Page 6 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 6

DRUMUL  SOCIALISMULUI                                                                             Simbâlr.  4  mai  1968



                                                                                                                                                                                                                       riţi  ţi  dumneavoastră  peste  cele
                                                                                                      Turbulenţii                                                                                                      două  poduri f  Poate  înainte  dc
                                                                                                                                                                                                                        a  suri  vă  gîndiţi  să  întreprindeţi
                                                                                                                                                                                                                        unele  măsuri  pentru  a  le  repara
                                                                                                       DEVA  (de  la  Gh.  1.  Negrea).
                                             la                                                      prezent,   pe  raza   municipiului                                                                                 Bun  venit,
                                                                                                     De  la  începutul  anului  fi  pînă  în
                                                                                                     Deva,  lucrătorii  miliţiei  au  des-
                                                                                                     eopent  1.456   cazuri  de  turbu­                                                                                 „Polar“  î
               lahzarea  săram                                                                       lenţi.  Adică  dc  cetăţeni  care  nu   mionul  21-HD-l.101.  După  ce   Asa  vrea    grăsime  sînt  bune,  el  nu  le  ia  în   DEVA  (de  la  S.  Gorun).  Bine
                                                                                                     se  încadrează  în  normele  de  or­
                                                                                                     dine  ţi  corectitudine  cetăţenească.
                                                                                                                                                                                             Dc  unde  pînă  unde  —  tovarăp
                                                                                                       Majoritatea  n-au  respectat  re­  praful  s-a  aşezat  peste  tot,  fără           consideraţie.                ai  venit,  „Polar"!  Cetăţenii  din
                                                                                                                                         scama
                                                                                                                                               dc  obiecte,  am
                                                                                                                                  să  ţină
                                                                                                                                                                                                                        oraf  tc-au  primit  cu  bucurie.  Au
                                                                                                     gulile  de  circulaţie,  au  contur­  recunoscut  oamenii.  Unul  s-a  re­            de  la  centrul  de  colectare  Haţeg   salutat  cum  se  cuvine  iniţiativa
                                                                                                     bat  ordinea   fi  limftea  publică   comandat  Ş te funie  loan.  Spunea   şoferul   —  foferii  pot  să  facă  ce  vor  cu   T.A.P L.  S-an  obtfnuit  cu  auto-
             Este  binecunoscut   foptul  câ   ceastă  străduinţă  şl  conştiin­                     Toţi  aceftia   au  plătit  diferite   că  este  delefţat  (reţineţi  Jclcgnt)        un  produs  care  aparţine   averii   frigtdcrul  care  te  aduce  de  la
           marile  agregate  dîn  Combi­  ciozitate  in  muncă  au  contri­                          amenzi,  a  căror  sumă  totală  se   al  Cooperativei  de  consum  Orăf-             obfteţti ?                   Rucurefti,  fi-i  urmăresc  opririle.
           natul   siderurgic   Hunedoara   buit  din  plin  organizoţio   de                        ridică  la  74.05)  lei,  iar  alţii  au   tic  fi,  transporta  marfă  la  Ar­  HAŢEG  (dc  la  N.  Pălim).  Dc   acolo  unde  te  descarcă,  ambalat
           ,,înghit"  zilnic  uriaşe  cantităţi   partid  şi  comitetul  sindicatu­                  fost  privaţi  de  libertate  pe  dife­  deii  ft  Ral fa.  Marfa  era  piinc,  fi   cite  ori  ajunge   în  cooperative   Săritorii  frumos.  Apoi,  cu  mic,  cu  mare.
           de  minereu,  calcar,  cocs,  căr­  lui.  care  în  permanenţă   au                       rite  termene.               alte  produse  ce  nu   se  vedeau   —  fOferul  loan  Plefa  —  ca  să               cu  frumoasele  pacheţele  în  mi­
           bune  cocsificabi).  Orice  dis­  desfăşurot  o  vie  muncă  de  mo­                        In  foarte  multe  cazuri  mobilul   fiind  în  lăzi  Dar  ptinea  sc  ve-   siringă   laptele  cu  autocisterna,   nă,  te  savurează.  Dar  tot  ei,  ce­
           cordanţă  în  aprovizionarea  la   bilizare  o  tinârului  colectiv,  de                  acestor   „viteji'*  a  fost  băutura   -dea  că-i  pîinc.   că  erau  citcva   cooperatorii   sînt   nemulţumiţi.   RlUL  AIR  (de  la  N.  Panai-   tăţenii,  dragă  îngheţată  „Polar',
           timp  cu  materiile  prime  amin­  educare  a  lui,  in  spiritul  unei                   consumată  excesiv.  Atenţie  tur­  sute  aruncate  în  camion.  Numai   Cum-necum,  dar  scade  cîtc  un   tescu).  In  comuna  Riul  Alb  nu­  după  ce  te-an   ingerat  cu  plă­
           tite.  ar  avea  repercusiuni  se­  înalte  discipline  profesionale,                     bulenţi !                    că  la  reţeta   bucătarului   dele­  procent   dc  grăsime  din  lapte.   mărul  săritorilor   în  lungime  a   cere,  îţi  aruncă  ambalajul  pc  un­
           rioase  asupra  procesului   de   care  asigură  un  climat  favora­                                                                               Face  treaba  asta  de  parcă  o  via­  crescut  simţitor  in  ultnuul  timp.   de  apucă,   numai  unde  trebuie
           producţie  din  sectorul  furna­  bil  activităţii  din  aceostă  sec­                                                 gatul   S.tefănie  loan  a  ţinut  să   ţă  întreabă  ar  fi  măsurat  la  pro­  Mai  ales  de  etnd  s-an  rupt  cele   nu  Ce  frumos,  curat  era  orafitl
           le.  de  la  cocserie  sau  fabrici­  ţie.  Orice  abatere  sau  incident                                              adauge   fi  o  bună   doză  de...   cente  de  grăsime  Nici  nu  zici   două  poduri.  Peste  cel  de  lîngă   nostru   pînă  n-ai  apărut   tu!
