Page 6 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI Simbâlr. 4 mai 1968
riţi ţi dumneavoastră peste cele
Turbulenţii două poduri f Poate înainte dc
a suri vă gîndiţi să întreprindeţi
unele măsuri pentru a le repara
DEVA (de la Gh. 1. Negrea).
la prezent, pe raza municipiului Bun venit,
De la începutul anului fi pînă în
Deva, lucrătorii miliţiei au des-
eopent 1.456 cazuri de turbu „Polar“ î
lahzarea săram lenţi. Adică dc cetăţeni care nu mionul 21-HD-l.101. După ce Asa vrea grăsime sînt bune, el nu le ia în DEVA (de la S. Gorun). Bine
se încadrează în normele de or
dine ţi corectitudine cetăţenească.
Dc unde pînă unde — tovarăp
Majoritatea n-au respectat re praful s-a aşezat peste tot, fără consideraţie. ai venit, „Polar"! Cetăţenii din
scama
dc obiecte, am
să ţină
oraf tc-au primit cu bucurie. Au
gulile de circulaţie, au contur recunoscut oamenii. Unul s-a re de la centrul de colectare Haţeg salutat cum se cuvine iniţiativa
bat ordinea fi limftea publică comandat Ş te funie loan. Spunea şoferul — foferii pot să facă ce vor cu T.A.P L. S-an obtfnuit cu auto-
Este binecunoscut foptul câ ceastă străduinţă şl conştiin Toţi aceftia au plătit diferite că este delefţat (reţineţi Jclcgnt) un produs care aparţine averii frigtdcrul care te aduce de la
marile agregate dîn Combi ciozitate in muncă au contri amenzi, a căror sumă totală se al Cooperativei de consum Orăf- obfteţti ? Rucurefti, fi-i urmăresc opririle.
natul siderurgic Hunedoara buit din plin organizoţio de ridică la 74.05) lei, iar alţii au tic fi, transporta marfă la Ar HAŢEG (dc la N. Pălim). Dc acolo unde te descarcă, ambalat
,,înghit" zilnic uriaşe cantităţi partid şi comitetul sindicatu fost privaţi de libertate pe dife deii ft Ral fa. Marfa era piinc, fi cite ori ajunge în cooperative Săritorii frumos. Apoi, cu mic, cu mare.
de minereu, calcar, cocs, căr lui. care în permanenţă au rite termene. alte produse ce nu se vedeau — fOferul loan Plefa — ca să cu frumoasele pacheţele în mi
bune cocsificabi). Orice dis desfăşurot o vie muncă de mo In foarte multe cazuri mobilul fiind în lăzi Dar ptinea sc ve- siringă laptele cu autocisterna, nă, te savurează. Dar tot ei, ce
cordanţă în aprovizionarea la bilizare o tinârului colectiv, de acestor „viteji'* a fost băutura -dea că-i pîinc. că erau citcva cooperatorii sînt nemulţumiţi. RlUL AIR (de la N. Panai- tăţenii, dragă îngheţată „Polar',
timp cu materiile prime amin educare a lui, in spiritul unei consumată excesiv. Atenţie tur sute aruncate în camion. Numai Cum-necum, dar scade cîtc un tescu). In comuna Riul Alb nu după ce te-an ingerat cu plă
tite. ar avea repercusiuni se înalte discipline profesionale, bulenţi ! că la reţeta bucătarului dele procent dc grăsime din lapte. mărul săritorilor în lungime a cere, îţi aruncă ambalajul pc un
rioase asupra procesului de care asigură un climat favora Face treaba asta de parcă o via crescut simţitor in ultnuul timp. de apucă, numai unde trebuie
producţie din sectorul furna bil activităţii din aceostă sec gatul S.tefănie loan a ţinut să ţă întreabă ar fi măsurat la pro Mai ales de etnd s-an rupt cele nu Ce frumos, curat era orafitl
le. de la cocserie sau fabrici ţie. Orice abatere sau incident adauge fi o bună doză de... cente de grăsime Nici nu zici două poduri. Peste cel de lîngă nostru pînă n-ai apărut tu!
