Page 71 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 71

Joi  23  mal  1968                                                                                                  DRUMUL  SOCIALISMULUI                                                                                             3



                                                                                                                                                              CALEIDOSCOP





                                                                                                                                                             L O C U IN Ţ ELE  DEVIN       unui  asemenea  „bănuţ"  ajun­
                                                                                                                                                                                           ge  pînâ  la  2,5  m.  iar  greuta­
                                                                                                                                                             N EIN CA PA TO A R E
                                                                                                                                                                                           tea  lui  trece  uneori  de  o  tonă.
                                                                                                                                                                                             Cînd  un  locuitor  al  insulei
                                                                                                                                                               InâUimea  medie  a  oameni­  are  de  plătit  ceva,  „banii"  sint
                                                                                                                                                             lor  creşte.  Această  creştere  se   traşi  cu  ajutorul  unor  prăjini
                                                                                                                                                             constată  cel  mai  bine  la  sue­  de  bambus.  Aceste  „monezi"
                                                                                                                                                             dezi,  care  au  fost  totdeauna   sint  folosite  insă  numa*   de
                                                                                                                                                             printre  cei  mai  înalţi  europeni.   bărbaţi.  Femeile  folosesc  ro­
                                                                                                                                                             Intr-un  viitor  foarte  apropiat,   gojini  împletite  din  fire   de
                                                                                                                                                             25  la  sută  dintre  suedezi  nu   bambus,  cochilii  de  scoici  etc.
                                                                                                                                                             vor  mai  încape  1n  paturile  de
                                                                                                                                                             mărimea  actuală.  Comisia  :!e
                                                                                                                                                             standardizare  caută  o  soluţie,   DAR  DE  NUNTA
                                                                                                                                                             propunind  introducerea  de  noi
                                                                                                                                                             paturi  standard  de  105  cm.  200   Din  vremuri  străvechi,  în
                                                                                                                                                             cm  şi  210  cm  lungime.     Japonia  se  oferă  ca  dai1   de
                                                                                                                                                               Dar  aceste   paturi   vor  fi   nuntă  o  ciupercă  marină  foar­
                                                                                                                                                             prea  mari  pentru   camerele   te  frumoasă.  Ea  seamănă  cu
                                                                                                                                                             actuale.  De  aceea,  s-a  solicitat   o  vază  de  flori,  are  un  schelet
                                                                                                                                                             şi  participarea  Institutului  de   din  ace  cărămizii,  cu  o  mulţi­
                                                                                                                                                             stat  pentru  construcţii,  care   me  de  orificii  Aproape   tot­
                                                                                                                                                             examinează  în  prezent   pro­  deauna  în  ciupercă  se  află  doi
                                                                                                                                                             punerile  pentru   dormitoare   râcuşori  —  un  mascul  şi  o  fe­
                                                                                                                                                             mai  spaţioase,  în  care  să  în­  melă  Aceştia  pătrund  în  ciu­
                                                                                                                                                             capă  noile  patur .
                                                                                                                                                                                           percă  pe  cînd  sînt  încă  larve.
                                                                                                                                                                                           In  apa  care  trece  prin  ciuper­
                                                                                                                                                             M ONEDE  G R E L E            că,  ei  îşi  găsesc  hrana  necesa­
                                                                                                                                                                                           ră.  Puii  de  rac  cresc,  se  dez­
                                                                                                                                                               Pe  insula  Jap,  din  arh;pela-   voltă  şi  la  un  moment  dat  nu
                                                                                                                                                             gul  Carollnelor,  în  fata  fiecă­  mai  pot  ieşi  dîn  ciupercă,  în-
                                                                                                                                                             rei  case  se  află  nişte  pietre
                                                                                                                                                             mari  rotunde,  ca  nişte  pietre   cit  râmîn  acolo  toată   viaţa.
                                                                                                                                                             de  moară.  Dar  aceste  pietre   Japonezii  denumesc  această
                                                                                                                                                             ciudate  nu  au  nimic  de  a  face   ciupercă  „kairodiketsu*4.  ceea
                                                                                                                                                             cu  morile.   Ele  îndeplinesc   ce  înseamnă  „crescuţi  împreu­
                                                                                                                                                             funcţia  de...  bani.  Diametrul  nă",  Ea  este  simbolul   vieţii
                                                                                                                                                                                           unite.