           le  de  aglomerare  o  minereu­  care  periclitează  acest  climat                         Recomandare                 praf.                       că-i  şofer.  Se  tiranie  cu  ingine­  baia  populară  mai  pot  sări  fi  oa­  Acum  c,  „pictat"   cu  albastru.
           rilor.                      sănătos  este  privit  cu  tootâ  o-                                                        Recomandăm  conducerii  coo­  rii  din  cooperative  ji  cu  briga­  menii  in  vîrstă.  care  au  trecut  de   Cc-ar  fi  să  te  superi  fi  să  nu  mai
            Un  rol  însemnat  în  mecanis­  tenţia  şi  soluţionat  inainte  de                       ARDEU  (de  la  T.  Nicoară).   perativei  să-t  adauge  fi  lui  Şte-   dierii  zootehnici  dc  parcă  ar  fi   70  de  ani.  Dar  peste  podul  din   vit  pe  la  Deva f  Sau  dacă  nu  ic
                                                                                                                                                              la  piaţă  nu  la  o  cooperativă  a­
                                                                                                                                                                                                                        superi  fi  totufi  mai  vii,  adu  cu
           mul  acestei  alimentări  curente   o  lua  proporţii.  De  pildă,  chiar                                                                                                       satul  Zăvoi  nu  poate  sări  ori­  tine  un...  papagal,   care  să  re­
           cu  minereu,  calcar,  cocs   şi   în  ziua  vizitei  noastre  in  aceas­                 Ne-a  umplut  de  praf  pînă  să-l   fănic  „ceva"  pentru  contribuţia   gricolă  de  producţie.  A fa   face   cine.   Trebuie  să  îndeplinefli  a-
                                       tă  secţie,  organizaţia  de  partid,                                                                                                               numiic  condiţii.  Să  ai  20-25  dc   pete  înlr-una:  „Cetăţeni,  arun­
           cărbune   cocsificobil,   îl  are                                                         depăfim  cu  mafina.  Cum  eram   adusă  la  îmbunătăţirea   calităţii   mereu,  pe  unde  trece.  La  C.A.P.   ani  fi  să-ţi  iei  viteză  marc.  caţi  hirtiile  la  cofE\  „Aruncaţi
           secţia  utilaj  greu  din  codrul   conducereo  secţiei  şi  comitetul   Şcolăriţele,     cu  organele  inspectoratului   dc   plinii.   $nţi  proverbul!  „După   Răiefti,  Sălaf  cu  toate  că  apara­  Ce-ar  fi  rovarăfi  dc  Iu  consi­  hîrtiilc  la  cof!".  „Aruncaţi  hir-
           sectorului   reparaţii  siderurgi­  sindicatului  au  onolizot  în  mod                   control   auto  am  oprit  autoca­  muncă  fi...  răsplată".  tele   de  măsurat   procentul  de  liul  popular  să  încercaţi  să  să­  tiilc  la.,.".
           ce,  care  o  luot  fiinţă  în  oc­  operativ  neînţelegerile  Ivite  în
           tombrie  1967  prin  eomosorea   cadrul  echipei  condusă  de  T,
           parţială  a  utilajelor  şi  perso­  Cismoş,  neînţelegeri  de  ordin
           nalului  serviciului  depozite  cu   subiectiv,  care  ofectou   insă
           personolul  atelierului  de  re­  randamentul  echipei,  Această
           parat  utilaj  greu.  Sarcina  noii   situaţie  o  fost  lămurită  pe  loc,
           secţii  este  pe  de  o  porte  de  a   cu  multă  grijă  şi  răspundere.  multa  operativitate
           descărca  din  vagoanele  C F.R.   In  felul  acesta.   eforturile
           materiile  prime  sosite  in  de­  conjugate  pe  linie  tehnico-or-
                                                            care  în  rezolvarea  scrisorilor
           pozitul  combinatului  şi  o  le  re-   ganizatorică  şi  politico-educa-
           încărca  în  vagoanele  uzinole,   tivă,  conturează  tot  moi  mult
           de  mare  copocitate,  pentru  a   profilul  nou  al  tinârului  colec­
           fi  trimise  în  secţiile  consuma­  tiv  de  la  utilaje  grele,
           toare  :  pe  de  altă  parte,  nouo   înmănunchează   oameni   va­
           secţie  se  ocupă  şi  cu  repara­  loroşi   ca   tovarăşii  :   Pa-
