Page 60 - Drumul_socialismului_1968_05

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 19 mol 1968

ÎNCHEIEREA VIZITEI IN TARA NOASTRĂ SECVENŢE INTERNATIONALE

A PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE

Şedinţa

La încheierea vizitei, gene­
Cuvlntarea preşedintelui tutelor de învăţăm int superior, ralul Charles de Gaulle sem­ pRaga: Convorbiri PREZENŢE
profesori şl alţi oameni de c u l­
tură, un mare număr de stu­ nează în cartea de onoare a reprezentanţilor oficiali
denţi. uni verşi taţii bucureştene: „M ă
Consiliului de Stat, Lutnd cuvîntul. acad. G lieor- simt deosebit d» onorat de a­ cehoslovaco-
qlie M ilio c salută prezenla oas­ ceastă p rim ire". ROMANEŞTI
peţilor (râncezi în m ijlo cu l ca­ Rectorul Chcorqhe M ilioc ai R.D. Vietnam şi S.U.R.
Nicolae Ceauşescu drelor didactice şi studenţilor oleră generalului Charles de
un ive rsită ţii bucureştene.
Gaulle. preşedintele R epublicii
P rim it cu puternice aplauze Franceze, „M edalia Jubiliară a sovietice
(U rm a re din pag. I) nele am belor popoare, pentru la apoi cu vîn tu l preşedin­ C entenarului U n iv e rs ilă lii din de la o b ie ctivu l esenţial al B U D A P E S TA
pace în Europa şi în întreaga tele de Gaulle. C nvintarea pre­ Bucureşti" si album ul „U n iv e r­ P A R IS 18 — T rim is u l spe­ acestor c o n v o rb iri oficiale.
întreg ul popor înfăptuieşte lum e. şedintelui Franţei a fost su b li­ sitatea din Rucureşti 18G4 - F R A G A 18 (Agerpres). — cial Agerpres. I. lonescu. tra n s­ X uan T h u y a declarat că in -
neabătut p o litica in te rnă şi V-aş ruga, dom nule pre­ niată cu aplauze puternice. 1964", editat In limba franceză P reşedintele R. S. Ceho­ m ite : In şedinţa din 18 m ai celarea necondiţionată a bom ­ B U D A P E S T A 18 —
externă a g u ve rn u lu i, p o litică şedinte, să b in e v o iţi să duceţi slovace, L u d v ik Svoboda, a re p re ze n ta n ţilo r o fic ia li ai barda m ente lor şî a o ric ă ­ Corespondentul Agerpres
îndreptată spre pace şi cola­ din partea noastră, a poporu­ A le xa n d e r Dubcek. p rim - R e pu blicii D em ocrate V ietnam ro r acte de război îm p o triv a A l. Pinten tra n sm ite : In
borare cu toate popoarele lu ­ lu i rom ân, un salut fie rb in te Discursul generalului de Gaulle secretar al C.C. al P .C .C . şi S.U.A., p rim u l a lu a t cu- R. D. V ietnam , a agresiunii capitala K. P. Ungare
m ii. po po rulu i francez şi cele m ai Josef S m rkovsky, preşedinte­ v in tu l m in is tru l n o rd -v :etna- în V ie tn a m u l de sud, retrag e­ s-a deschis T îre u l in te r­
Putem spune acutn, la înche­ calde u ră ri de fe ric ire şi pros­ le A d u n ă rii N aţionale, şi mez X uan T h u y. care a pre ci­ rea tru p e lo r am ericane şi a a­ na ţion al — e d iţia 1968
ierea acestei vizite m inunate, pe ritate, de succes in vasta ac­ la Universitatea din Bucureşti O ld rich O ernik. preşedinte­ zat că scopul convenit al con­ c o liţilo r lo r din V ie tn a m u l de La actuala ediţie. T ir-
că ea s-a tra n sfo rm a t în tr-o tiv ita te închinată progresului le g u ve rn u lu i cehoslovnc.au v o rb irilo r o ficia le in tre repre­ sud, încetarea a g resiunii îm ­ gul in te rn a ţio n a l arc •>
adevărată sărbătoare e stră ­ şi c iv iliz a ţie i, cauzei păcii în p rim it sîm bâtâ pe A le xei zen ta n ţii g u ve rn u lu i R.D V ie t­ p o triv a LaosuJui. încetarea ac­ suprafaţă dc 57.000 ni.