                                                                                                                                                                                           ŞI  TO TU ŞI  E  A D EV A R A T
                                                                                                                                                             ta  spate  cu  lumină  albă  în  loc  1
                                                                                                                                                             de  salben-portocalie ?  De  ce   SO ŢIA   lui  William   White
                                                                                                                                                             i-am  semnat  foa»a  de  parcurs   din  Austin  (Texas),  recordman
                                                                                                                                                             în  ziua  de  1G  mai  a.c„  asigu-   mondial  pentru  rezistenţa  cu
                                                                                                                                                             rîndu-ne,  prin  semnătura  to­  care  reuşeşte  să  stea  zile  în­
                                                                                                                                                             varăşului  Furdui,  că  maşina   tregi  îngropat  în  pămtnt,  a  ce­
                                                                                                                                                             e  în  stare  să  circule  pe  un   rut  şi  a  obţinut  divorţul.
                                                                                                                                                             drum  public ?                  BîlI  White  este   preocupat
                                                                                                                                                               De  ce  l-am  lăsat  pe  şoferul   acum  să-şi  descurajeze  un  ri­
                                                                                                                                                             de  pe  autobasculanta  31-HD-   val  —  pe  tînârul  barman  Ir­
                                                                                                                                                             1121  să  plece  pe  traseu  fără   landez,  care  Intenţiona   sâ-l
                                                                                                                                                             oblonul  din  spate,  cu  frîna  de   bată  pe  (sau  mai  bine-zis  sub)
                                                                                                                                                             mină  defectă ?  De  ce  şeful
                                                                                                                                                             de  garaj  de  la  I.C.S.H.  nu-i   propriul  său  teren.  De  la  23
                                                                                                                                                             atrage  atenţia  şoferului  Liviu   februarie  ac.  W illiam
                                                                                                                                                             Crişan  de  pe  maşina  31-HD-
                                                                                                                                                             3642  să  închidă  oblonul  din
                                                                                                                                                             spate,  pentru  a  nu  mai  ajun­
                                                                                                                                                             ge  la  destinaţie  numai  cu  ju­
                                                                                                                                                             mătate  din  încărcătură ?
                                                                                                                                                               S-au  obişnuit,  probabil,  şe­
                                                                                                                                                             fii  de  garaje,  revizorii  tehnici
                                                                                                                                                             şi  şoferii  cu  dădăceala,  cu  li­
                                                                                                                                                             nele. ameninţări  că  vor  fi  şi
                                                                                                                                                             vor păţi şL.ioain atît. Dciani «le
                                                                                                                                                             zile  se  atrage  atenţia  asupra
                                                                                                                                                             necesităţii  sporirii   exigenţei
                                                                                                                                                             factorilor  competenţi   atunci
                                                                                                                                                             cind  dau  drumul  In  cursă  m ij­
                                                                                                                                                             loacelor  de  transport;  de  ani
                                                                                                                                                             de  zile  se  dau  asigurări  câ  lu­
                                                                                                                                                             crurile  se  vor  îndrepta;  dc
                                                                                                                                                             ani  dc  zile  linia  unui  grafic
                                                                                                                                                             închipuit  al  evenimentelor  de
                                                                                                                                                             circulaţie  urca  şi   coboară,
                                                                                                                                                             impulsurile  fiind  date  deseori
                                                                                                                                                             şi  dc  slaba  întreţinere  a  m ij­
                                                                                                                                                             loacelor  de  transport.  Cînd  in­
                                                                                                                                                             cidentul  devine  accident,   ne
                                                                                                                                                             plecăm  fruntea  pocăiţi,  sibri,
                                                                                                                                                             autocritici.   Şoferi,   revizori
                                                                                                                                                             tehnici,  şefi  de  garaje  şi  de
                                                                                                                                                             unităţi  auto,  încercaţi  să  in­
                                                                                                                                                             traţi  în  pielea  acelor  care  su­
                                                                                                                                                             feră  consecinţele  .  propriilor
                                                                                                                                                             dv.  neglijenţe 1
                                                                                                                                                               Latinul  spuhe :  „Festir.a  len­
                                                                                                                                                             te'*,  adică  „grâbeşte-te  încet"
                                                                                                                                                             Aplicaţi  această  maximă  a­
                                                                                                                                                             tunci  cînd  semnaţi  foile   de
                                                                                                                                                             parcurs !

                                                                                                                                                                         AUREL  DAVID
   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75   76