           rea,  întreţinereo  şi  exploatarea   vel   Moldovon,   loan   Voe-
           utilajelor  grele  din  dotorc,  >n   vozeanu.   Alexandru   Doro-                     m
           scopul  îndeplinirii  întocmai,  o   dici,  Mortin  Mal,  Teodor  Ciş-
           pionului  de  încărcări-descăr-   maş,  Mie  Viorel.  loon  Filimon   Legile  ţârii  noastre,  reflec-   legal  la  toate  sesizările  şi  ro-   loc  în  ad m in istra ţia  m u n ic i­
           cări.                       şi  Ştefan  Szobo.  Aceşti  oameni,   tînd  pro fu nd ul  democratism  al   cla m aţiile  oam enilor  m uncii.   piului.  De  m ulte  ori,  cererile
            Semnificativ  este  că,  prin  in-   împreună  cu  tovarăşii  lor  de   o rîn d u irii  socialiste,   asigură   In tîr /ie   cu  rezolvarea   unor   solicitanţilor  se  rătăcesc  prin
           fiînţareo  noii  secţii  —   ca  ur­  muncă  au  dat.  de  Io  bun  în­  fiecărui  cetăţean  dre ptul  de   scrisori  şi  anum ite  secţii  şi   ..labirintul**  birocraţiei,  ajun-
           mare  a  preocupării  conducerii   ceput,  o  înaltă  înţelegere  ce­  a  se  adresa  ne stin g h e ri,  cu   servicii  ale  m u n ic ip iu lu i  Pe­  gindu-se  ca  pentru  un  lucru
                                       rinţelor  impuse  de  crearea  noii
           combinatului  pentru  perfecţio­                          sesizări  şi  reclam aţii  in s titu ­  troşani  cum  sînt  cele  de  gos-   simplu,  încadrat  de  altfel  în
                                       secţii  şi,  printr-o  muncă  plină
           narea  continuă  a  producţiei  şi                        ţiilo r  şi  organ izaţiilor  de  stat,   PfjdăriHe  comunală,  sănătate.   prevederile  legale,  oamenii  să
           o  muncii  —   se  foc  deja  sim­  de  dăruire,  au  contribuit  la  pu­  pînă  la  cele  mai  înalte  foruri.   S.A.S.   Din  analiza  m odului   fie  „duşi  cu  vorba'’,  am înnii
                                       nerea  Io  punct  —   intr-un  timp
           ţite  îmbunătăţiri  substonţiale  :                       Aşa  cum  se  subl'niazâ  în  ho-   cum  sînt  rezolvate  scrisorile   de  la  o  zi  la  alta  sau  să  li  se
                                       relativ   scurt  —  a  întregului
           duroto  de  stoţionare  în  repa­                         tâ ririle   recentei  plenare  a  C.C.   oamenilor  m uncii  s-a  desprins  dea  răspunsuri  form ale  Ade­
                                       porc  de  utilaje  grele,  conco­
           raţie  planificată  a  utilajelor  a                      al  P.C.n.,  acestora  le  revine                           seori,  sub  laconismul  une;  fo r­
           fost  redusă  în  mod  considera­  mitent  cu  asigurarea  depozi­  marea  responsabilitate  de  a                    mule  „ca  răspuns  la  scrisoa­
                                       telor  de  materii  prime  cu  ma­
           bil  (in  timpul  in  care  se  exe­                      vedea  dincolo  de  hîrtia  scri­                           rea  dv...“ ,  se  ascunde  nu  nu­
           cuta  mai  înainte  o  reporoţic   terialele  şi  excavatoarele  ne­  sorii  omul,   cu  necazurile  şi   in  municipiul   mai  fuga  de  răspundere  a  ce­
           capitală,  azi  —   cu  aceleaşi   cesare  unei  activităţi  normale.   frâ m în tâ rile   lui.  om ul  care  şi-a    lor  ce  trebuie  să  stea  n e m ij­  Hărnicia  şi  priceperea  lăcătuşilor  din  echipa  condusă  de  Nicolae  Nâstase  de  la  Şantie­
           forţe  şi  mijlooce  —  se  exe­  Pe  lingă  faptul  că  timpul  de   pus  toată  încrederea  in  s p iri­            locit,  prin  însăşi  natura  m u n ­  rul  montaj  II  din  I.C.S.  Hunedoara   este   binecunoscută.  M acaralele  Tiegler  ridicate  de  ei  în
           cută  5— 6  reparaţii  capitale)  :   funcţionare  a  acestor  utilaje   tul  de  dreptate  şi  echitate,   Petroşani  cii  lor.  la  dispoziţia  cetăţe­  cadrul  noului  laminor  de  1300  mm  au  fost  montate  cu  două  (uni  inainte  de  grafic.
           timpul  de  funcţionare  o  utila­  a  fost  aproape  triplat  în  com­  pentru  a  pune  capăt  neajun­              nilor.  dar  şi  incompetenţa  lor.