vechii p rie te n ii d in tre Rom â­ lume. Râspunztnd am a bilei in v ita ­ creadă că ro m â n ii şi france­ nam şi g u ve rn u lu i S.U.A. este fiin d ocupată de 1.400 dc
ţii a U n iv e rs ită ţii din B ucu­ zii piuteau fi d e sp ă rţiţi pe plan Kosîghin, m em bru a! B i­ de a de term in a încetarea ne­ te lo r de am eninţare şi de in ­
nia şi Franţa. Sîntern încre­ Vă adresăm, dom nule pre­ expozanţi d in 36 dc ţâ ri
reşti, ştiam că nu mă voi s im ­ in te le ctu al şi m oral, aşa cum ro u lu i P o litic al C.C. al con diţiona tă a bom bardam en­ te rven ţie . îm p o triva C am bod­
d in ţa ţi că colaborarea d in tre şedinte, dum neavoastră, doam ­ ale lu m ii, p rin tre care
ţi s tră in aici, a spus preşedin­ păreau a fi pe plan p o litic. Nn P C .U .S , preşedintele Con­ telo r am ericane şi a o rică ro r giei sînt problem ele esenţiale
slaţele noastre, d in tre popoa­ nei de G aulle, c e lo rla lţi oas­ s iliu lu i de M in iş tri al a căror- rezolvare o cere o p i­ şi Rom ânia.
rele noastre, d in tre guvernele peţi francezi, tra d iţio n a la ura­ tele Franţei. D ar im presia pe erau însă decit aparenţe. De alte acte de război îm p o triva nia pu blică in te rn a ţio n a lă P rin tre exponatele stan-
noastre, va cunoaşte o dez­ re ..D rum bun" şi sperăm să care o încerc a lă tu ri de rec­ fapt, în ciuda d ific u ltă ţilo r <n U.R.S.S., a fla t in vizită în R.D V ietnam şi apoi discuta­ d u ltii românesc, \iz ita -
volta re tot mai m are, spre b i­ ne vedem c il m ai curînd. to ru l său şi în prezenta p ro ­ dom eniul contactelor şi in fo r­ Cehoslovacia In cursul rea unor problem e care in te ­ In co n tin u a re a lu a t c u v in - lo rii au rem arcai s lrtin -
tu l rep reze ntan tu l
am erican.
fe so rilo r şi s tu d e n ţilo r săi în ­ m ă rii, în F ranţa nu au existat discuţiei. anunţă agenţia resează cele două p ă rţi. Cu Ila rrim a n , care nu a p u tu t să gu l „C arusel 1.250", tra c­
toate acestea — a a râ ta t
în
Declaraţia radiotelevizată a trece, cu m u lt, speranţa mea. niciodată înd oie li in ceen ce C TK , au fost abordate pro­ con tinu are m in is tru l nord- aducă argum ente concrete în toarele rom âneşti, d iv e r­
In tr-a d e vă r, în tiln ire a noastră
vă priveşte şi sînt convins că
sele m aşini agricole, in ­
? este m ai m u lt decit un schim b nîcî dum neavoastră n il v-aţ.i blem e referito are la dezvol­ vietnam ez — în cursul u lti­ faţa fa p te lo r zdro bito are p ri­ sta la ţii! dc fo ra j pentru
de p rie te n ii seculare şi de o­ în d o it niciodată de Franţa. Or, tarea re la ţiilo r de p rie te ­ m elor două şedinţe partea a- vin d agresiunea S.U.A. îm po­ p u ţu ri «le apă. u tila je e-
preşedintelui Franţei, generalul desprinde din această aduna­ dică de la un capăt la celă­ nie şi colaborare d in tre m ericanâ a refuzat să aborde­ triv a p o p o ru lu i vietnam ez şi a tectrolch nice. diverse
m agii tra d iţio n a le Ceea ce se
iată că un v în t sănătos se r i­
tu tu ro r popoarelor din In d o -
ze în mod serios această pro­
re esle ce rtitu d in e a că. da­ la lt al co n tin e n tu lu i nostru, R.S. Cehoslovacă şi U.R.SS. blem ă D im p o trivă , ea a în ­ china. El a de cla ra t că guver­ m aşini dc .sculăric şi p re ­
lucrarea le m n u lu i, apa­
nul am erican a r u rm ă ri auto­
Charles de Gaulle esle pe cale să reînflorească barierele Cele două popoare In aceeaşi zi, preşedinte­ cercat p rin toate m ijloa cele să determ in area p o p u la ţie i sud- rate de rad io şi ic le v i-
unor evenim ente noi,
ris ip in d n o rii şi zdru ncinînd
to rită
această
eludeze
problem ă
zoare. m ob ilă produsă de
o co lm in ita te franco-rom ână ale noastre dau exe m plul în le Svoboda a p rim it dele­ urgentă, v o rb in d în term eni vietnam eze după p rin c ip iu l fa b ric ile rom âneşti.
Sîmbolo seoro, înointe de a moi mult de oceastă propăşire pe cu lm ile cele m ai îna lte ale această evoluţie, pentru că ele gaţia m ilita ră sovietică, generali de „pace" şi „b u n ă ­ „un om, un vot".
