Page 76 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 76
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 24 mai 1960
IfF U JN F t i m H H M n n N M U
PREZENŢE O M Mişcarea grevistă din
Franţa a intrat în cea
ROMANEŞTI întrevederile de-a doua saptamma
preşedintelui
BUDAPESTA 23, — Corespondentul Agerpres, Al. Pinlea, PARIS 23 (A qerpreî). — unde lucrează 17.000 de mun
Ironsmite : Joi la prim, pavilionul României de Io Tirgul inter Mişcarea grevistă, care a citori. începe să, se resimtă tot
Guvernului Adunării
naţional din Budapesta a fost vizitat de Janos Kodor, prim-se* cuprins întreaga Franţă, a in mai m ult lipsa de bînzină ca
cretar ol C.C. ol P.M.S.U,, Jeno Fock, preşedintele trat in cea rle-a dona săplă- urmare a încetării, aproape in
Revolujionor Muncitoresc Ţărănesc Ungar, Antal Apro, vice mînă. Sute de mari lahrici, u- totalitate, a producţiei rafin ă
preşedinte al guvernului, Belo Biszku, secretar al C. C, ol ?.ine, mine, mari magazine şi
see/etor o! Generale,
P.M.S.U., Gyula Kallai, preşedintele Adunării de Stat, lajos Czi- riilo r. A ctivitate a m arilor săli
nege, ministrul apărării naţionale, Cseterki Lajos, un iversităţi continuă să fie o- de spectacole s-a redus si ea.
Consiliului Prezidenţial, Mihaly Korom, ministrul justiţiei, Istvon cupnte de qrevişti. In -regiu Numeroase săli de cinema
Srurdi, ministrul comerţului interior, Joszef Biro, ministrul comer nea de nord a tării numeroase si-au închis porţile ca urm a
ţului exterior, şi de alte persoone oficiale. Corneliu întreprinderi, rămase în alara re a qrevei operatorilor. A fost
înalţii oaspeţi ou fost intîmpinoţi şi conduşi prin pavilion, grevei, şi-an încetat parţial întreruptă turnarea unor film e
prezentindu-li*se exponatele de către Dumitru Turcuş, ombasa- producţia Incepînd de m ie r în m arile studiouri
dorul României la Budapesta, Jean Leontescu, şeful agenţiei curi. Iar cîtevo sut? de p ri In cursul n o p ţii de
economice, şi Ion Tonceanu, directorul pavilionului. După vizită, Mănescu m ării $l-au închis porţile. Po m ie rcu ri spre jo i, A dunarea
Jonos Kodar, Jeno Fock, precum şi ceilalţi oaspeţi oo adresat triv it unor date statistice pre Naţională Franceză a votat în
felicitări pentru organizarea reuşită a pavilionului românesc, zentate de centralele sindicale, unanim itate proiectul de leg.»
pentru calitatea exponatelor. actuala mişcare grevistă din p rivin d amnistierea tu tu ro r ce
NEW Y O R K 23. — T rim is u l Franţa cuprinde 95 la sulă din lor condamnaţi pentru delicte
PARIS 23. -- Trimisul speciol Agerpres, G. Davidescu, special Agerpres. N. lonescu. personalul căilor lerale si din comise în tim pul m anifestărilor
transmite : Alături de 18 ţâri din lume, România expune in aces* tra n sm ite : P reşedintele celei transporturile pariziene. 85 la sau in cide ntelor studenţeşti. A-
teniile, Io cea de*o IV-o bienală de echipoment electric, des de-a 22-a sesiuni a A d u n ă ri; sută din industria de qaze şl celasi text a fost adoptat pu
chisă la Porte de Versoilles din Paris, o gamă variată de pro Generale a O .N U .. m in is tru l electricitate. 75 Ia sută din sa ţin maî tîrv.m şi de.Senat Tot.