le de aglomerare o minereu care periclitează acest climat Recomandare praf. că-i şofer. Se tiranie cu ingine baia populară mai pot sări fi oa Acum c, „pictat" cu albastru.
rilor. sănătos este privit cu tootâ o- Recomandăm conducerii coo rii din cooperative ji cu briga menii in vîrstă. care au trecut de Cc-ar fi să te superi fi să nu mai
Un rol însemnat în mecanis tenţia şi soluţionat inainte de ARDEU (de la T. Nicoară). perativei să-t adauge fi lui Şte- dierii zootehnici dc parcă ar fi 70 de ani. Dar peste podul din vit pe la Deva f Sau dacă nu ic
la piaţă nu la o cooperativă a
superi fi totufi mai vii, adu cu
mul acestei alimentări curente o lua proporţii. De pildă, chiar satul Zăvoi nu poate sări ori tine un... papagal, care să re
cu minereu, calcar, cocs şi în ziua vizitei noastre in aceas Ne-a umplut de praf pînă să-l fănic „ceva" pentru contribuţia gricolă de producţie. A fa face cine. Trebuie să îndeplinefli a-
tă secţie, organizaţia de partid, numiic condiţii. Să ai 20-25 dc pete înlr-una: „Cetăţeni, arun
cărbune cocsificobil, îl are depăfim cu mafina. Cum eram adusă la îmbunătăţirea calităţii mereu, pe unde trece. La C.A.P. ani fi să-ţi iei viteză marc. caţi hirtiile la cofE\ „Aruncaţi
secţia utilaj greu din codrul conducereo secţiei şi comitetul Şcolăriţele, cu organele inspectoratului dc plinii. $nţi proverbul! „După Răiefti, Sălaf cu toate că apara Ce-ar fi rovarăfi dc Iu consi hîrtiilc la cof!". „Aruncaţi hir-
sectorului reparaţii siderurgi sindicatului au onolizot în mod control auto am oprit autoca muncă fi... răsplată". tele de măsurat procentul de liul popular să încercaţi să să tiilc la.,.".
ce, care o luot fiinţă în oc operativ neînţelegerile Ivite în
tombrie 1967 prin eomosorea cadrul echipei condusă de T,
parţială a utilajelor şi perso Cismoş, neînţelegeri de ordin
nalului serviciului depozite cu subiectiv, care ofectou insă
personolul atelierului de re randamentul echipei, Această
parat utilaj greu. Sarcina noii situaţie o fost lămurită pe loc,
secţii este pe de o porte de a cu multă grijă şi răspundere. multa operativitate
descărca din vagoanele C F.R. In felul acesta. eforturile
materiile prime sosite in de conjugate pe linie tehnico-or-
care în rezolvarea scrisorilor
pozitul combinatului şi o le re- ganizatorică şi politico-educa-
încărca în vagoanele uzinole, tivă, conturează tot moi mult
de mare copocitate, pentru a profilul nou al tinârului colec
fi trimise în secţiile consuma tiv de la utilaje grele,
toare : pe de altă parte, nouo înmănunchează oameni va
secţie se ocupă şi cu repara loroşi ca tovarăşii : Pa-
rea, întreţinereo şi exploatarea vel Moldovon, loan Voe-
utilajelor grele din dotorc, >n vozeanu. Alexandru Doro- m
scopul îndeplinirii întocmai, o dici, Mortin Mal, Teodor Ciş-
pionului de încărcări-descăr- maş, Mie Viorel. loon Filimon Legile ţârii noastre, reflec- legal la toate sesizările şi ro- loc în ad m in istra ţia m u n ic i
cări. şi Ştefan Szobo. Aceşti oameni, tînd pro fu nd ul democratism al cla m aţiile oam enilor m uncii. piului. De m ulte ori, cererile
Semnificativ este că, prin in- împreună cu tovarăşii lor de o rîn d u irii socialiste, asigură In tîr /ie cu rezolvarea unor solicitanţilor se rătăcesc prin
