Page 61 - Drumul_socialismului_1968_05

«•"î'vnv
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
Tovarăşul M a e Ceauşescu
In pagina a 4-a:
a primit delegaţia

+ ACTIVITATEA PREŞEDIN­
TELUI ADUNĂRII GENERALE Partidului Socialist din Chile
A O.N.U., CORNELIU MANES-
CU.
L u n i la amiază, tovarăşul C entral al P a rtid u lu i S ocialist
4 PRESA FRANCEZA DES­ Nicolae O auşescu, secretar din Chile.
PRE VIZITA GENERALULUI DE general al C.C. al P C .R , Îm ­ A p a rtic ip a t tovarăşul M i-
GAULLE IN ŢARA NOASTRA. preună cu tova ră şii E m il Bod- hail Floiescu, m em bru al C.C.
nnraş, m em bru al C o m ite tu ­ al P C .Il.
4 CONCLUZII DUPĂ PRI­ lu i E xecutiv, al P re zid iu lu i In cursul În tre ve d e rii, care
MA SAPTAM1NA a c o n v o r ­ Permanen.t al C.C. al P C .IL. s-a desfăşurat în tr-o atm osfe­
şi M ih a i Dalea, secretar al C.C. ră tovărăşească, de caldă p rie ­
b ir ilo r DE LA PARIS, DIN­
al P C .R . a p rim it delegaţia tenie. a avu t loc un schim b
TRE r epr ez en ta n ţii o f i­ P a rtid u lu i S ocialist din Chile, reciproc de in fo rm a ţii asupra
c ia li Al R. D. VIETNAM ŞI fo rm a lă din tovarăşii Luis a c tiv ită ţii celor două partide
S.U.A. Jerez, secretar general ad­ şi au fost abordate problem e
ju n c t ai P.S.C., m em bru al p riv in d situ a ţia in te rn a ţio n a ­
4 STARE DE ÎNCORDARE lă actuală, mişcorea m u n cito ­
Com isiei P o litice a C. C. a)
IN PERU. P.S.C., Jaione Suarez şi M ario rească şi dem ocratică in te rn a ­
ANUL XX. NR. 4161 ţională şi re la ţiile d in tre cele
Olea, m em bri ai C o m ite tu lu i două p a rtide şi ţâri.

La C.A.P. S ălciva

ACTUALI­
IN LOCUL APEI, PE

TATEA CANALE „CIRCULĂ"

ECONOMICĂ ÎNCĂ INDOLENŢA

A vînd o mare parle din te­ îific ia le pe terenul destinat a­
ren brăzdat de apa rîu h r M u ­ m e n a jă rii pentru irig a ţii. A ­
Produse peste Sălciva dispune de p o s ib ilita ­ preciind după situ a ţia in ca­
reş, cooperativa agricolă d ;n
re se găseşte executarea lu ­
tea irig ă rii c u ltu rilo r de pe o
plan în valoare suprafaţă însem nată. De altfe l, c ră rilo r de arfă şi m ai ales
construcţia staţiei de pom pa­
în acest scop s-a şi întocm it re este greu de crezut că apa
de 65 milioane lei un proiect pentru irigarea li­ va putea Ii pom pată pe cana­
nei suprafeţe de 108 hectare, le în a in te dc începutul lu n ii
Perioada p rim e lo r pa­ d in care s-a s ta b 'lit ca în p ri­ iunie.