           jelor  grele  din  dotare  a  cres­  paraţie  cu  situaţia  dinaintea   s u rilo r  de  orice  fel.                     In   cuvîntarea   sa.   rostită
           cut  de  la  240  ore  cit  era  în   înfiinţării  secţiei  utilaj   greu,   In  legătură  cu  munca  ce  se          pe  marginea  lu c ră rilo r  plena­
           vechile  condiţii,  Io  620  ore,  de-   azi  s-a  ajuns  ca  începînd  cu   desfăşoară  în  dom eniul  rezol­  concluzia  câ.  in  anum ite  d>-   rei  C.C.  al  P.C.R.  la  adunarea
                                                                                                                                                  arata  câ  :  Caracterul educativ
           păşindu-se  astfel   prevederile   luna  aprilie  o.c.,  să  renunţe  îa   v ă rii   scrisorilor   oam enilor   lecţii,  nu  s-au  luat  m ăsurile   activu lu i  de  partid  din  Capi­
           normelor  de  specialitate.  Per­  toate  utilajele  grele  închiriate   muncii,  un  redactor  al  ziaru­  cele  mai  corespunzătoare  pen­  tală.  secretarul  general  al  Co­
           spectivele   se  întrezăresc   cu   de  la  alte  întreprinderi,  pentru   lui  nostru  a  avut  o  convorbire   tru  înlăturarea  cauzelor  care   m ite tu lu i  Central
           atît  mai  bune,  cu  cit  în  ulti­  care  se  plăteau  sume  ce  de­  cu  tovarăşul  in giner   Traian   generează  n e m u lţu m iri  în  rîn -   .este  o  îndatorire  de  onoare
           mul  timp  —  în  lunile  februa­  păşeau  2.000 000  lei  pe  on.  flla j,   prim -vicep i eşedinte  al   dul  cetăţenilor.  Astfel,  există   n  fiecărui  activist  da  parlid.  n
                                                                                                                                         membru  de  partid,  n
                                                                                                                                 llecărui
           rie  şi  martie  —   nu  a  existat   Vorbind  cu  mult   optimism   C onsiliului  popular  al  m u n i­  încă  deficienţe  in  asigurarea   nostru,  —  o  condiţie  spre  a-şi  al pedepselor
           nici  o  defecţiune  accidentală   despre  prezentul  şi  viitorul  o-   cip iului  Petroşani.  căldurii,  apei  calde,  ilu m in a ­  fiecărui  fun cţiona r  al  statului
           Io  maşinile  utilizate.    cesteî  noi  secţii,  despre  con­  —  In  cuvîntarea  tovarăşului   tu lu i  public,  rep ara ţiilo r   dc
           ' Cărui  fapt  se  datoresc  oro-   ştiinciozitatea  în  plină  evoluţie   Nicolae  Ceauşescu,  la  aduna­  imobile.  în  aprovizionarea  şi   îndeplini  aşa  cum  se  cuvine
           gresele  făcute  po  linia  creşte­  a  oamenilor  de  aici,  tovarăşul   rea  a ctivu lu i  de  partid   din   deservirea  populaţiei  etc.  Mai   sarcinile  şi  a  răspunde  încre­  (Urmare  din  pag.  1)  tarea  pedepsei  privative  de  l i ­
           rii  gradului  de  folosire  a  utila­  Moldovon  amintea  şi  despre   Capitală,  se   subliniază   câ,   grav  este  însă  faptul  câ  ase­  derii  p a rtid u lu i  şi  poporului".   bertate  se  întemeiază  pe  o b li­  celor  condamnaţi  faţă  de  pro­
           jelor  grele,  care  contribuie  d i­  unele  cerinţe  ale  colectivului.   prin   :  „sesizări  şi  scrisori,  d in ­  menea  deficienţe  continuă  da­  Reiese câ funcţia  de salaria t în-   gaţiile   condam naţilor   de  a   cesul  c!e  reeducare,  proiectul
           rect  la  îm bunătăţirea  aprovi­  Am  reţinut,  indeosebi,  necesi­  tre  care  cele  m ai  m ulte  sînt   torită  neglijenţelor  manifesta­  tr-o  instituţie  de  u tilita te   pu­  unic  şi  reintegrarea  lor  în  so­  presta  o  muncă  utilă  şi  re­  noului  cod   penal   reglemenr
           zionării  cu  materii  prime  a  u­  tatea  amenajării  unui  otelier   întemeiate.   partidul,   organe­  te  în  activitatea  unor  condu­  blică  incum bă  înalte  respon­  cietate.  P o triv it  a rtico lu lu i  52   munerată,  pe  acţiunea  educa­  leazâ  in stituţia  eliberării  con­
           nor  principale  sectoare  produc­  (pentru  mici  reparaţii  şi  inter­  le  sale  primesc  un  s p rijin   pu ­  cători  de  întrep rind eri,  de  in­  sab ilităţi  etice,  civice  şi  mo­  din  proiect,  pedeapsa  —  cate­  tivă  ec  trebuie  desfăşurată  fa­  diţionate  (articolele  59— f>l).  I n ”
           tive  din  combinat ?       venţii  la  utilaje),  de  Ia  depo­  ternic  în  descoperirea   unor   stitu ţii,  şefi  de  servicii  în  re­  rale  şi  num ai  acel  ce  le  do­  gorie  esenţială  a  dre ptului  —   tă  de  condam naţi  în  locurile   acest  sens  se  prevede.:câ  doitMu
                                       zitul  de  moterii   prime  de  Io                          zolvarea  sarcinilor   concrete.  vedeşte,  nu  prin  vorbe  meş­  este  considerată  nu  num ai  ca                    nuţii  care  au  executat  ju m ă ­
            După  cum  ne  relatau  tova­                            neajunsuri,  în  elaborarea  m ă­                                                         o  măsură  de  constrângere,  ci   de  deţinere,  pe  obligaţia  lor  de   tate  din  pedeapsă  (respectiv
                                       ,,6âiţa"  şi  a  unul  vestiar  pen­  s u rilo r  pentru  îm bunătăţirea   Fâcînd  investigaţii  pe  urma   teşugite  ci  prin  fapte,  poate
           răşii  Casian  Moldovon  —  se­                                                                                                                     şi  ca  un  m ijlo c   de  reeducare   a  respecta  disciplina  munci:   2,3  în  cazul  unor  condam nări
                                       tru  cei  64  de  oomeni  core  lu­  a c tiv ită ţii  în  dife rite  domenii,   unor  scrisori  şi  sesizări  am   să  se  numească  fun cţionar  în
           cretarul  orgonizoţiei  de  partid.                                                                                                                 a  condam natului,  un  tp ijlo c  de   şi  ordinea  interioară  a  locu­  foarte  grave),  şi  care  au  dat
                                       crează  acolo.   In  prezent,  prin   pentru  rezolvarea   problem e­  a fla t  câ.  din  ziua  de  11  m artie   aparatul  de  stat.