fiînţareo noii secţii — ca ur muncă au dat. de Io bun în fiecărui cetăţean dre ptul de scrisori şi anum ite secţii şi ..labirintul** birocraţiei, ajun-
mare a preocupării conducerii ceput, o înaltă înţelegere ce a se adresa ne stin g h e ri, cu servicii ale m u n ic ip iu lu i Pe gindu-se ca pentru un lucru
rinţelor impuse de crearea noii
combinatului pentru perfecţio sesizări şi reclam aţii in s titu troşani cum sînt cele de gos- simplu, încadrat de altfel în
secţii şi, printr-o muncă plină
narea continuă a producţiei şi ţiilo r şi organ izaţiilor de stat, PfjdăriHe comunală, sănătate. prevederile legale, oamenii să
o muncii — se foc deja sim de dăruire, au contribuit la pu pînă la cele mai înalte foruri. S.A.S. Din analiza m odului fie „duşi cu vorba'’, am înnii
nerea Io punct — intr-un timp
ţite îmbunătăţiri substonţiale : Aşa cum se subl'niazâ în ho- cum sînt rezolvate scrisorile de la o zi la alta sau să li se
relativ scurt — a întregului
duroto de stoţionare în repa tâ ririle recentei plenare a C.C. oamenilor m uncii s-a desprins dea răspunsuri form ale Ade
porc de utilaje grele, conco
raţie planificată a utilajelor a al P.C.n., acestora le revine seori, sub laconismul une; fo r
fost redusă în mod considera mitent cu asigurarea depozi marea responsabilitate de a mule „ca răspuns la scrisoa
telor de materii prime cu ma
bil (in timpul in care se exe vedea dincolo de hîrtia scri rea dv...“ , se ascunde nu nu
cuta mai înainte o reporoţic terialele şi excavatoarele ne sorii omul, cu necazurile şi in municipiul mai fuga de răspundere a ce
capitală, azi — cu aceleaşi cesare unei activităţi normale. frâ m în tâ rile lui. om ul care şi-a lor ce trebuie să stea n e m ij Hărnicia şi priceperea lăcătuşilor din echipa condusă de Nicolae Nâstase de la Şantie
forţe şi mijlooce — se exe Pe lingă faptul că timpul de pus toată încrederea in s p iri locit, prin însăşi natura m u n rul montaj II din I.C.S. Hunedoara este binecunoscută. M acaralele Tiegler ridicate de ei în
cută 5— 6 reparaţii capitale) : funcţionare a acestor utilaje tul de dreptate şi echitate, Petroşani cii lor. la dispoziţia cetăţe cadrul noului laminor de 1300 mm au fost montate cu două (uni inainte de grafic.
timpul de funcţionare o utila a fost aproape triplat în com pentru a pune capăt neajun nilor. dar şi incompetenţa lor.
jelor grele din dotare a cres paraţie cu situaţia dinaintea s u rilo r de orice fel. In cuvîntarea sa. rostită
cut de la 240 ore cit era în înfiinţării secţiei utilaj greu, In legătură cu munca ce se pe marginea lu c ră rilo r plena
vechile condiţii, Io 620 ore, de- azi s-a ajuns ca începînd cu desfăşoară în dom eniul rezol concluzia câ. in anum ite d>- rei C.C. al P.C.R. la adunarea
arata câ : Caracterul educativ
păşindu-se astfel prevederile luna aprilie o.c., să renunţe îa v ă rii scrisorilor oam enilor lecţii, nu s-au luat m ăsurile activu lu i de partid din Capi
normelor de specialitate. Per toate utilajele grele închiriate muncii, un redactor al ziaru cele mai corespunzătoare pen tală. secretarul general al Co
spectivele se întrezăresc cu de la alte întreprinderi, pentru lui nostru a avut o convorbire tru înlăturarea cauzelor care m ite tu lu i Central
atît mai bune, cu cit în ulti care se plăteau sume ce de cu tovarăşul in giner Traian generează n e m u lţu m iri în rîn - .este o îndatorire de onoare