părăsi Bucureţtiul, preşedintele decit Franţa, care. dm totdeauna s p iritu lu i. doresc acest lu cru din adîncul condusă de m areşalul A v o in ţă " şi rid ic fn d chestiuni A tît tim p însă c ît în V ie t­
Republicii Franceze, generolul şi mai oles astăzi, iubeşte şi sti­ Desigur, România şi F ra n ­ in im ilo r. De îndată ce şi în G reciko, afla tâ în vizită în care nu au legătură cu aceas­ nam ul de aud e xistă 500 000 de S O FIA
Charles de Gaulle, o lăcut o de­ mează România ; Franţa core ţa s au In tîln it de m u lt în do­ tim p ce ei aoţionează în ve­ tă problem ă, în scopul de a solda ţi am e rican i, cum se poa­
claraţie posturilor noastre de ra- doreşte fierbinte să vadă m e n iile g in d irii, lite ra tu rii, derea a p ro p ie rii p o litic ilo r lo r Cehoslovacia. te vo rb i de respectarea d re p ­
dioteleviziune în cadrul căreia o Romonio puternică şi pros­ a rtei, ştiin ţe i. F iin d ainindouâ — dovadă prezenţa mea aici abate ate nţia op in iei publice tu lu i la a u tode te rm in are al S O FIA 18 Corespon­
spus, printre altele : pero : Franţa core nădăj­ latine, pentru a râm îne la ti­ — ele înnoadă din nou rela­ p o p u la ţie i sud-vietnam eze — dentul Agerpres. Gh.
Vouă, tuturor, romăni şi ro­ duieşte să o gâseascâ ală­ ne. ele au a vu t de susţin ut ţiile cu ltu ra le p riv ile g ia te ca­ a rem a rcat la c o n fe rin ţa de leva. tra n sm ite : La So­
mânce. vă spun in seara aceas­ turi de eo. co ele împreună să şi una şi cealaltă, e fo rtu ri as­ re le-au legat a tît de micită presă, care a a v u t loc după fia s-au încheiat lu cră ­
ta cit sini de onorat, de fericit, ojute Europei să respire în sfîr- pre şi continue Evooînd o ri­ vrem e Anglia nu se supune te rm in are a c o n v o rb irilo r, p u r­ rile celui de-al treilea
de mişcat de vizita pe core şit nestingheritâ, datorită inde­ ginea la tin ă comună şi lu pta In continuare, preşedintele tă to ru l de c u v în t al delegaţiei «urs in te rn a ţio n a l dc
v-om lâcut-o. Sînt onorot pen­ pendenţei fiecărei noţiuni, dato­ celor două popoare pentru F ra n ţe i a spus : în şcolile dv. no rd-vietnam eze. N u te rito riu l perfecţionare a m e d i­
tru că ostiei am putut să vă rită sfirşitului blocurilor opuse si păstrarea fiin ţe i şi c u ltu rii na­ se dezvoltă stu d iu l lim b ii fra n ­ recomandărilor Comitetului S. U.A. este atacat de V ie tn a m , c ilo r din ţă rile b a lca n i­
aduc soiutul ţârii mele. prin cooperarea deschisă s*obi- ţionale. generalul de G au lle a ceze ; in tre Academ ia dv. de cl V ie tn a m u l este cel care a ce.
După ce o evocat relaţiile lită de In un capăt la altul, spus. în lim ba rom ână : „M u lt ştiin ţe şi C e ntrul nostru Na­ Special al O. N. U. fost atacat şi este atacat în D in ţara noaslrâ a
prieteneşti existente de multă pentru pace şi pentru progres. e dulce şi frum oasă lim b a ţion al de Cercetare se fac co n tin u a re de S.U.A. In aceas­ p a rtic ip a i un cru p dc
vreme între România şi Franţa, Sint mişcai pină în adincul su­ ce-o vo rb im ". schim bu ri de m isiu n i ş tiin ţifi­ NEW Y O R K 18 (A gerpres) — C o m ite tu l Special al tă o rd in e de idei, el a descris m edici conduşi «’ N.
preşedintele Republicii Franceze, fletului de primirea dumneavoas­ Iată de ce — a spus v o rb i­ ce în nu m ăr crescînd ; co m i­ crim e le com ise de tru p e le a­ Popescu-Buzcu. preşe­
generolul Charles d e Gaulle. tră— a spus generalul de Gaulle to ru l — in tim p ce cele siile noastre respective pen­ O.N U pentru decolonizare a ce ru l v in e ri M a rii B rita n ii să m ericane, care p rin bo m ba r­ d in te «Ic onoare al U ­
şi-o împărtăşit impresiile din — de felul in care Fronţa, prin două popoare, în ciuda tru energia atom ică au început retragă cei 150 de m ilita ri trim iş i în Insulele Berm ude cu p ri­ dam entele lo r au d istru s 80 n iu n ii m edicale balca­
timpul vizite! oficiale făcute in persoana mea, o fost întî/npi- cl ist a n te i im puse dc con­ .să coopereze ; în curî-nd va fi le ju l tu lb u ră rilo r ce au avu t loc luna trecută şi să am ine la sută din oraşul Hue, in c lu ­ nice.