tru lu n i care au trecut ma fază. in anul curent, să se Cîteva re la ţii m ai am ănun­
din acest an a m arcat amenajeze şi să se dea în e x­ ţite în legătură cu desfăşura­
in in d u stria ju d e ţu lu i ploatare o parte din sistem, rea lu c ră rilo r pentru am enaja­
nostru un h ila n ţ bogat care afectează 57 hectare, faţă rea te re n u lu i respectiv ne-a
de rea liză ri, rod al hăr­ de 35 c it s-a prevăzut in pla­ dat. la faţa lo culu i, tovarăşul
niciei colective lor de nul de producţie Firesc era :ng. Vasile Năstase. care asi­
m u n cito ri, in g in e ri şi ca. în c o n d iţiile de secetă pre­ gură îndrum area tehnică d in
tehnicieni, al perseve­ lu n g ită d in această p rin ă v a - partea D .l.F .O T Deva. D in
ră rii lor în folosirea tot ră, ritm u l de execuţie a lu cră­ discuţie am re ţin u t fa p tu l că
m ai eficien tă a capaci­ rilo r să fie s im ţito r im p u lsio ­ p rin tr-o preocupare m ai sus­
nat pentru ca apa să ajungă
tă ţilo r de producţie. ţin u tă din partea co n s iliu lu i
să ude Ia tim p c u ltu rile a g ri­
Toate în tre p rin d e rile , e x­ de conducere al cooperativei
cepţie făcind una sin ­ cole. agricole se putea ca acum
gură, In d u stria la p­ C ontrai a şte p tă rilo r însă, sistem ul de irig a ţii să fie dat
te lu i Sim eria. au în ­ da to rită slabei m o b iliză ri la in exploatare. Pe lîngâ nea-
d e p lin it şi depăşii sar­ lucru a cooperatorilor, re a li­ sigurarea forţei de m uncă ne­
cin ile dc pi.ni la produc­ zarea sistem ului de irig a ţii s-a cesare re a liză rii lu c ră rilo r pre ­
ţia globală. realizînd desfăşurat cu „în c e tin ito ru l*. văzute în proiect, la în lfrz 'e -
produse suplim entare in Num ai aşa se*poale explica rea a m e n a jă rii te re n u lu i sta­
valoare dc peste 65 m i­ Frumuseţea rece a pâmintului, marmura, se pregăteşte de drum. stadiul în tîrz ia t de udare a b ilit a se iriga, îşi aduce o
lioane lei. La valoarea Foto : V. ONOIU c u ltu rilo r cu a ju to ru l p lo ii a r- parte însemnată de co n trib u ţie
producţiei m arfă vin d u - şi baza de a p rovizion are a U ­
tă şi încasată, de pă şiri­ n iu n ii judeţene a C.A.P. A ­
le înregistrate pe patru ceasta nici pinâ acum nu a
lu n i însumează m ai m ult La Uzinale RM .F. Simeria La acest sector, atelierul de fie ­ DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢII PIONIEREŞTI asigurat unele m a teriale ca ;
dc 76 m ilioa ne lei. n avut loc constituirea com i­ rărie execută piesele cu in tîr- vane pentru staţia de pom -
Se rem arcă şi dc dala tetului de direcţie. „P rom ova­ ziere şi m ult supradim ensio­ Pentru succesele obţinute în muncă, Gheorghe Gurcâ,
aceasta co le ctivu l Com ­ rea p rin cip iu lu i conducerii co­ nate, ceea ce duce I a mărirea N. TIRCOB strungar la F.C. Orăştie, o primit pentru a cincea oară titlul
b in a tu lu i siderurgic llu - lective va asigura cuprinderea consum ului specific de metal. de fruntaş in intrecere.
- nedoara. unitatea cu şi rezolvarea in mai bune con- Asa cum sublinia şeful de echi­ (Continuare în pag. a 3-o)
ponderea cea m ai mare d ilin n i a m ultiple lo r probleme pă N lslo r Irinca. com itelui de .SURSE DE IRIGAŢIE
in in d u stria ju d e ţu lu i, pe care le ridică activitatea direclie va Irebni sâ sprijine
care a rea liza t mai m ult economică şi socială a uzinei, prin măsuri concrete secţiile
de ju m ă ta te ilm valoa­ va contribui la înlăturarea nr- ajutătoare peritru A-şi lichida
rea pro du cţiei globale b ilra riu ln i, a subiecliv<îsmu):ii răm în?rile in urmă şi pentru Consumatorilor, legume
dale in plus. La Fabrica in luarea deciziilor şi va da a crea con diţii optim e de lu ­ PENTRU SPORTUL INTERVIU
chim ică O răşlic şi în tre ­ cale liberă in iţia tiv e i creatoare cru şi colnrlalle secţii. In pre­
prinderea de m ateriale a colectivu lui noslm . arăta in ­ zent cazangeria este în urmă
de co n stru cţii Rircea. ginerul şei lu liu Vernichescti. cu planul de producţie, elecUi-
p la n u l a fost depăşit cu tu ri in organizarea acestei ac­ A nu l trecut. In ju d e ţu l n is ­ şi fructe proaspete,
11.6 şi respectiv 10,7 ŞCOLAR tiv ită ţi. C ind am început să tru s-au m an ife sta t go lu ri în
procente. C o le ctivu l de lucrez Ja şcoala generală nr. 1 ap rovizion are a cu legum e şi
muncă din ca d ru l în tre ­ CONSTITUIREA COMITETELOR DE DIRECŢIE nu am avut m ăcar c o n d iţiile fru cte a po pulaţiei, deservirea
p rin d e rii m in iere Deva m in im e pentru organizarea neridieîndu-se la n iv e lu l ce­
a întrecu t • prevederile a c tiv ită ţii sportive, dar am fo ­ de calitate superioara
S p o rtu l şi tu ris m u l au cu­ rin ţe lo r, produsele fiin d une­
cu 4,5 Ia sută. ce rit un Ioc aparte în preocu­ p ă rin ţi, şi am re u şit să ne a­ o ri fără aspect com ercial, ne-
losit s p rijin u l c o m ite tu lu i de
A început glisarea COOPERAREA p ă rile generale ale Ş colii nr. 1 propiem un g ru p de p ă rin ţi im bietoare.