mul timp — în lunile februa păşeau 2.000 000 lei pe on. flla j, prim -vicep i eşedinte al dul cetăţenilor. Astfel, există n fiecărui activist da parlid. n
membru de partid, n
llecărui
rie şi martie — nu a existat Vorbind cu mult optimism C onsiliului popular al m u n i încă deficienţe in asigurarea nostru, — o condiţie spre a-şi al pedepselor
nici o defecţiune accidentală despre prezentul şi viitorul o- cip iului Petroşani. căldurii, apei calde, ilu m in a fiecărui fun cţiona r al statului
Io maşinile utilizate. cesteî noi secţii, despre con — In cuvîntarea tovarăşului tu lu i public, rep ara ţiilo r dc
' Cărui fapt se datoresc oro- ştiinciozitatea în plină evoluţie Nicolae Ceauşescu, la aduna imobile. în aprovizionarea şi îndeplini aşa cum se cuvine
gresele făcute po linia creşte a oamenilor de aici, tovarăşul rea a ctivu lu i de partid din deservirea populaţiei etc. Mai sarcinile şi a răspunde încre (Urmare din pag. 1) tarea pedepsei privative de l i
rii gradului de folosire a utila Moldovon amintea şi despre Capitală, se subliniază câ, grav este însă faptul câ ase derii p a rtid u lu i şi poporului". bertate se întemeiază pe o b li celor condamnaţi faţă de pro
jelor grele, care contribuie d i unele cerinţe ale colectivului. prin : „sesizări şi scrisori, d in menea deficienţe continuă da Reiese câ funcţia de salaria t în- gaţiile condam naţilor de a cesul c!e reeducare, proiectul
rect la îm bunătăţirea aprovi Am reţinut, indeosebi, necesi tre care cele m ai m ulte sînt torită neglijenţelor manifesta tr-o instituţie de u tilita te pu unic şi reintegrarea lor în so presta o muncă utilă şi re noului cod penal reglemenr
zionării cu materii prime a u tatea amenajării unui otelier întemeiate. partidul, organe te în activitatea unor condu blică incum bă înalte respon cietate. P o triv it a rtico lu lu i 52 munerată, pe acţiunea educa leazâ in stituţia eliberării con
nor principale sectoare produc (pentru mici reparaţii şi inter le sale primesc un s p rijin pu cători de întrep rind eri, de in sab ilităţi etice, civice şi mo din proiect, pedeapsa — cate tivă ec trebuie desfăşurată fa diţionate (articolele 59— f>l). I n ”
tive din combinat ? venţii la utilaje), de Ia depo ternic în descoperirea unor stitu ţii, şefi de servicii în re rale şi num ai acel ce le do gorie esenţială a dre ptului — tă de condam naţi în locurile acest sens se prevede.:câ doitMu
zitul de moterii prime de Io zolvarea sarcinilor concrete. vedeşte, nu prin vorbe meş este considerată nu num ai ca nuţii care au executat ju m ă
După cum ne relatau tova neajunsuri, în elaborarea m ă o măsură de constrângere, ci de deţinere, pe obligaţia lor de tate din pedeapsă (respectiv
,,6âiţa" şi a unul vestiar pen s u rilo r pentru îm bunătăţirea Fâcînd investigaţii pe urma teşugite ci prin fapte, poate
răşii Casian Moldovon — se şi ca un m ijlo c de reeducare a respecta disciplina munci: 2,3 în cazul unor condam nări
tru cei 64 de oomeni core lu a c tiv ită ţii în dife rite domenii, unor scrisori şi sesizări am să se numească fun cţionar în
cretarul orgonizoţiei de partid. a condam natului, un tp ijlo c de şi ordinea interioară a locu foarte grave), şi care au dat
crează acolo. In prezent, prin pentru rezolvarea problem e a fla t câ. din ziua de 11 m artie aparatul de stat.