duse electrotehnice şi electronice. Reprezentlnd ţara noastră a fa ce rilo r externe al Rom â la ria ţii poştei $i telecom unica tn cursul nopţii de m iercuri
pentru primo oorâ la această manifestare economico-comer- niei. C orneliu Mănescu. a avu t ţiilo r. In sectorul industriei spre jo i a avu t loc, după vo
ciolâ internaţională din capitala Franţei, întreprinderea ,,Maşîn- la sediul său de la P a la tu l N a m etalurqice. paste un m ilion tul asupra m oţiunii de cenzu
export" din Bucureşti, expune in stondul său peste 150 de tipo* ţiu n ilo r U nite din New Y o rk R. F. a Germaniei sî jum ătate de m uncitori, po ră. o în tîln ire Intre conducă
dimensiuni^ ote realizărilor industriei noastre de specialitate. noi în treve deri consacrate R F. A G E R M A N IE I. triv it ap recierilor Confedera to rii T. C. Francez şi cei ni
Organizatorii standului românesc au încheiat pînâ acum pro blem elor legate de desfă Aspect din (im p u i m arşu lui
contracte pentru livrareo către firme franceze a unui număr în- şurarea lu c ră rilo r actualei se şi m a re lu i m itin g din Bonn ţie» Generale a M uncii, au în Federaţiei S tîn e ii Dem ocrate şi
semnot de motoare electrice şi convertizoare. Un interes deo siu ni reluate. Proteste împotriva îm p o triva m ă su rilo r de legis cetat lucrul. Jncepînd de m ier Socialiste. S-a hotărîl ca v i
sebit suscită in rindul vizitatorilor şi alte produse ca, de exem A stfe l, preşedintele A du nă la ţie excepţionale, la rare au curi seara $i-a închis p o rţile $1 itoarea reuniune să aibă loc
plu, servomotorul ferorezonat, bateriile galvanice, aparatele de r ii Generale a avut con vor p a rticip a t peste 60 000 per la 28 mal.
radio cu un tranzistor, cablurile şi tuburile fluorescente etc. b iri cu şeful delegaţiei U n iu legislaţiei excepţionale soane uzina de autom obile ..Simca",
n ii Sovietice, V. K uzneţov, lo c
ţiito r al m in is tru lu i a fa ce rilo r BO NN 23 (Agerpres) — In neri au declar,.’t greva foamei
externe a! LMl.S.S.. am basa R.F.G. continuă acţiunile de în semn rle protest faţă de le
Şedinţa comună a Prezidiului şi dorul A rm â n d B erard, repre protest îm potriva leqisliitie i ex gislaţia excepţională.
zen tantul perm anent al F ra n
ţei. am basadorul G. P a ith a - cepţionale care urmează să ★ Convorbirile dinfre re p re ze n
Secretariatului C. C. al P.C. din Cehoslovacia sarathi. reprezentantul per fie adoptată d e fin iliv de Bun- DUSSELDORF 23 (Aqerpres).
m anent al Ind iei. am ba destaq sâptămina viitoare. A- Com itetul Central al P arti
dului Comunist din Germania
P R A G A 23 (Agerpres). — In cadrul şedinţei au fost sadorul P a trick Shaw, re sociatia studenţilor socialişti a adresai tuturor forţelor de tanţii R. D. Vietnam şi S. U. A.
In zilele rle 21 şi 22 m ai a avut discutate problem e im p o rta n prezentantul perm anent al a adresat un apel aderenţilor
loc o şedinţă com ună a P re te ale v ie ţii d e -p a rtid şi so A u stra lie :, am basadorul M o- săi pentru «» norlicipa la de m ocratice din Germania occi
z id iu lu i şi S e cre ta ria tu lu i C.C'. ciale din Cehoslovacia, pre hamed El K ony. reprezentan m onstraţii de stradă în zilele dentală un apel in legătură
al P C . din Cehoslovacia. în cum şi problem e p riv in d rela tu l perm anent al R A .U . am de 27. 28 şi 29 mai perioadă r ii legislaţia excepţională, rr.- Conferirea de presă a purtătorului de cu-
cad rul căreia a fost discutată ţiile P.C. din Cehoslovacia eu basadorul W Mii am B u ffu m . care coincide cu ultim a le ctu rent adoptată în BundeMuq în
problem a convocării plenarei alte p a rtide com uniste şi m un lo c ţiito r al rep reze ntan tu lui ră în Bundestaq a leqisiatieî cea de-a 2-a lectură. In apel vînt al delegafiei vietnameze
CC . al P C . la data de 2!) mai. citoreşti. perm anent at S .U .A , şi am excepţionale. Dem onstraţii si s? cere intensificarea rezisten
basadorul P riva d o J^menez, milare, precum şi qreve locale tei îm potriva acestei legislaţii,
lo c ţiito r al rep reze ntan tu lui care. prin prevederile pe care PARIS 23. — T rim isul spe son adresată Conqresului de a Ia co n vorb irile de. la Paris ‘?ste
perm anent al F ilip in e lo r, pre au proiectat, de asemenea, or le cuprinde, reprezintă un fac cial Aqerpres 1 lonescu. trans spori creditele 1n acest scop pusa într-o situaţie d ificilă de
Rezultatele alegerilor şedintele pe luna in curs al g a n iza ţiile sindicale la M ainx tor dc ameninţare a păcii eu ro mite: M iercuri, după încheierea cu circa 3,9 m iliard» dolari, lu ările de poz.îţie contradictorii
g ru p u lu i statelor afro-asiatice. şi Brem en, G ru p u ri de t i pene. celei de-a patra şedinţe a con Nquyen Thanh Le a răspuns din partea unor persoane o fi
v o rb irilo r oficiale dintre dele-
din Insulele Bermude q a liile S.U.A. şi R D. Vietnam , că si acest lucru demonstrează ciale din S.U.A. După scanda
dezvăluirile
de
lul provocat
c»1 în tim p ec am ericanii vo r
a avut loc o conferinţă de pre besc despre pace în realitate ziarului „W ashington Post",
TTAM1LTON 23 (Aeerpres) zintâ interesele co lo n iştilo r de să la care pu rtă torul de cu vin t el intensifică războiul p o triv it cărora guvernul ame-s.