d in P e trila . P rin priceperea şi
P en tru a a fla ce m ăsuri s-au
entuziasm ul pro fe soru lui Dan entuziasm aţi de rezultatele lu a t în vederea a sig u ră rii une;
sportive ale c o p iilo r lo r —
cum şi o m are ca n titate şi
celui mai înalt ÎNTRE SECŢII - Cocor, p rin interesul şi p a rti­ care au devenit, apoi, susţin ă­ a p ro vizio n ă ri corespunzătoare, va rie ta te de zarza vaturi. Pînâ su m a to rilo r am in d ica t recep-
ţio n e rilo r sâ nu adm ită in ­
ne-a.m
ciparea nem ijlocvtă a c e lo rla l­
tova ră şului
adresat
te cadre didactice, în această
coş de fum din şcoală s-a instalat o atm osferă to ri credincioşi ai a c ţiu n ilo r Teodor B crghian. d ire cto r al la ora actuală s-a con tra ctat trarea în depozit a n ic unui
şcolii.
întreaga can tita te (excepţie fă ­
produs de calitate infe rio ară.
D ire cţie i judeţene de v a lo ri­
Aşa am reu şit sâ am enajăm
fica re a legum elor şi fru c te ­
— Cum vedeţi
aplicate şi
ţară cerinţa a înfăptuim sarcinilor de em u la ţie şi efervescenţă în in cad rul unui corp de clă d ire lo r. cind pâstîrnacul şi unele sor­ realizate Iu c o n d iţiile ju d e ţu ­
tim e n te de fructe de
toamnă,
activita tea sportivă şi tu ris ti­
că şi. în general, in m unca de veche, ce avea altă destinaţie, — C ontractele încheiate cu acestea fiin d in curs de ro n - lu i nostru m ăsu rile p riv in d d i­
C o n structorii C e n tra ­ educaţie rea liza tă cu e le vii în o sală de sport şi. cu tim p u l, tractare). Cele m ai m ari can­ versificarea şi m odernizarea
lei term oelectrice de la fn perioada care a Irecut din ează lucrări de slabă calitate, afară de clasă. în curtea şcolii, o bază spor­ u n ită ţile furnizoare, cu m em ­ tită ţi de ca rto fi tim p u rii, v a r­ a p ro vizio n ă rii cil legume şi
ÎH intia au atacat lu cră ­ acest an producţia globală in locom olivele cu probele iăcute Cu in te n ţia de a continua tivă com plexă, care oferă con­ b rii cooperatori şi p ro d u că to rii ză de vară, roşii, castraveţi, fru c lc ?