Cornel Scurtu — şeful secţiei readucere a acestuia ţn socie rilo r de deţinere, precum şi dovezi lomeinice de îndrep
absenţa acestui atelier, inter lor ce se ridică pe teren în 7 fa m ilii din Aninonsa au ră Din concluziile trase cu o-
şi loon Aldea, preşedintele cnzia şedinţei com itetului e- tate, după ce s-a irunsform at pe stim ularea şi recompensa tare. pot fi eliberaţi inainte
comitetului sindical de secţie, venţiile sau reparaţiile mici activitatea practică" Ce a în mas fără lu m in ă din cauza în tr-u n om corect. Aplicarea rea celor care dovedesc câ dc executarea integrală a pe
necesare se efectuează qreoi, treprins C o m itetul executiv uneî ava rii a tra n sfo rm a to ru xecutîv al consiliului popu
s-a pus un accent deosebit pe lar unde s-a discutat modul sancţiunii penale — p o triv it s-an îndreptat. Se realizează depsei. însă cu obligaţia aces
exploatarea raţională a utila oamenii fiind nevoiţi să :ar- al C o nsiliu lui po pu lar al m u lui de pe strada 23 August. cum sînt rezolvate scrisorile proiectului — nu urmăreşte astfel scopul educativ al pe tora de a nu mai sâvîrşi fapte
jelor grele, respectarea cu curgă cu maşinile în cauză n ic ip iu lu i Petroşani in aceas Cetăţenii au intervenit, au se şi sesizările cetăţenilor reiese să cauzeze suferinţe fizice şi depsei şi se acţionează e fi penale în in tervalul de la el -
multă exigenţă a reparaţiilor cite 10 km (5 km spre atelie tă direcţie ? sizat la secţia din localitate câ trebuie im p rim a t un înalt nici să înjosească persoana cient îm p o triva concepţiilor berarea din locul de deţinere
planificate conform scadenţei rul secţiei şi 5 înopoi spre lo — Numeroasele scrisori a a în tre p rin d e rii de electrici sim ţ de răspundere fiecărui condam natului, cî prin execu retrograde ale unor condam şi pînă la îm plinirea duratei
pe ciclu de funcţionare, consti cul de muncă). dresate C o m itetului executiv tate. precum şi la Vulcan d a r... lucrător din aparatul de stat, tarea pedepsei să formeze o naţi care incă nu înţeleg să pedepsei ce li s-a aplicai.
tuirea mecanicilor în brigăzi dc Sîntem convinşi că, apre al C o nsiliului popular al m u M a istru l electrician de la V u l astfel îneît orice scrisoare, ce atitu din e corectă faţă de m u n ducă o existenţă bazată pe Caracterul educativ al p e - '
explootare o utilajelor etc. ciind justeţea cerinţei expri n ic ip iu lu i Petroşani, celorla l can care are în subordine A- rere, reclamaţie, propunere, că, faţă de ordinea de drept muncă şi refuză să presteze depselor in proiectul noului
mate mai sus. conducerea te consilii populare orăşeneşti ninoasa a v e n it în fiecare zi
Străduinţa depusă în conti să fie luată în considerare cu şi faţă de regulile de convie o activitate folositoare socie cod penal se evidenţiază in
combinatului ii va do un curs şi comunale din Valea Jiu lui, şi în loc să repare defecţiu tăţii.