           Cornel  Scurtu  —  şeful  secţiei                                                                                                                   readucere  a  acestuia  ţn  socie­  rilo r  de  deţinere,  precum  şi   dovezi   lomeinice  de  îndrep­
                                       absenţa  acestui  atelier,  inter­  lor  ce  se  ridică  pe  teren   în   7  fa m ilii  din  Aninonsa  au  ră­  Din  concluziile  trase  cu  o-
           şi  loon  Aldea,   preşedintele                                                                                       cnzia  şedinţei  com itetului  e-   tate,  după  ce  s-a  irunsform at   pe  stim ularea  şi  recompensa­  tare.  pot  fi  eliberaţi  inainte
           comitetului  sindical  de  secţie,   venţiile  sau  reparaţiile   mici   activitatea  practică"  Ce  a  în­  mas  fără  lu m in ă   din  cauza      în tr-u n   om  corect.  Aplicarea   rea  celor  care  dovedesc   câ   dc  executarea  integrală  a  pe­
                                       necesare  se  efectuează  qreoi,   treprins  C o m itetul   executiv   uneî  ava rii  a  tra n sfo rm a to ru ­  xecutîv  al  consiliului   popu­
           s-a  pus  un  accent  deosebit  pe                                                                                    lar  unde  s-a  discutat  modul   sancţiunii  penale  —  p o triv it   s-an  îndreptat.  Se  realizează   depsei.  însă  cu  obligaţia  aces­
           exploatarea  raţională  a  utila­  oamenii  fiind  nevoiţi  să   :ar-   al  C o nsiliu lui  po pu lar  al  m u­  lui  de  pe  strada  23   August.   cum   sînt  rezolvate  scrisorile   proiectului  —  nu   urmăreşte   astfel  scopul  educativ  al  pe­  tora  de  a  nu  mai  sâvîrşi  fapte
           jelor   grele,   respectarea   cu   curgă  cu  maşinile  în   cauză   n ic ip iu lu i  Petroşani  in  aceas­  Cetăţenii  au  intervenit,  au  se­  şi  sesizările  cetăţenilor  reiese   să  cauzeze  suferinţe  fizice  şi   depsei  şi  se  acţionează   e fi­  penale  în  in tervalul  de  la  el  -
           multă   exigenţă  a  reparaţiilor   cite  10  km  (5  km  spre  atelie­  tă  direcţie ?  sizat  la  secţia  din  localitate   câ  trebuie  im p rim a t  un  înalt   nici  să  înjosească   persoana   cient  îm p o triva    concepţiilor   berarea  din  locul  de  deţinere
           planificate  conform  scadenţei   rul  secţiei  şi  5  înopoi  spre  lo­  —  Numeroasele  scrisori  a­  a  în tre p rin d e rii  de  electrici­  sim ţ  de  răspundere  fiecărui   condam natului,  cî  prin  execu­  retrograde  ale  unor  condam ­  şi  pînă  la  îm plinirea  duratei
           pe  ciclu  de  funcţionare,  consti­  cul  de  muncă).    dresate  C o m itetului  executiv   tate.  precum  şi  la  Vulcan  d a r...   lucrător  din  aparatul  de  stat,   tarea  pedepsei  să  formeze  o   naţi  care  incă  nu  înţeleg  să   pedepsei  ce  li  s-a  aplicai.
           tuirea  mecanicilor  în  brigăzi dc   Sîntem  convinşi  că,   apre­  al  C o nsiliului  popular  al  m u ­  M a istru l  electrician  de  la  V u l­  astfel  îneît  orice  scrisoare,  ce­  atitu din e  corectă  faţă  de  m u n ­  ducă  o  existenţă  bazată   pe   Caracterul  educativ  al  p e - '
           explootare  o  utilajelor  etc.  ciind  justeţea  cerinţei  expri­  n ic ip iu lu i  Petroşani,  celorla l­  can  care  are  în  subordine  A-   rere,  reclamaţie,   propunere,   că,  faţă  de  ordinea  de  drept   muncă  şi  refuză  să  presteze   depselor  in  proiectul   noului
                                       mate  mai  sus.   conducerea   te  consilii  populare  orăşeneşti   ninoasa  a  v e n it  în  fiecare  zi
             Străduinţa  depusă  în  conti­                                                                                      să  fie  luată  în  considerare  cu   şi  faţă  de  regulile  de  convie­  o  activitate  folositoare  socie­  cod  penal  se  evidenţiază   in
                                       combinatului  ii  va  do  un  curs   şi  comunale  din  Valea  Jiu lui,   şi  în  loc  să  repare  defecţiu­                                          tăţii.