rile la un nou şi im p o r­ u/.ina noastră a fost îndepli­ trebuie răcite de 2-3 ort pentru discuţia deschisă în coloanele d iţii bune p e ntru practicarea in d iv id u a li, asigură necesarul precum şi cireşe, căpşuni, v iş i­ — In cup rin sul ju d e ţu lu i
tant obiectiv. Ei au în ­ nită in proporţie de 10I.G la su­ remedierea unei scurgeri. S-a z ia ru lu i „D ru m u l sociabsm u- a tle tism u lu i şi a jo c u rilo r. de legum e şi fru cte ? ne, le vom as'gura din ju ­ funcţionează 100 u n ită ţi şi OR
ceput glisarea coşului de tă. producţia marlâ 102,0 ta su­ mai relatat laptul că la secţia lui*' pe tem a d iv e rs ific ă rii ac­ — Pe ju de ţ, în acest an. deţele Argeş. D o lj. A rad, Timi«ş, de chioşcuri şi tonete de de­
fum care va avea în f i­ lă, producţia marlâ vindutâ Şi I, remedierea defectelor consta­ tiv ită ţii pioniereşti, ne-am a­ Discuţie consemnată de s-au re p a rtiz a t a f : contractate etc Considerăm că în acest an. servire a po pulaţiei cu legu­
nal 220 m etri înălţim e, încasată 108,9 la sută. la preţul tate după proba de parcurs a dresat profe soru lui de educa­ •voi. GLIGOR HAŞA^ pentru satisfacerea consum u­ planul de co n tra ctări este mai me şi fru cte S-a preconizat
fiin d astfel cel m ai m a­ de cosi s-a înscris o economie locom otivelor se face cu mare ţie fizică Dan Cocor, de la lu i popu laţie i 35.200 tone le ­ bine ch ib zu it, faţă de anul ca în oraşele Deva. Hunedoa­
rc din ţară. Coşul va de 223.000 Iei, iar beneficiile in tirzie re şi constă in m a jo ri­ şcoala sus-am intită, responsa­ (C ontinuare în pag. a 3-a) gume, 5 311 tone fru cte pre- tre cu t iar gama so rtim e nte­ ra şi Petroşani să se deschidă
deservi prim ele două peste plan se cilrează la suma tatea cazm ilor în com pletări b ilu l cercului pedagogic al lo r e m ai va ria tă cite un m agazin de legum e şi
g ru p u ri tnrbo-generaloa- de 265 000 le i" mari de piese. Aceasta, deoa­ p ro fe so rilo r de educaţie fiz i­ — Cc m ăsuri a ţi lu at ca fru cte cu autoservire. La în ­
re dc cile 200 m egaw aţi. D intr-o dezbatere mai anali­ rece conducerea secii ai trim ite că din Valea J iu lu i. pieţele şi u n ită ţile d in ju d e ţ treprind erea m in ieră Barza şi
N oul ob ie ctiv sc va tică a a ctivită ţii au reieşit insă locom olivele de probă incom ­ — Ce factori anum e să fie aprovizionate m im a i cu la Fabrica d u m ic ă din O răş-
executa în întregim e şi o serie de neajunsuri care plete, iar orqanele C.T.C. nu au cucerit un Ioc apar­ produse dc cea m ai hună c a li­ lie se va introduce, incepînd
p rin metoda tu rn ă rii in trebuie sâ sica în atenlia co­ slnt destul de exigente. te în spo rtu l şi tu ris m u l tate? cu ziua de 30 iunie, vinzarea
cofraje glisante acţiona­ m itetului de direcţie. Prefe­ In cn vin tu l său. m aistrul Ion şcolar judeţean Ia u n ită ­ — La nivel de judeţ, p re lu a­ legum elor şi fru c te lo r pream -
te h id ra u lic, aplicindu-se rind piesele de schimb cu ma­ Pleşa arăta t ..Dispecerii din ţile d in Valea J iu lu i ? rea produselor se face pe ba­ balate. In 20 la sută din maga­
şi a lic so lu ţii avansate noperă mică si valoare mare cadrul serviciului de produc- Legat dc aceasta, cum za unor grafice s ta b ilite în tre zine s-a asigurat deservirea in
de lu cru, m enite să asi­ nu s-au realizat o seric de re­ ap reciaţi dezbaterea in i­ fu rn iz o ri, beneficiari, depozi­ două schim bu ri. La alcătuirea
gure scurtarea du ratei pere de culre secţia I şi a III-a. A. MOLDOVAN ţia tă de z ia ru l judeţean te şi u n ită ţi com erciale. S-a ora relo r s-a ţin u t cont de spe­
lu c ră rilo r şi reducerea pe tenia d iv e rs ific ă rii re p a rtiza t cite un recepţioner c ific u l lo c a lită ţii, făcîndu-le
ch e ltu ie lilo r. creîndu-se asllel greutăţi sec­ la tre i cooperative agricole,
torului de reparat locom otive. (C onfinuare fn pag. a 3-a) a c tiv ită ţii pioniereşti ?