nuarea acestor măsuri pentru cea mai mare atenţie, soluţio ţuire socială, unanim accepta mod deosebii de pregnant si
de înfăptuire, stimulînd şi pe constituie o ilustrare a auto nea a găsit de cuviinţă să spu
efectuoieo unor reparoţii de această cale hărnicia şi efor r ită ţii şi încrederii de care nă cetăţenilor : „C um pâra ţi-vâ nată cu deosebită grijă. te in relaţiile dintre cetăţeni Tot pentru asigurarea efec prin introducerea unor noi
calitate superioară, a condus turile colectivului de la sec se bucură organele locale ale cit mai m ulte lu m in ă ri şi pe Interviu realizat de P o triv it a rtic o lu lu i 56 din pro tulu i educativ al pedepsei şi m od alităţi de aplicare şi exe
Ia eliminarea timpilor nepro iectul codului penal, execu cutare a unor sancţiuni, care
ţia de utilaj greu care a por puterii de s ta t In ultim ele trol...". Desigur, cetăţenii nu E. JUCU pentru stim ularea interesul-n
ductivi. care se înregistrau in sînt o consecinţă a creşterii
nit hotârit pe calea ofirmârii. cinci luni, de exemplu, consi s-au declarat m u lţu m iţi cu
anul trecut, datorită deselor un asemenea răspuns cî au ro lu lu i opiniei publice, a m a
defecţiuni accidentale. La a- N. BARBUCEANU liilo r populare din raza m u n i nifestării democraţiei socialis
c ip iu lu i le-au fost adresate reclam at în continuare la fo
peste 11.000 de scrisori. Stu- ru rile superioare pînă ce pro te în respectarea regulilor dc
convieţuire socială şi in edu
d iin d u -le cu atenţie con ţinu blema s^a rezolvat. carea cetăţenilor, a creşterii
tul, am putut vedea câ ele, In Organele care au neglijat Sănătatea săîeivbr-m ai bine ocrotita ro lu lu i colectivităţii în apăra
m ajoritate, se referă la pro pa rţial sau total rezolvarea se rea şi întărirea ord in ii de
bleme ca : transp ortul in co sizărilor oam enilor m uncii, au (U rm are din pag. I) casă de naşteri, cabinet dc drept.
mun, aprovizionarea şi deser neglijat de fap t îndeplinirea stomatologie modern utilai şi Tin să adaug că întregul
virea populaţiei, ocrotirea să unei în d a to riri de onoare — cu program zilnic, apoi cabi personal medical al comu Ţoale acestea demonstrează
nătăţii, eliberarea de acte etc cum sublinia tovarăşul Nicolae cu p riv ire la delim itarea m u net de radiologie unde se pot nei Geoaqiu a prim it cu deo cu prisosinţă şi convingere că
Analiza atentă a con ţin u tu lu i Ceauşescu. nicipiilor, oraşelor $î comune face radioscopii, qastroscopii sebită satisfacţie propunerile în concordanţă cu cerinţele
scrisorilor cetăţenilor a dat — După cîle se pare, unul lor din judeţul nostru. Le-am etc., toate executate de către actualei etape de dezvoltare a
com itetului executiv al con d in tre „punctele nevralgice'* studiat cu deosebită atenţie privind delimitarea comune societăţii noastre, ale orim lu -
s iliu lu i popular posibilitatea în activitatea cu scrisorile îl si mi-am dat seama că pe li cadre de specialişti. lor şi este hotărît să mun rii democraţiei socialiste, p ro
de a cunoaşte în profunzim e socotiţi tergiversarea In solu nie medîco-sanitară ele în Deoarece avem unei» sate cească cu si mai multă dă iectul noului cod penal, im
deficienţele în dife rite dome ţionarea lor. Ne puteţi da ct- seamnă o îmbunătăţire sub îndepărtate, dispensarul nos ruire pentru ca locuitorii sa portant document ju rid ic şi
nii de activitate şi de a sta leva exemple ? stanţială şi eficientă a muncii tru va trebui dotat si cu o politic, este .străbătut de grija
b ili măsuri pentru îndrepta — Din păcate, la consiliile de ocrotire a sănătăţii săteni autosanitară care să permită telor aparţinătoare să albă faţă de om, pentru m anifesta
rea situaţiei. populare din Lupeni. Vulcan lor. deplasarea operativă la toate asigurate cele mai bune con rea sa lo t m ai largă in întrea
— Sînteţi m u lţu m iţi de fe şi P etrila scrisorile aşteaptă Locuitorii satelor aparţină cazurile grave care se ivesc diţii pentru ocrotirea sănă ga viaţă socială, pentru întă
lu l cum au fost rezolvate scri cam m u lt răspunsul. Sînt scri toare comunei Geoaqiu — 11 ca si transportarea urqcnlă a tăţii lor. rirea legalităţii şi ord in ii dc
sorile adresate con siliilo r sori care cuprind sesizări. ce la număr — au la dispoziţie bolnavilor la spitalul din drept socialiste.