ţara noastră în oceste zile. notă la dumneavoastră ; de a­ d iţiile geografice, s-au în tra - in sta la t în ţara dv un centru alegerile parlam entare program ate să aibă loc m ie rcu ri in siv ve ch iu l p a la t im p e ria l, şi
Sint fericit de a fi venit, a clamaţiile emoţionante pe care ju to ra t în dom eniul p o litic ii com un de docum entaţie teh­ acest te rito riu pînă cînd „c o n d iţiile vo r redeveni norm ale". care nu au e z ita t să utilizeze N A IR O B I
spus preşedintele Fronţei Căci nenumăraţi bărbaţi, femei, copii şi. in uncie îm p re ju ră ri. în cel nică ; fără îndoială va putea R eprezentantul M a rii B rita n ii. John Shaw, a a râ ta t că bom bele cu napalm pe ntru a
pe lingă frumoasele şi nobilele români le-au odresot la trecerea al arm elor, în tre e lite le lo r s-a in tra în cu rin d în ap licare a­ g u vern ul său nu se va supune reco m an dărilor făcute, şi tr u ­ da foc un or re g iu n i agricole
infăptuiri pe care vi le a lăsat meo rînd pe rind prin Bucu­ in sta ura t o înţelegere şi o sim ­ ra n ja m e n tu l in te rv e n it în p ro ­ pele b rita n ice vo r râm îne în Berm ude „a tîta tim p r it, după în tre g i. însăşi după in fo rm a ­ N A IR O B I 18 (A ge r­
moştenire trecutul om văzut ca­ reşti. Croiova. Balş. Slatina, Pi­ patie excepţională Sîngele blem a v iz ite lo r pe care tin e r i părerea g u ve rn u lu i b rita n ic, prezenţa acestora va fi conside­ ţiile am ericane, în u ltim u l pres). — Delegaţia gu­
re sint progresele moderne in teşti. Gâeşti, Topoloveni. Tirgo- vostru a curs in vinele lui le vor face de o parte şi de rată ca fiin d necesară". tim p tru p e le S.U.A. au distru s vernam entală rom ână
curs de reolizore în industrie, în vişle. Ploieşti etc. Konsard al nostru De la în ­ alta. D esigur acesta nu este p rin bo m bardam entele lo r condusă dc B u jo r A lm ă -
agricultură, în învăţămint, în Do ! Toate mărturiile care, ce p u tu rile lo r la u n iv e rs ită ţile d e cit un început şi îm preună 13.000 de case în c e n tru l Seî- şan, m in is tru l m in elo r,
tehnică. Am văzut uzine de-ole peste tot şi în chip unanim, mi dum neavoastră de la B ucu­ putem face m ai m u lt Dar g o n u lu i, precum şi cva rta le în ­ şi-a încheiat v iz ita în
voastre in plin randament, ogoa­ ie-aţi dat de văzut, de auzit şi reşti şi Jaşi s-a predat lim ba este un fapt esenţial că pre­ Agravarea situaţiei tregi d in c a rtie ru l Cho Lon R epublica K cn j'a .
re foarte bine cuHivote, un tine­ de înţeles, ou dat o nouă înfă­ franceză tin e re tu lu i din p rin ­ textele şi a rlific iile , care ne-an d in acest oraş. tn urm a d is c u ţiilo r
ret plin de avînt. profesori, in­ ţişare, pentru totdeauna, excep­ cipale A poi, cît de num eroşi ţin u t departe u n ii de a lţii în politice din Panama In încheierea c u v în tă rii sale pu rta te de delegaţie cu
gineri, specialişti, dovedind însu­ ţionalei noostre prietenii. an fost profesorii şi stu d e n ţii aceste d ife rite p riv in ţe , sint pe în replică, şeful delegaţiei o fic ia lilâ ţilc kenyene, a
şiri nenumărate. Dar am văzut Vă spun fiecăruio şi fiecăreio rom âni care au ve n it să în ­ cale să fie lichidate. nord-vietnam eze a s u b lin ia t fost sem nat un protocol
şi poporul vostru, mindru, activ dintre voi mulţumesc şi noroc veţe la noi ! Ce p rim ire a ţi fă­ O dinioară, ţara d v „ în per­ C IU D AD DE P A N A M A 18 ţile au operat mai m ulte ares­ încă o dată că num ai după în ­ p riv in d colaborarea d in ­
şi plin de viaţă. Nici o ţară din bun I cut dum neavoastră din to t­ m anenţă am eninţată în exis­ (Aqerpres|. — Situaţia politică tă ri şi au ord on at în tă rire a pa- cetarea b o m ba rdam e ntelor a­ tre Rom ânia şi K enya in
lume n-or puteo să se bucure Trăiască Românio I din Panama s-a aqoavat din Irulelor ne străzile oraşului supra R D V ie tn am se poale d o m e n iile forestier, pre-
deauna id e ilo r şi operelor tenţa sa, şi ţara mea mereu nou, vineri, după ce un soldat Ciudad de Panama. tu c ră rii le m n u lu i, m in ie r
n o a s tre ! In mod reciproc, de in lu plă cu cele m ai dure r i­ din garda naţională a (ost ucis Unei? cercuri po litice pana­ trece la discutarea a lto r p ro ­ şi al a g ric u ltu rii.