Au începui, dc aseme­ s-a făcu t in stru irea com isiei accesibile con sum a to rilo r. In
nea. lu c ră rile dc con­ — Acest factor e d u c a tiv -fo r- de recepţionare ca la preluare sâ această p rim ă va ră s-au deschis
m ativ, care este sportul şi tu ­
stru cţie la s ta ţiile exte­ treacă „ra m p a ", num ai acele în oraşele Deva şi P e trila ,
rism u l. se bucură în Valea
rioare de îna ltă tensiu­ produse care întrunesc toate noi m agazine de legume şi
ne, p rin in te rm e d iu l că­ PENSIONARII IN EXCURSIE J iu lu i, ca urm are a m ă su rilo r prevederile. Legum ele şi fru c ­
rora sc va d irija curen­ luate de p a rtid şi de stat, de fructe, ia r în curs de execu­
tu l electric produs aici F ru m u se ţile de neasem uit ale peisajelor ţă rii atenţia organelor de în- tele fără aspect com ercial, fă­ ţie se a flă un m agazin în ora­
spre lin iile şi reţelele noastre, pitorescul lo r un ic şi in c in lă to r, îndeam nă la văţâm înt, a o rg a n iza ţiilo r de ră prospeţim e, să fie catego­ şul V ulcan. S-a dat în fu n c ­
sistem ului energetic na­ drum eţie, atrag m ii de oam eni, tin e ri şi v îrs ln ic i. masă şi de tineret, a tu tu ro r ric respinse. O greutate în a­ ţiune o u n itate de legume şi
ţional. S-a in te n sifica t Aşa sc face că şi cei m ai în etate lo c u ito ri ai fa c to rilo r. S înt bucuros ca, cest dom eniu ne-o provoacă
ritm u l de lucru şi la ce­ H aţe gu lui — pe nsiona rii — au ho tă rît să organizeze pornind de la specialitate, fru cte in ce n tru l m in ie r Ghe-
lelalte agregate şi obiec­ o excursie în ziua de 29 m ai a.c. să-m i exp rim punctul de vedere fu rn iz o rii din alte judeţe, de­ lar. In oraşele din Valea J iu ­
tive energetice aflate în Ei vor străbate ru ta lla ţe g — Deva — A rad — in legătură cu diversificarea, oarece tr im it legume cu o lu i s-a p la n ific a t ap ro vizio n a ­
construcţie pe acest vast T im işo ara — L u g o j — Caransebeş şi re tu r. Cu acest pe care şi eu, asociindu-m ă durată m are dc la recoltare rea m agazinelor în tre orele 18
şantier. p rile j, v o r vizita o seric de m onum ente şi lo curi isto­ p ă re rilo r exp rim ate , o consi­
rice. muzee, sta ţiu n i clim a te rice , vo r ad m ira noile der, deocamdată „un lu x " sau ca : rid ic h i, castraveţi, roşii, şi 24. ia r a pieţelor şi maga­
co n stru cţii ale oraşelor. o „p la n tă preţioasă", dar şi o salată etc. Este adevărat că zin elo r d in oraşul H unedoa­
V_____________) necesitate de cure nţi ve rtica li şi in această p rm â v a râ
pentru îm prospătarea ansam ­ ra în tre orele 22 şi 6 d im i­
b lu lu i act» vitâţii pioniereşti in u n ită ţile d ire cţie i noas­ neaţa I>a m agazinul nr. 23 din
în
pus
s-au
A tu n ci cin d supraîncărcarea tre tru fa n d a le fără vkr/.a- Hunedoara se vo r pune în v in -
aspect
re
e le v ilo r nu va m ai fi pentru
Sport ■ Sport unele cadre didactice parava­ nevrată de Vasile Daraban amplifică înălţimile termocentralei com ercial, cu im grad p ro n u n ­ zare num ai legum e şi zarzava-
Printr-o mişcare in plus a manetei, macaraua de 50 t. ma-
nul după care se ascund com o­
ţat de învechire. P entru a e­
E. JUCU
ditatea. egocentrism ul didac­
tic. sărăcia arsenalului de edu­ de la Mintia. vita acest m arc neajuns şi
caţie, teama de e fo rtu ri, poa­ a putea satisface cerinţele con­ (C ontinuare în pag. a 3-a)
te că vom reuşi să în lă tu ră m
şi m o tiv a ţia prea uzată cu ca­
re u n ii profesori de sport ju s ­
un
au
mod
Comuniştii