populare din m u n icip iu ? reri, dar faţă de care secţia un dispensar medical sătesc
— Doar In parte. Unele con sănătate, I.G.O., S A S . au Orăstie. Este o cerinţă pe ca
silii populare cum sînt cele dat dovadă de o crasă ne model, farmacie, cîteva puncte re Direcţia sanitară judeţea
din oraşele Lupeni, Vulcan şi glijentă Asemenea stil de sanitare si farmaceutice, sta nă va trebui s-o albă în ve
P etrila nu răspund în termen muncă nu are voie să-şi facă ţionar pentru copii şi adulţi. dere.
(U rm are din pag. I) apă şi canalizare, în Valea pîraie dîn oraşul Petrila. In te 10 m ilioane lei. La im por niţa de copii din Petroşani, la răspundere pentru neres-
Jiu lui, ritm u l de execuţie este ceea ce priveşte lu crările de tante obiective, care au ter nici pînă la ora actuală nu peclarea gra ficelor de execu
doara. Organele centrale fu r foarte lent. Deşi documentaţia extin de ri de surse şi reţele de men de predare în trim estrul s-a predat documentaţia, cu ţie şi luate toate măsurile pen
nizoare nu au emis încă re de execuţie şi amplasamente apă, precum şi extin de rile de I I I a.c. ca : şcoala de la Sar- toate câ era planificată pentru tru câ îndeplinirea planului
p a rtiţii. ceea ce va duce la le sînt asigurate, constructo canalizare nu slut în măsură data de 31 m artie a.c. Tei me de investiţii constituie un o
necorelarea liv ră rilo r cu ter ru l principal, întreprinderea mizegetusa, internatul pentru nţii de predare al acestei lu biectiv esenţial al a ctivită ţii
menele de montare prevăzute pentru lu crări hidrotehnice nici pe departe să satisfacă. învâ ţâ m în tu l profesional De- crări este trim e s tru l III, dar economice a fiecărei direcţii
aşa după cum a firm ă şi con şi un ităţi de construcţii.
ducerea Inspectoratului şco Se im pune inventarierea în
la r judeţean, acest termen nu cursul lu n ii ap rilie a tu tu ro r
MULUI DE EXECUŢIE prin act adiţional s-a aprobat sectorul de gospodărie com u
va putea fi respectat deoarece
lu c ră rilo r nereceptionale din
preda
D.S A P.C -ului Deva
rea documentaţiei in trim es nală pentru a se stabili un
ech ilib ru ju st in tre stadiile f i
tru l II. zice de execuţie şi sumele a
~ -T . _. - Ci 9 5 = ★ chitate. Situaţia lu c ră rilo r de
In concluzie vrem să sub la liceu) din Hunedoara re
in graficele de execuţie. S-au speciale Bucureşti, continuă mai ales acelea din Hunedoa va, precum şi staţia de salvare liniem urm ătoarele : pe lîngă clamă atenţie deosebită V i
creat divergenţe la contract să fie cu lu crările m u lt în ra şi Valea Jiului. din Deva, nu au putut începe rezultatele pozitive obţinute novaţii pentru amplasarea
in legătură cu term enul de urm a gra ficului de execuţie. lu crările din cauza acestor în construcţia de locuinţe, în greşită a obiectivului respec
predare a lu crării. în urma „Cauzele acestui ritm nesatis- Construcţiile social- amplasamente. m ulte sectoare de activitate, tiv să fie traşi la răspundere
cărora constructorul (I.C.S.H.). fâcâtor — ne-a declarat tova Construcţia liceului din H u planul trim estria l de investi cu toată seriozitatea.