La Universitatea din Bucureşti peste un secol, s c riito ri ca v a lită ţi, au făcut din o rig in ile cu gloanţe trase de persoane meze menţionează posibilitatea blem e in teresind cele. .dopa D elegaţia a părăsii Ke­
Alecsandri sau Em ineşcn. a r­ lo r la tin e elem entul de coeziu­ necunoscute, in fata H otelului unei anulări a rezultatelor e- Părţi. nya. p ie rin d spre Repu­
Simbâlă dimineaţa, preşedin­ In sala co n siliu lu i profeso­ tiş ti ca A m an sau G rigores- ne al u n irii lor. Astăzi, dis­ International din plin centrul leqenlor prezidenţiale ce au S-a con ven it ca viito are a blica Zam bia.
tele Republicii Franceze, gene­ ral. rectorul u n ive rsită ţii pre­ cu, savanţi ca Ion C antacuzi- puse să se în tra ju îo re ze . pe capilalei. In cursul nopţii de avut loc dum inică. Aceste re ­ în tru n ire sâ aibă loc m ie rc u ri
ralul Charles de Gaulle. si per­ zintă şefului de stal francez ro sau TUeica s-au bucurat de de o parte, pentru a râm îne jo i spre vineri s-au semnalat zultate nu au fost publicate nici la ora 10,30.
soanele oficiale din suita sa, pe preşedinlele academiei, a d m ira ţia noastră, in tim p ce ceea ce sînt în cadrul unei de asemenea, schim buri de lo ­ pînă in prez.enl, deşi a til candi­
au făcui o vizită la U n iversi­ acad, M iron Nicolescu. pe pre­ F.dgar Q m net, M ichelet. M a­ Europe fără b lo cu ri care se datul [guvernam ental. David
tatea Rucureşti. O aspeţii sînt şedintele C om itetului de Stat n o Roques. H enri F ocillon şi caută pe s»ne. pe de altă par­ curi de armă Intre s p rijin ito rii Samudio, cît si cel op ozitioiilsl,
însoţiţi de sectetarul C onsiliu­ pentru C ultură şi Arlă. Pompi- a lţii, cunoscuţi la dum neavoas­ te. pentru a v a lo rific a ceea ce celor doi candidaţi Ia recentele A rn u lfo Arias, pretind că au
lui de Stat, Constantin Stătes- liu Macovei, şi pe membrii cor­ tră, ne învăţau să vă iu b ;m au ele uman şi eficace în­ alegeri prezidenţiale. A u to rită ­ obţinut victoria
cu, si de ceilalţi m?mbr» ai pului profesoral universitar. Este adevărat că p ră b u şirile tr-o lum e în p lin ă gestaţie, ele
m isiunii permanenle române. Acari Ştefan Rălan lace apoi o im puse Europei noastre de ul- se în to rc am indouă la aceleaşi
In faţa c lă d irii u n iv e rs ită ţii, scurtă expunere cu p riv ire la t m ul război m ondial, apoi surse de la care au plecat şi
sule de studenţi au lăcut oas­ dezvoltarea in văţăm intulu i su­ adversitatea d in tre cele două d a to rită cărora sufletele lo r Noi acte agresive
peţilor o prim ire deosebii de perior din România, c rite riile blocu ri care o m ai despart s in i suro ri — a spus în in -
caldă, entuziastă. Pe fro n tis ­ de admitere in învălăm intut su­ încă şi astăzi, au lăsat să se cheipre generalul de G aulle. ale americano-saigonezilor
piciul c lă d irii se află înscrisă, perior, co n d iţiile de studii şi
in lim bile Iranceză si română, de viată asigurat*» tineretului. Semnarea convenţiei consulare
urarea „Trăiască prietenia ro- Răspnnzînd. preşedintele Re­ împotriva Cambodgiei
m âno-francezâ"! C orul u n iv e r­ publicii Franceze. Charles d.- între Romania şi Franţa
sităţii intonează tradiţion alu l Gaulle. 3 elogiat legăturile toi
imn studenţesc „C.aud?amus mai slrîuse stabilite intre oa­ La C onsiliul de Slat a avut iunct al m in istrulu i alacerilor ^ NEW YORK 18 |Aqerpres). — invadat in urma unei riposle a
lo rle lo r armate
cambodqiene.
iq iln r". menii de ştiinţă romăni si co loc simbătă la amiază solem ­ externe al României $i de I Reprezentanţa permanentă a Im ediat insă, şase .elicoptere si
La intrarea în incinta clă di­ legii lo r francezi. nitatea semnării C onvenţiei M aurice Couve de M n rville , Cambodgiei la O.N U. a adre­
rii, preşedinlele Franţei este în- In aula u n ive rsităţii s avut consulare între Republica So­ m inistrul alacerilor externe al sat preşedintelui C onsiliului de un avion de recunoaştere au
lîm pinal de rectorul unive*sî- loc apoi o adunare la care au cialistă România $i Republica Franţei. Securitate o scrisoare în care m itra lia t şi au aruncat bombe
tăţii. acad. Chcorqhe M ilioc, participat numeroşi academi­ Franceză. La solem nitate au participat se exprim ă un protesl hotărit asupra aceleiaşi aşezări.