           nuarea  acestor  măsuri  pentru                                                                                       cea  mai  mare  atenţie,  soluţio­  ţuire  socială,  unanim   accepta­                    mod  deosebii  de  pregnant  si
                                       de  înfăptuire,  stimulînd  şi  pe   constituie  o  ilustrare  a  auto­  nea  a  găsit  de  cuviinţă  să  spu­
           efectuoieo  unor  reparoţii  de   această  cale  hărnicia  şi  efor­  r ită ţii  şi  încrederii  de  care   nă  cetăţenilor  :  „C um pâra ţi-vâ   nată  cu  deosebită  grijă.  te  in  relaţiile  dintre  cetăţeni   Tot  pentru  asigurarea  efec­  prin  introducerea  unor   noi
           calitate  superioară,  a  condus   turile  colectivului  de  la  sec­  se  bucură  organele  locale  ale   cit  mai  m ulte  lu m in ă ri  şi  pe­  Interviu  realizat  de   P o triv it  a rtic o lu lu i  56  din  pro­  tulu i  educativ  al  pedepsei  şi   m od alităţi  de  aplicare  şi  exe­
           Ia  eliminarea  timpilor  nepro­                                                                                                                    iectul  codului   penal,  execu­                            cutare  a  unor  sancţiuni,  care
                                       ţia  de  utilaj  greu  care  a  por­  puterii  de  s ta t  In   ultim ele   trol...".  Desigur,  cetăţenii  nu   E.  JUCU                             pentru  stim ularea  interesul-n
           ductivi.  care  se  înregistrau  in                                                                                                                                                                             sînt  o  consecinţă  a  creşterii
                                       nit  hotârit  pe  calea  ofirmârii.  cinci  luni,  de  exemplu,  consi­  s-au  declarat  m u lţu m iţi   cu
           anul  trecut,  datorită   deselor                                                        un  asemenea  răspuns  cî  au                                                                                          ro lu lu i  opiniei  publice,  a  m a­
           defecţiuni  accidentale.  La  a-     N.  BARBUCEANU        liilo r  populare  din  raza  m u n i­                                                                                                               nifestării  democraţiei  socialis­
                                                                      c ip iu lu i  le-au  fost   adresate   reclam at  în  continuare  la  fo­
                                                                      peste  11.000  de  scrisori.  Stu-   ru rile   superioare  pînă  ce  pro­                                                                            te  în  respectarea  regulilor  dc
                                                                                                                                                                                                                           convieţuire  socială  şi  in  edu­
                                                                      d iin d u -le   cu  atenţie  con ţinu­  blema  s^a  rezolvat.                                                                                        carea  cetăţenilor,  a  creşterii
                                                                      tul,  am  putut  vedea  câ  ele,  In   Organele  care  au   neglijat   Sănătatea  săîeivbr-m ai  bine  ocrotita                                      ro lu lu i  colectivităţii  în  apăra­
                                                                      m ajoritate,  se  referă  la  pro­  pa rţial  sau  total  rezolvarea  se­                                                                            rea  şi  întărirea  ord in ii   de
                                                                      bleme  ca  :  transp ortul  in  co­  sizărilor  oam enilor  m uncii,  au   (U rm are  din  pag.  I)  casă  de  naşteri,  cabinet  dc                 drept.
                                                                      mun,  aprovizionarea  şi  deser­  neglijat  de  fap t  îndeplinirea                        stomatologie  modern  utilai  şi   Tin  să  adaug   că  întregul
                                                                      virea  populaţiei,  ocrotirea  să­  unei  în d a to riri  de  onoare  —                    cu  program  zilnic,  apoi  cabi­  personal   medical   al  comu­  Ţoale  acestea  demonstrează
                                                                      nătăţii,  eliberarea  de  acte  etc   cum  sublinia  tovarăşul  Nicolae   cu  p riv ire   la  delim itarea  m u­  net  de  radiologie  unde  se  pot   nei  Geoaqiu  a  prim it  cu  deo­  cu  prisosinţă  şi  convingere  că
                                                                      Analiza  atentă  a  con ţin u tu lu i   Ceauşescu.           nicipiilor,  oraşelor  $î  comune­  face  radioscopii,   qastroscopii   sebită   satisfacţie  propunerile   în  concordanţă  cu  cerinţele
                                                                      scrisorilor   cetăţenilor  a  dat   —   După  cîle  se  pare,  unul   lor  din  judeţul  nostru.  Le-am   etc.,  toate  executate  de  către         actualei  etape  de  dezvoltare  a
                                                                      com itetului  executiv  al  con­  d in tre   „punctele   nevralgice'*   studiat  cu  deosebită   atenţie                 privind   delimitarea  comune­  societăţii  noastre,  ale  orim lu  -
                                                                      s iliu lu i  popular   posibilitatea   în  activitatea  cu  scrisorile  îl   si  mi-am  dat  seama  că  pe  li­  cadre  de  specialişti.  lor  şi  este  hotărît   să  mun­  rii  democraţiei  socialiste,  p ro­
                                                                      de  a  cunoaşte  în  profunzim e   socotiţi  tergiversarea  In  solu­  nie  medîco-sanitară   ele   în­  Deoarece   avem  unei»  sate   cească  cu  si  mai  multă  dă­  iectul  noului  cod  penal,  im ­
                                                                      deficienţele  în  dife rite  dome­  ţionarea  lor.  Ne  puteţi  da  ct-   seamnă  o  îmbunătăţire  sub­  îndepărtate,   dispensarul  nos­  ruire  pentru  ca  locuitorii  sa­  portant  document   ju rid ic   şi
                                                                      nii  de  activitate  şi  de  a  sta­  leva  exemple ?        stanţială  şi  eficientă  a  muncii   tru  va  trebui  dotat  si  cu  o                 politic,  este  .străbătut  de  grija
                                                                      b ili  măsuri  pentru  îndrepta­  —   Din  păcate,  la  consiliile   de  ocrotire  a  sănătăţii  săteni­  autosanitară  care  să  permită   telor   aparţinătoare   să  albă   faţă  de  om,  pentru  m anifesta­
                                                                      rea  situaţiei.               populare  din  Lupeni.  Vulcan   lor.                        deplasarea  operativă  la  toate   asigurate  cele  mai  bune  con­  rea  sa  lo t  m ai  largă  in  întrea­
                                                                        —   Sînteţi  m u lţu m iţi  de  fe­  şi  P etrila  scrisorile  aşteaptă   Locuitorii  satelor  aparţină­  cazurile   grave  care  se  ivesc   diţii  pentru   ocrotirea  sănă­  ga  viaţă  socială,  pentru  întă­
                                                                      lu l  cum  au  fost  rezolvate  scri­  cam  m u lt  răspunsul.  Sînt  scri­  toare  comunei  Geoaqiu  —   11   ca  si  transportarea  urqcnlă  a   tăţii  lor.  rirea  legalităţii  şi  ord in ii  dc
                                                                      sorile   adresate   con siliilo r   sori  care  cuprind  sesizări.  ce­  la  număr  —   au  la  dispoziţie   bolnavilor   la   spitalul   din        drept  socialiste.