• Cronici ale meciurilor din tifică sărăcia a c tiv ită ţii spor­ ol lor de a-şi dovedi iden­ a intrat din nou în bătălia cu
focul. Zeci de oameni se aflau
tive şi tu ris tic e : lipsa unor
c o n d iţii m ateriale optim e. titatea. oriunde or li, în orice I D E N T I T A acum în luptă. Printre ei, loan
împrejurări. Dovada are chipul Roz, Olivia Forcoş, Teofil Tripo
Divizia naţională C, seria vest pc un c irc u it tentant. A r său. Nu e scris nimic pe ea şi şi alţi membri ai cooperotivei o-
— D iscuţia sc înscrie
fi interesant să cunoaş­ totuşi se citesc foorte multe. o căzut, occidentindu-se. Dor ol doilea, apoi după al treileo.. gricole. Tovarăşa Minerva Mariş,
tem cum reu şiţi dum nea­ Tovarăşul Aurel Pele, instructor n-a renunţot. A dat alorma şi s-a Dor ce s-o întimptat ? Logojan secretarul organizaţiei de bază
împreună
îndreptat în grabă,
de portid. ne-o trimis la redac­
nu mai opărea cu al treilea vi­
• Rezultate, clasamente de fo rm u la : „n u avem ţie o astfel de legitimaţie. O re­ cu alţi cetăţeni din comună, ţel. Nimeni însă nu ştia ca cf o partidului din cooperativa o-
voastră să vă detaşaţi
în
gricolo, şi-o făcut prezenţa
c o n d iţii optim e*', caic re­ producem, pentru că merită sâ spre foc. Nu s a încheiat bine se oda in grajd. Au intrat alţii: această lupta în felul ei. Tocmai
bătălia cu focul din pădure, că
fie cunoscuta, lot-o :
comuniştii Leonida Neag, Vio-
din campionatele de fotbal vine ca un la itm o tiv la Intr-una din zilele trecute, în un altul o izbucnit din joaca a rel Mihu şi alţi membri oi coo­ se pregăteo sa plece la Timi­
şoara, pentru o se interna
»n
unele cadre dc specia­
doi copii, chiar lîngâ
grajdul
perativei agricole. Prin perd?ouo
lita te şi conduceri dc pădurea din apropierea comu­ cooperativei agricole. Cîţiva inşi densă de fum, ou dat peste Lo­ spital, fiind bolnava. Cind o aflat
nei Gurasada, s-a produs un in­
de foc, a lăsat totul Io o porte
şcoli ?
• întreceri sportive In conceperea şi organiza­ cendiu. Flăcările creşteau, o- au rămas pe loc să termine mi­ gojan. Era întins pe podea, la şl s-o angrenat în lupta pentru
picioarele unui viţel. încercase
rea a c tiv ită ţilo r sportive am meninţînd pădurea şi cosele din siunea, iar mulţimea s-o indrep- so-l dezlege, dar n a mai apu­ salvarea avutului obştesc.
lal spre grajd. Primul aici o fost
apropiere. Primul care o obser­
Intre timp, oamenii rămoşi la
ale şcolarSior respectat o cerinţă esenţială. vat pericolul o fost Laurean Lo­ toi Loureon Logojon. Lupta o cat Fumul l-a ameţit şi l-o do- pădure şi-ou făcut datoria. Pa­
— organizarea a c tiv ită ţii spor­
tiv e şi tu ris tic e in fu n cţie de gojon, secretarul organizaţiei de lost mai crînccnă. Prin fumul borît. Tovarăşii l-au scos oforâ gubele au rămas mici. Avutul
specificul şi c o n d iţiile pe ca­ bozâ de partid a cooperotivei dens şi înnecâcios a Intrat în pe braţe, au aruncat opo pe el. obştesc a fost smuls din ghea­
de consum. Intr-un suflet o fu­
i-au făcut respiraţie artiliciolă şi
rele focului.
• Alte ştiri sportive re le oferă Valea J iu lu i. Poate git Io clopotniţa bisericii, pentru grajd, a dezlegot un viţel şi l-o Logojon şi-o revenit. Primele sole Comuniştii au un mod al lor
tocm ai de aceea, in u ltim u l
scos pe braţe. Pinâ sâ vină mul­
tim p. eu nu m -am plîns de o do alarma. Aici, in marc gra­ cuvinte au fost : de a-şi dovedi identitatea...
lipsa unor c o n d iţii excelente, bă, s-o rupt o seîndură cu el şi ţimea de oameni, o intrat după — Viţeii... Aţi scos viţeii ? Apoi C. ARMEANU
care să ne scutească dc efo r­