şi de m inistru! în vâ ţâ m în lu l'ji, cieni şi membri corespondenţi C onvenlia a losl semnală de persoan» oliciale române si îm potriva noilor acle aqr.esivc Trei am barcaţiuni m ilitare a- « f . r J *
acad. Ştefan Bălan. ai academiei, rectori ai insti- Georqe Macovescu, prim -ad- franceze. săvîrşite de forţe m ilitare ame- mericano-saigoneze au încărlcat, • DiK ir. * ’ K l *>;•
ricano-saigoneze asupra te rito ­ de asemenea, apele teritoriale
riu lu i cambodqian In scrisoare cambodqiene deschîzînd focul ■ . 6
D E C L A R A Ţ I A se arată că forţe armate ame­ asupra unul pod p lu tito r sl a VIETNAMUL DE SUD. — Aspecte ole amplei acţiuni ofen­
am barcaţiunilor
ricane sl saiqoneze au pătruns
cambodgiene.
In încheierea scrisorii s-» cere
in te rito riu l cambodgian, des-
Statelor U nite şl fo rţe lo r sai- sive a forţelor patriotice Iu Saigon.
chizind focul asupra unei aşe­ IN FOTOGRAFIE : Nori groşi d de fum se ridică deasupra
groşi
goneze să pună capăt acestor oraşului.
zări din provincia Prel Venq
o m â n o - f r a n c e z a Ele s-au retras din te riio rî ii 1 acte osiile $1 să suporte pa­
gubele provocate.
A
(U rm a re d in pag. 1) rom ână la Paris şi franceză Ei au constata! cu satisfac­ d u rilo r de Ia Geneva din 1954.
la R ucureşti. cît şi de centre ţie progresele în reg istrate pe precum şi exercitarea d re p tu ­ 0 Simbâlă Ia Drinz au sosit la Pekin m in iştrii de ex­ nic pentru quvernut federal din N iqeria. unde războiul
dc docum entare tehnică şi calea s ta b ilirii unei s itu a ţii lu i p o p o ru lu i vietnam ez dc terne ai statelor africane M ali, Ousmane Ba şi Guineea, c iv il continuă. In cadrul co n flictu lu i cu Biafra. Harold
•c h im b u rile dc profesori, sa­ ş tiin ţific ă , al căror statut va norm ale in Europa, adică pc a-şi hotărî singur soarta. Luis l.ansana Beavoqui, care la in vita ţia guvernului W ilso n a precizat că liv ră rile de echipam ent m ilita r con­
vanţi şi teh nicieni, realizarea fi s ta b ilit p rin negocieri u lte ­ calea d e stin d e rii şi a cooperă­ Cei doi şefi «le state au exa­ R epublicii Populare Chineze, vor face o vizilă oficială in tinuă pe aceeaşi bază ca s» în trecut, si că „nu există
«le cercetări com une în dom e­ rioare. rii. Ei au su b lin ia t c o n trib u ­ m inat evo lu ţia situ a ţie i în O­ această tară. prevedri speciale" pentru cazul unui război.
n ii de interes reciproc şi coo­ P entru a c o n trib u i la dezvol­ ţia im p o rta n tă pc care cele rie n tu l M ijlo c iu . Ei şi-au e x­
perarea in tre in s titu ţiile ş tiin ­ tarea re la ţiilo r d in tre Rom ânia două ţâ ri o aduc la această p rim a t în g rijo ra re a faţă dc pe­ 0 Cu p rile ju l zilei dc 19 mai „Z iua studenţilor a l­ 0 Prim ul m inistru al Indiei, Indira Gandhi, va în tre ­
ţific e «lin cele două ţă ri. S-au şi Franţa, m in is tru l fia n ccz al evo lu ţie esenţială pentru v ii­ ricolele pe care le com portă gerieni". preşedintele A lgeriei. H ouari Boumedienoe, prinde incepind de m arţi o vizită oficială d> sase zile în
e vid e n ţia t cu satisfacţie re­ afa ce rilo r externe. M aurice to ru l E uropei şi au a firm a t prelungirea situ a ţie i actuale şi a ordonat eliberarea tu tu ro r stu d e n ţilo r arestaţi După AuSrtralia In cursul în treve derilor cu prem ierul aus­
zultatele în cu ra ja to a re ale p ri­ Couve dc M u rv illc , şi p rim u l voinţa de a merge îm preună au s u b lin ia t necesitatea a p li­ cum s-a anunţat în prim ăvara aceslui an, în urma unor tralian, John G orton, relevă agenliile de presă, vor II
m elor sch im b u ri de vederi în ad ju nct al m in is tru lu i rom ân pe această cale. conform ă vo­ c ă rii urgente a R ezoluţiei Con­ tulb ură ri studenţeşti Ia A lger si în alte oraşe s-au fă­ exam inate problem ele in te n sifică rii re la ţiilo r dintre cele
dom eniul in fo rm a tic ii, în tre al a fa ce rilo r externe, George caţiei şi tra d iţiilo r Rom âniei s iliu lu i de S ecuritate al O rga­ cut numeroase arestări în rîndul studenţilor. Z ia ru l „El două ţări. Sn toate dom eniile