                                                                      populare  din  m u n icip iu   ?  reri,  dar  faţă  de  care  secţia   un  dispensar  medical   sătesc
                                                                        —  Doar  In  parte.  Unele  con­  sănătate,  I.G.O.,  S A S .   au                       Orăstie.  Este  o  cerinţă  pe  ca­
                                                                      silii  populare  cum   sînt   cele   dat  dovadă  de  o  crasă  ne­  model,  farmacie,  cîteva  puncte   re  Direcţia  sanitară  judeţea­
                                                                      din  oraşele  Lupeni,  Vulcan  şi   glijentă   Asemenea  stil   de   sanitare  si  farmaceutice,  sta­  nă  va  trebui  s-o  albă  în  ve­
                                                                      P etrila  nu  răspund  în  termen  muncă  nu  are  voie  să-şi  facă  ţionar  pentru  copii  şi  adulţi.  dere.
               (U rm are  din  pag.  I)  apă  şi  canalizare,  în   Valea   pîraie  dîn  oraşul  Petrila.  In   te  10  m ilioane  lei.  La  im por­  niţa  de  copii  din  Petroşani,   la  răspundere  pentru  neres-
                                        Jiu lui,  ritm u l  de  execuţie  este   ceea  ce  priveşte  lu crările  de   tante  obiective,  care  au  ter­  nici  pînă  la  ora  actuală   nu   peclarea  gra ficelor  de  execu­
          doara.  Organele  centrale  fu r ­  foarte  lent.  Deşi  documentaţia   extin de ri  de  surse  şi  reţele  de   men  de  predare  în  trim estrul   s-a  predat  documentaţia,   cu   ţie  şi  luate  toate  măsurile  pen­
           nizoare  nu  au  emis  încă  re­  de  execuţie  şi  amplasamente­  apă,  precum  şi  extin de rile  de   I I I   a.c.  ca  :  şcoala  de  la  Sar-   toate  câ  era  planificată  pentru   tru  câ  îndeplinirea   planului
           p a rtiţii.  ceea  ce  va  duce  la   le  sînt  asigurate,  constructo­  canalizare  nu  slut  în  măsură              data  de  31  m artie  a.c.  Tei me­  de  investiţii  constituie  un  o­
           necorelarea  liv ră rilo r  cu  ter­  ru l  principal,  întreprinderea                   mizegetusa,  internatul  pentru   nţii  de  predare  al  acestei  lu­  biectiv  esenţial  al  a ctivită ţii
           menele  de  montare  prevăzute  pentru   lu crări   hidrotehnice  nici  pe  departe  să  satisfacă.  învâ ţâ m în tu l  profesional  De-  crări  este  trim e s tru l  III,  dar   economice  a  fiecărei  direcţii
                                                                                                                                  aşa  după  cum  a firm ă   şi  con­  şi  un ităţi  de  construcţii.
                                                                                                                                  ducerea  Inspectoratului   şco­  Se  im pune  inventarierea  în
                                                                                                                                  la r  judeţean,  acest  termen  nu   cursul  lu n ii  ap rilie  a  tu tu ro r
                                                              MULUI DE EXECUŢIE                                                   prin  act  adiţional  s-a  aprobat   sectorul  de  gospodărie  com u­
                                                                                                                                  va  putea  fi  respectat  deoarece
                                                                                                                                                                lu c ră rilo r  nereceptionale  din
                                                                                                                                                       preda­
                                                                                                                                  D.S A P.C -ului  Deva
                                                                                                                                  rea  documentaţiei  in  trim es­  nală  pentru  a  se  stabili   un
                                                                                                                                                                ech ilib ru   ju st  in tre   stadiile  f i ­
                                                                                                                                  tru l  II.                    zice  de  execuţie  şi  sumele  a­
                                                         ~ -T .   _.  -  Ci 9 5 =                                                             ★                 chitate.  Situaţia  lu c ră rilo r  de
                                                                                                                                    In  concluzie  vrem   să  sub­  la  liceu)  din  Hunedoara  re­
           in  graficele  de  execuţie.  S-au   speciale  Bucureşti,   continuă   mai  ales  acelea  din  Hunedoa­  va,  precum  şi  staţia  de  salvare   liniem   urm ătoarele :  pe  lîngă   clamă  atenţie  deosebită   V i­
           creat  divergenţe  la  contract   să  fie  cu  lu crările   m u lt   în   ra  şi  Valea  Jiului.  din  Deva,  nu  au  putut  începe   rezultatele  pozitive   obţinute   novaţii   pentru   amplasarea
           in  legătură  cu  term enul   de   urm a  gra ficului  de  execuţie.                     lu crările  din  cauza   acestor   în  construcţia  de  locuinţe,  în   greşită  a  obiectivului  respec­
           predare  a  lu crării.  în   urma   „Cauzele  acestui  ritm   nesatis-   Construcţiile  social-   amplasamente.        m ulte  sectoare  de  activitate,   tiv   să  fie  traşi  la  răspundere
           cărora  constructorul  (I.C.S.H.).   fâcâtor  —  ne-a  declarat  tova­                     Construcţia  liceului  din  H u ­  planul  trim estria l  de  investi­  cu  toată  seriozitatea.
