme
litatea turnului a obosit rivă timp de 15 zile, in Mareo tă fraudulos in Japonia. tai doi cetăţeni (râncezi, osupro trează nu puţine întreprinderi co­
şi zidurile ar voi so vodă re s-ou îmbogăţit peste noapte
orizontul in unghiul său pe seomo memoriei foştilor bri- p Rebus criptografic
gonzi oi mărilor. „întreprinderile j
liresc Dor păsările, care (2—2,6,2,4,2— 1,4,2,3)
n-au cunoscut niciodată de recuperare" o tezaurelor os- i;
văzduhul sl sint roabele cunse de un John Avery, Fran- ' a l a s a r i
turnului, cum şi turnul OMUL DIN PENUMBRA {II) cis Droke sau Henry M or­
este robul lor. au bleste- gan, printr-o reclamă subtilă,
mot pesemne zidurile atrag fondurile mal multor BUCURIA
asemenea J
cernite, să n-oi’oă odihno naivi. In S.U.A. au lost desco­
niciodată, neputind so se perite cca 800 de
întoarcă in muntele năs­ Oman. Vasul transporto 135 per- O afacere foarte bănoasă se cororo s-o găsit o cantitate de „întreprinderi” , gata să pură la VER0NEJ
soone clandestin. Rezervele de dovedeşte o fi troficul clandes­ aproximativ 6 kg de heroină in dispoziţia căutătorilor de giu- LIVIU COVACI
cător. De aceea, turnul
opâ şi hrană erau prevăzute tin de stupefiante. Potrivit unui valoare de 120.000 dolari. Cei vaerurî „toată documentoţio ne­ Devo
înclinat n-are so cadă ni­
pentru 8 zile, timp în care vo- roport ol Comisiei O N U pen­ doi pasageri veneau', de lo Lisa­ cesară".
ciodată.
sul trebuia sâ ajungă in portul tru stupefiante, onuol „scopă” bona. „M arfa" se oîlo în soci Dezlegările jocurilor apărute in ziarul
Lo ieşire mă opresc o Duboi, dm Golful Persic O de- controlului intemoţionol cco de material plastic, conţinînd Arta folosirii formulei mogice
clipă lingă corpul de gor- lecţiune lo motor o locul co ac­ 1.200 tone de opium, din core fiecare 0.45 kg heroină New — „Sesam deschide-te” , constă
do Iau şi eu pe deget ţiunea traficanţilor de oameni so S-or putea fobrico morfină sou Yorkul. cel moi aglomerat oroş ocum mai mult în îmogmoţi ■ şi nr. 4148
un pic din funinginea se­ eşueze. Vasul si mărfurile de heroină pentru cîtevo milioane din lume, cel moi înalt oroş din obiliioteo contrabandist ului. Fi­
culară, core s-a depus contrabandă aflate lo bord ou de consumatori. In unele ţări. lume. păstrătorul locului I hilre zionomia lui este co o oglindă P rim ă v iiia pe ogoare: 1) P ri­ 9) Acu — La — Uda ; 10) Ora
pe horn. cu două feţe, in core anore o vighetori ; 2) Răsări — Teren; — S em ă na t; II) Tractor —
fost confiscote Dor ceo moi ma­ co în Mexic, de pildă, au fost porturile lumii — deţine şi titlul imagine cunoscută, dor pe cea- j ţl) Irig ă ri — S tuf ; 4) Mis —
rc afacere mondială de contra­ distruse anul trecut 600 plan- de „capitală mondială o stupe­ loltâ faţă vezi chipul aceluiaşi Tera ; 12) Pire — Late — In.
AL COVACI Tâutu — N L ; 5) A l ~ L ift — L a g ă re : TJnse şi neunse.
banda cu our a fost descope­ toţn de morijuona şi moc. Cu fiantelor” . Din 12 tone de mari­ individ sub masca unui nou [ VOICA AD. VIOREL T rio ; 6) Ploaie — Dur ; 7) Ara P rim ii paşi : Cel ce începe,
V_____________________________ / rită recent în Joponio, Intr-un toole măsurile de poză, cristc- juana confiscote în ultimul timp personaj. A. NAGHI | Simeria — Ţ ăran i ; <1) Rachare — Ivi ; începe încet.