organism ele com petente d in Macovescu, au sem nat la 18 şi Franţei, nizaţie i N a ţiu n ilo r U nite, d in M o u djahid" scrie într-un com entariu că prin m ăsurile
Rom ânia şi Franţa. m ai 1968 o convenţie consu­ Esle necesar ca '.oale n a ţiu ­ 22 no iem brie 1967, în vederea luate cu ocazia sărbătoririi zilei de 19 mai. guvernul 0 Pe le rilo riu l fostei exp oziţii m ondiale de la M ont-
In vederea in te n s ific ă rii lară. In v iito r vo r avea loc n ile europene să-şi dezvolte re­ unei reg le m e ntări paşnice şi confirm ă încă o dată deplina încredere în studenţi. în real „Expo-67" s-a deschis vin eri o nouă expoziţie in ­
sch im b u rilo r şi a cooperării co n v o rb iri in vederea înche­ la ţiile in toate dom en iile şi. d u ra b ile a pro blem elor din a- m aturitatea şî sp iritu l lor de răspundere. „N eînlele- ternaţională : „O m ul si lumea lui'*. In pavilioanele ş ti­
in «lom eniile dc interes com un, ie rii unui acord dc asistenţă depăşind obstacolele care m ai ccastă regiune. gerile care s-au iv it nu pot fi interpretate ca divergenţe in ţifice şi culturale expun 45 de ţări ale lum ii Expo­
rele două p ă rţi au convenit ju d icia ră . există încă, să deschidă calea Cele două p ă rţi au su b lin ia t de fond". ziţia va rămîne deschisă tim p de cinci luni.
*ă in stitu ie , la n ive l gu vern a­ unei cooperări în întreaga E u­
şl' im p o rta n ţa O rgan iza ţiei N a­
m ental, o Com isie de coope­ E xam inarea problem elor in ­ ropă. Această evo lu ţie va ţiu n ilo r U nite pentru m e n ţi­ O Fa sediul N a ţiu n ilo r U nile s-a anunţai oficial că 0 In cadrul unei cam panii de protesl. denum ită „N o
rare, însărcinată să urm ăreas­ te rna ţion ale a re lie fa t acordul crea încetul cu încetul con­ nerea păcii şi se cu rită ţii in ­ luni, 20 mai, va avea loc o reuniune a C onsiliului dp lo N.A T O ." studenţii au organizat la Istambul o de­
că cu re g u la rita te executarea Rom âniei şi F ranţe i asupra d iţiile care să perm ită discu­ ternaţionale. Ele au re lie fa i Securitate. Cu acesl prilej, m em brii C o nsiliului vor lua m onstraţie îm potriva apaTtenentei T urciei la Blocul
a co rd u rilo r în vigoare, în «lo­ p rin c ip iilo r care trebuie să stea tarea m a rilo r problem e, a că­ necesitatea de a în tă ri această A tla n ticu lu i de nord M anifestaţia a fost precedată de un
m eniile econom ic, te h n ic si la baza ra p o rtu rilo r in tre sta­ ror reglem entare condiţionează O rganizaţie pe baza un ive rsa­ cunoştinţă de un proiect de rezoluţie care declară nule m iting în cadrul c ă rn ii studenţii au subliniat că popu­
ş tiin ţific şi să caute noi posi­ te : Independenţa şi suve ran i­ sta b ilire a unei păci tra in ice lită ţii ei şi respectării p rin c i­ şi neavenite m ăsurile adoptate de a u torităţile Izraeliene laţia se opune p a rticip ă rii tă rii la N .A T.O. Poliţia a in-
b ilită ţi de cooperare. tatea n a ţiu n ilo r, m ici şi m ari, bazate pe independenţă şi in ­ p iilo r C artei. in partea arabă a Ierusalim ului. tr»rvenit îm prăstiindu-i pe m anifestanţi.
V iz ita in R om ânia a pre­ neamestecul în tre b u rile in ­ tegritatea te rito riu lu i statelor ☆
şedintelui R e p u b licii France­ terne. stab ilire a dc re la ţii a- europene. O strinsă cooperare # A pro xim a tiv 3.000 dc învăţători şl prolesori de la 0 Prem ierii) danez H ilraar Baunsqaard a făcut o v i­
le a p rile ju it exam inarea, sub raicale cu toate ţă rile , dezvol­ în tre Rom ânia şi F ranţa va V iz ita gene ralu lu i de G iiu llc, şcolile elem enlare din Colum bia au declarat qrevă, ce- zilă oficială de două zile la Bonn. în cadru! căreia a
toate aspectele, a re la ţiilo r tarea sch im b u rilo r şi a coo­ aduce o co n trib u ţie po zitivă la in im a vizită în Rom ânia a ţi­ rînd sporirea salariilo r şi recunoaşterea dreptului de avui n în-lrovedere cu cancelarul K u rt Georq Kiesinger.
