Page 71 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 71
Joi 23 mal 1968 DRUMUL SOCIALISMULUI 3
CALEIDOSCOP
L O C U IN Ţ ELE DEVIN unui asemenea „bănuţ" ajun
ge pînâ la 2,5 m. iar greuta
N EIN CA PA TO A R E
tea lui trece uneori de o tonă.
Cînd un locuitor al insulei
InâUimea medie a oameni are de plătit ceva, „banii" sint
lor creşte. Această creştere se traşi cu ajutorul unor prăjini
constată cel mai bine la sue de bambus. Aceste „monezi"
dezi, care au fost totdeauna sint folosite insă numa* de
printre cei mai înalţi europeni. bărbaţi. Femeile folosesc ro
Intr-un viitor foarte apropiat, gojini împletite din fire de
25 la sută dintre suedezi nu bambus, cochilii de scoici etc.
vor mai încape 1n paturile de
mărimea actuală. Comisia :!e
standardizare caută o soluţie, DAR DE NUNTA
propunind introducerea de noi
paturi standard de 105 cm. 200 Din vremuri străvechi, în
cm şi 210 cm lungime. Japonia se oferă ca dai1 de
Dar aceste paturi vor fi nuntă o ciupercă marină foar
prea mari pentru camerele te frumoasă. Ea seamănă cu
actuale. De aceea, s-a solicitat o vază de flori, are un schelet
şi participarea Institutului de din ace cărămizii, cu o mulţi
stat pentru construcţii, care me de orificii Aproape tot
examinează în prezent pro deauna în ciupercă se află doi
punerile pentru dormitoare râcuşori — un mascul şi o fe
mai spaţioase, în care să în melă Aceştia pătrund în ciu
capă noile patur .
percă pe cînd sînt încă larve.
In apa care trece prin ciuper
M ONEDE G R E L E că, ei îşi găsesc hrana necesa
ră. Puii de rac cresc, se dez
Pe insula Jap, din arh;pela- voltă şi la un moment dat nu
gul Carollnelor, în fata fiecă mai pot ieşi dîn ciupercă, în-
rei case se află nişte pietre
mari rotunde, ca nişte pietre cit râmîn acolo toată viaţa.
de moară. Dar aceste pietre Japonezii denumesc această
ciudate nu au nimic de a face ciupercă „kairodiketsu*4. ceea
cu morile. Ele îndeplinesc ce înseamnă „crescuţi împreu
funcţia de... bani. Diametrul nă", Ea este simbolul vieţii
unite.
ŞI TO TU ŞI E A D EV A R A T
ta spate cu lumină albă în loc 1
de salben-portocalie ? De ce SO ŢIA lui William White
i-am semnat foa»a de parcurs din Austin (Texas), recordman
în ziua de 1G mai a.c„ asigu- mondial pentru rezistenţa cu
rîndu-ne, prin semnătura to care reuşeşte să stea zile în
varăşului Furdui, că maşina tregi îngropat în pămtnt, a ce
e în stare să circule pe un rut şi a obţinut divorţul.
drum public ? BîlI White este preocupat
De ce l-am lăsat pe şoferul acum să-şi descurajeze un ri
de pe autobasculanta 31-HD- val — pe tînârul barman Ir
1121 să plece pe traseu fără landez, care Intenţiona sâ-l
oblonul din spate, cu frîna de bată pe (sau mai bine-zis sub)
mină defectă ? De ce şeful
de garaj de la I.C.S.H. nu-i propriul său teren. De la 23
atrage atenţia şoferului Liviu februarie ac. W illiam
Crişan de pe maşina 31-HD-
3642 să închidă oblonul din
spate, pentru a nu mai ajun
ge la destinaţie numai cu ju
mătate din încărcătură ?
S-au obişnuit, probabil, şe
fii de garaje, revizorii tehnici
şi şoferii cu dădăceala, cu li
nele. ameninţări că vor fi şi
vor păţi şL.ioain atît. Dciani «le
zile se atrage atenţia asupra
necesităţii sporirii exigenţei
factorilor competenţi atunci
cind dau drumul In cursă m ij
loacelor de transport; de ani
de zile se dau asigurări câ lu
crurile se vor îndrepta; dc
ani dc zile linia unui grafic
închipuit al evenimentelor de
circulaţie urca şi coboară,
impulsurile fiind date deseori
şi dc slaba întreţinere a m ij
loacelor de transport. Cînd in
cidentul devine accident, ne
plecăm fruntea pocăiţi, sibri,
autocritici. Şoferi, revizori
tehnici, şefi de garaje şi de
unităţi auto, încercaţi să in
traţi în pielea acelor care su
feră consecinţele . propriilor
dv. neglijenţe 1
Latinul spuhe : „Festir.a len
te'*, adică „grâbeşte-te încet"
Aplicaţi această maximă a
tunci cînd semnaţi foile de
parcurs !
AUREL DAVID