           a  o b ţin u t  ciştig  de  cauză  pen­  răşul  Nicolae  M untoiu.  direc­  culfurale  pe   nedoara  suferă  din  cauza  so­  ţii  a  înregistrat  serioase  râ-   T in în d   seama  că  Ln  cadrul
           tru  trim e s tru l  I I I   deşi  în  pla­  torul  Direcţiei  gospodări'  co­           luţiei  neeorespunzâtoare   de   inîneri  în  urmă.   Problemele   ju d e ţu lu i  nostru  au  fost  alo­
           nul  beneficiarului  era  prevă­  munale  —  se  datoresc  d e f -                       amplasament,  fundaţia   fiin d    care  trebuie  să  stea  în  aten­  cate  im portante  sume  pentru
           zut  trim e stru l  I I   a.c.  Din  cau­  cienţelor  de  organizare  a  m u n ­  ultimul  plan  făcută  pe  un  teren  de  u m p lu ­  ţia   be ne ficiarilor  sînt   asigu­  lu crări  ca  :  alim entarea   cu
           za  acestor  stări  de  fapte,  d in ­  cii  pe   şantierele   lu c ră rilo r            tură.  care  nu  corespunde  ne­  rarea  amplasamentelor  libere,   apă  în  Valea  Jiu lui,  Staţia  de
           ţi -o  sumă  de  peste  3 300.00U  lei   noastre.  Nu  au  asigurată  baza   Sladiul  de  execuţie  la  con­  cesităţilor  şi  astfel,  lucrările   a  docum e ntaţiilor  de  execu­  întreţinere  auto-moto   H u ne­
           s-au  folosit  numai  5.000  lei  si   malcrîalâ.  fiin d   nevoiţi  ca  noi   strucţiile  social-culturale  este   au  fost  întrerupte  pînă  la  so­  ţie  şi  respectiv  deschiderea  fi­  doara,  lu crările  de  construc­
           există  puţin  temei  ca  lucrarea   să  n e .ocup ăm   de  problemele   cît  sc  ponte  de  lent.   Astfel,   sirea  unui   specialist  de   la   n a n ţă rilo r  (volum ul  lor  rid i-   ţii  în  învâ ţâ m int.  poligonul  de
           să  fie  gata  la  data  prevăzută.  de  aprovizionare  a  şantierul:)'.   din  planul  anual  de  investiţii.   Bucureşti,  pentru  a-i  aplicu   cîndu-se   la   a p ro x im a tiv    prefabricate  de  fîşii  Hunedoa­
             Direcţia  de  gospodărire  co­  Se  lucrează  cu  efective  foarte   Inspectoratul  şcolar  judeţean   dife rite  corecţii.   bineînţeles,   22.400.000  lei).  D irecţiile   din   ra  şi  altele,  care  in  prezent
           m unală  are  realizări  va lo ri­  reduse,  iar  în  anum ite  zile  —   a  realizat  numai  4,2  la  sută.   dacă  starea  de  fapt  va  p e rm i­  cadrul  consiliului  popular  ju ­  nu  au  rezolvate  o  serie   de
           ce  cu  ceva  mai  bune.  ele  re­  de  exemplu  in  14  ap rilie  a.c.   iar  D irecţia  sănătate   numai   te  acest  lucru.  Desigur,  aceas­  deţean  provizoriu  au  obligaţia   probleme  tejinice  de  execuţie
            prezentând  16,0  la  sută   din   —  nu  s-a  găsit  nici  un  om  pe   7,8  la  sută.  Cauzele  pnncipa-   ta  atrage  după  sine  cheltuirea   să  acorde  o  mai  mare  aten­  şi  asigurate  utilaje  şi  apara­
           sarcina  anuală.  Subliniem   a­  şantier   La  aceste  lu crări  şi   le  ale  aceslor  realizări  slabe   a  im portante  sume  de  bani  în   ţie  planului  de  investiţii,  să   tură,  este  necesar  să  fie  ana­
           cest  lu cru  deoarece  stadiul  f i­  Trustul   de  construcţii   Deva   sînt  :  lipsa  amplasamentelor   plus.  Considerăm  că  s-a  pro­  participe  activ  la   rezolvarea   lizat  în  mod   distinct  fibcaiv
            zic  al  lu c ră rilo r  nu  este  în   nu  a  reuşit  să  se  încadreze  în   libere,  existenţa  unor   defi-   cedat  fără  sp irit  de  discernâ-   in  cel  mai  scurt  tim p   a  tu tu ro r   obiectiv  pentru  a   preconiza
           concordanţă  cu  realizările  va­  prevederile  trim estriale.   lâ-   j  cienţe  in  elaborarea  docnmen-   m in t  atunci  cînd  s-a  hotărît   greutăţilor  ce  se  ridică  în  ca­  măsurile  ce  trebuie  în tre p rin ­
            lorice,  p rim u l  fiin d   m u lt  în   sind  m ulte  lucrări  de  pruna   !  (aţiei  (ehnice  şi  în  consecinţă   iimînarea  term enului  de  dare   lea  realizării  lor.  Apreciem  câ   se,  problemele  de  rezolvat  şi
            urmă  la  lu crări  ca  :  extin de­  urgenţă  nentacale.  P rin tre   a­  lipsa  finanţării.  Valoarea  am-   in  folosinţă  cerut  de  construc­  lucrările  de  investiţii  nu  tre­  răspunderi  care  să   asigure
            re  apă,  canal,  străzi  şi  altele.   cestea  enumerăm  :  reţelele  de   |  plasamentelor  libere  nerczol-   tor.  de  Ia  1  septembrie  la  30   buie  lăsate  numai  pe  seama   realizarea  obiectivelor  in  ter­
            La  lu crările  de  alimentare  cu  la  Lupeni  şi  regularizările  de  I  vată  se  ridică  la  suma  de  pes-  decembrie  a.c.  Pentru  grădi­  constructorului,  ci  trebuie  tras  menele  planificate.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11