cu ltu ra le d in tre cele două p e ră rii in te rna ţiona le , m e n ţi­ o asemenea evoluţie. nui şef «Ic sfat francez, este o Dună cum a declarai prem ierul Danemarcei, au fost e-
orqani/are in sindicate proprii. Ca urm are a grevei, 200
ţă ri, dom eniu Sn care există o nerea sau restab ilirea păcii in S-a ii p u rta t, de asemenea, dovadă a re la ţiilo r strînse ca­ xam inale problem e europene de Interes reciproc, p rin ­
bogată tra d iţie , fru c t al unor întreaga lume. d iscu ţii cu p riv ire la situ a ţia re există în tre cele două ţă ri de scoli frecventate de peste 150 000 de şcolari au fost tre cap* cea a securităţi! europene.
rodnice le gă tu ri sta b ilite de-a Cei doi şefi «Ic stat sînt con­ din V ietnam . îm p ă rtă şin d a- şi va con stitui o etapă esenţia­ închise.
lu ngul tim p u rilo r in tre po­ vin şi că num ai respectarea a­ cccaşi în g rijo ra re faţă de con­ lă in dezvoltarea acestei p rie ­ 0 O masivă m lgraţie de morse a fost observată pe
poarele rom ân şi francez, ba­ cestor p rin c ip ii asigură con­ tinuarea ră zb oiulu i, cete două ten ii seculare Ea va da un A M in isterul de Finanţe al R epublicii Salvador a a- lito ra lu l M ă rii Berlno M ii de animale aflate pe banchi­
zate pe a fin ită ţile lo r s p iritu a ­ d iţiile necesare pentru ca fie ­ p ă rţi şi-au e x p rim a t satisfac­ nou avîn t re la ţiilo r rom âno-
le şi lingvistice. care ţară, oricare ar fi ea. să francezc în ţoate dom eniile, m inţat că datoria ixle rn ă a tă rii se ridica în luna de­ ze de gheaţă, mişcate de vîn t şl curenţi, s-au îndrep­
Cele două p ă rţi sînt «le acord poată c o n trib u i la progresul ţia cu p riv ire la începerea, la spre binele d e stin d e rii şi pă­ cem brie 1967 la suma de 77 m ilioane colones (peste 30 tat spre Oceanul îngheţat de Nord. Pentru cr să ajungă
să dezvolte contactele în tre m a te ria l şi la în flo rire a s p iri­ Paris, a c o n v o rb irilo r d in tre cii. m ilioane de dola rii. In acelaşi timp, datoria internă a la noua lor „reşedinţă", ele au de parcurs un drum
savanţi, s c riito ri şi a rtiş ti şi tuală a n a ţiu n ilo r, la apăra­ repreze ntan ţii R e publicii De­ Preşedintele R e p u b licii F ra n ­ ţării este de 11.270.000 colones. Această situaţie preo­ lung, si de aceea, din Instinct. îşi împa<rt forţele „raţî-
să asigure aplicarea a co rd u ri­ rea păcii şi la dezvoltarea sp i­ m ocrate V ietnam şi ai S tate­ ceze a in v ita t pe preşedintele cupă în cel mai înalt grad quvernnl salvadorian care nal". Dacă cum va banchizele îşi schim bă cursul ca In o
lo r de cooperare încheiate în ­ ritu lu i de inţclegerc şi coope­ C o n siliu lu i «Ic S tal al R e pu bli­ comandă, morsele sar în apă si continuă să înoate în
tre in s titu ţiile specializate ale rare in tre state lor U nite ale A m c ric ii. Ele spe­ cii Socialiste Rom ânia, Nicolae trebuie sâ Iacă lală unei situaţii economice dificile. direcţia necesară Ţinta lo r este Insula Vranqhe! si
celor două ţă ri. Cei doi şefi dc stal au sub­ ţă că aceste c o n v o rb iri vor Ceauşescu, să facă o vizită o fi­
In scopul unei m ai bune răs- lin ia t. in cursul c o n v o rb irilo r, duce m ai în tii In încetarea cială în Franţa, im preună cu A Prem ierul britanic Harold W ilson a respins în Ca­ gura flu v iu lu i Amqu?roa din Peninsula C iukotka, unde
p in d irî a v a lo rilo r c iv iliz a ţie i im p ortan ţa pe care România bom bardam entelor şi vor asi­ soţia. In v ita ţia a fost accep­ mera Com unelor repetatele cereri adresate guvernului îsi vor naşţe puii. Apoi vor străbate din nou întrequl
şi c u ltu rii celor două n a ţiu n i, şi Franţa o acordă problem e­ tată cu plăcere, data urm în d de e pune capot liv ră rilo r de echipam ent m ilita r b rita ­ drum, dar în direcţie Inversă.
s-a h o tă rit crearea, pe bază de lo r europene şi se cu rită ţii con­ gura op rirea lu p te lo r şi re ­ să fie fix a tă u lte rio r pe cale J
reciprocitate, de b ib lio te ci. tin e n tu lu i. stab ilire a păcii, pc baza A cor­ diplo m atică .
REDACŢIA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Groza or. 35. telefon 1275. 15 85, 23 17. — TIP A R U L: întrep rind erea po lig rafică H unedoara — Deva.