a o b ţin u t ciştig de cauză pen răşul Nicolae M untoiu. direc culfurale pe nedoara suferă din cauza so ţii a înregistrat serioase râ- T in în d seama că Ln cadrul
tru trim e s tru l I I I deşi în pla torul Direcţiei gospodări' co luţiei neeorespunzâtoare de inîneri în urmă. Problemele ju d e ţu lu i nostru au fost alo
nul beneficiarului era prevă munale — se datoresc d e f - amplasament, fundaţia fiin d care trebuie să stea în aten cate im portante sume pentru
zut trim e stru l I I a.c. Din cau cienţelor de organizare a m u n ultimul plan făcută pe un teren de u m p lu ţia be ne ficiarilor sînt asigu lu crări ca : alim entarea cu
za acestor stări de fapte, d in cii pe şantierele lu c ră rilo r tură. care nu corespunde ne rarea amplasamentelor libere, apă în Valea Jiu lui, Staţia de
ţi -o sumă de peste 3 300.00U lei noastre. Nu au asigurată baza Sladiul de execuţie la con cesităţilor şi astfel, lucrările a docum e ntaţiilor de execu întreţinere auto-moto H u ne
s-au folosit numai 5.000 lei si malcrîalâ. fiin d nevoiţi ca noi strucţiile social-culturale este au fost întrerupte pînă la so ţie şi respectiv deschiderea fi doara, lu crările de construc
există puţin temei ca lucrarea să n e .ocup ăm de problemele cît sc ponte de lent. Astfel, sirea unui specialist de la n a n ţă rilo r (volum ul lor rid i- ţii în învâ ţâ m int. poligonul de
să fie gata la data prevăzută. de aprovizionare a şantierul:)'. din planul anual de investiţii. Bucureşti, pentru a-i aplicu cîndu-se la a p ro x im a tiv prefabricate de fîşii Hunedoa
Direcţia de gospodărire co Se lucrează cu efective foarte Inspectoratul şcolar judeţean dife rite corecţii. bineînţeles, 22.400.000 lei). D irecţiile din ra şi altele, care in prezent
m unală are realizări va lo ri reduse, iar în anum ite zile — a realizat numai 4,2 la sută. dacă starea de fapt va p e rm i cadrul consiliului popular ju nu au rezolvate o serie de
ce cu ceva mai bune. ele re de exemplu in 14 ap rilie a.c. iar D irecţia sănătate numai te acest lucru. Desigur, aceas deţean provizoriu au obligaţia probleme tejinice de execuţie
prezentând 16,0 la sută din — nu s-a găsit nici un om pe 7,8 la sută. Cauzele pnncipa- ta atrage după sine cheltuirea să acorde o mai mare aten şi asigurate utilaje şi apara
sarcina anuală. Subliniem a şantier La aceste lu crări şi le ale aceslor realizări slabe a im portante sume de bani în ţie planului de investiţii, să tură, este necesar să fie ana
cest lu cru deoarece stadiul f i Trustul de construcţii Deva sînt : lipsa amplasamentelor plus. Considerăm că s-a pro participe activ la rezolvarea lizat în mod distinct fibcaiv
zic al lu c ră rilo r nu este în nu a reuşit să se încadreze în libere, existenţa unor defi- cedat fără sp irit de discernâ- in cel mai scurt tim p a tu tu ro r obiectiv pentru a preconiza
concordanţă cu realizările va prevederile trim estriale. lâ- j cienţe in elaborarea docnmen- m in t atunci cînd s-a hotărît greutăţilor ce se ridică în ca măsurile ce trebuie în tre p rin
lorice, p rim u l fiin d m u lt în sind m ulte lucrări de pruna ! (aţiei (ehnice şi în consecinţă iimînarea term enului de dare lea realizării lor. Apreciem câ se, problemele de rezolvat şi
urmă la lu crări ca : extin de urgenţă nentacale. P rin tre a lipsa finanţării. Valoarea am- in folosinţă cerut de construc lucrările de investiţii nu tre răspunderi care să asigure
re apă, canal, străzi şi altele. cestea enumerăm : reţelele de | plasamentelor libere nerczol- tor. de Ia 1 septembrie la 30 buie lăsate numai pe seama realizarea obiectivelor in ter
La lu crările de alimentare cu la Lupeni şi regularizările de I vată se ridică la suma de pes- decembrie a.c. Pentru grădi constructorului, ci trebuie tras menele planificate.