t a H a m illo n au fosi date o rigin e rşropeană. a o b ţin u t al delegaţiei nord-vietname/.e. Răspunzlnd la întrebarea li rican „este acum pregătit să
p u b lic ită ţii rezultatele alege 56.6 la sută din v o tu ri şi 30 S I T U A Ţ I A D I N H A I T I Nqnyen Thanh Le, a răspuns nul corespondent englez, de ce acceiRe ca com uniştii (rep re
rilo r parlam entare care au a dc m andate în Adunarea de la întrebările zia riştilo r. Co- delegaţia nord-vietnam eză ad zentanţii F rontului N ational de
vut loc m ie rcu ri in Insulele p u ta ţilo r. iar P a rtid u l m un ci P O R T -A U -P R IN C E 23 (A - zb o ru rile avioanelor spre a- dinea acestei garnizoane ar f» m cntînrl propunerea americană Eliberare — NU] sa joace un rol
mite ca şedinţele să se lină
Hermudc. te rjlo rm dependent toresc progresist reprezentant cerpres). — A genţia UIM re la ceastâ lo calita te, situată pe de te rm in a t - a u to rită ţile de la de a se line con vorb iri secrete, le interval? atll de rare. p u r In viata politică din Vietnam ul
de M area B rilam e. P a rtid u l al populaţiei dc culoare din tează că gu vern ul h a ila n a coasta de nord a ţâ rii, au fost P ort-a u -P rin ce să trim ită im e el a cilnt proverbul vietnamez: tătorul de cu vîn l a declarat de sud" şi care a fost In mare
un it din nerm uclc care repre- acest fe rd o i'u i. care s-a pro m e n ţin u t in cursul zilei de jo i suspendate. d iat la faţa lo culu i un deta ,CH rare se simte cn ceva v i grabă dezm inţită în prim ul
este
că dNegatln americană
nunţai pentru independenţă in te rd ic ţiile de circu la ţie spre P o triv it agenţiei. D u va lie r. şament de trupe credincioase novat. ascunde după un tu ^ra care insistă asupra aces rlnd do Mamcnan, la sfirsitu l
faţă dc Marea B rita n ic , a ob al doilea oraş al ţâ rn Cap care a decretat m ie rcu ri „sta re g im u lu i lu i D uvalier. fiş iar cel rare nu «arc rhmic de tui lucru pretînzînd. n$a cum săohim înii trecute vicepre
ţin u t :m i la sută dm v o tu ri H a itien . unde s-a produs o rea de urgenţă" în ţară în
în tre tim p, surse in fo rm ate
Avioane portugheze şi celelalte 10 m andate în par debarcare a unor detaşam ente urm a acestei debarcări şi a de ta O N U . au a n u n ţa t că ascuns îşi urmează deschis ca a declarat însuşi Harrim an. că şedintele american Ilunaphrey a
lea".
toate frazele ?i chiar cu vin te
declarat la O rono si M âine că
lam ent P a rtid u l dem ocrat din înarm ate, cu scopul de a-l răs p rim it „p u te ri e xtra o rd in a re " nu se cunoaşte încă data con La o întrebare despre ..esca le nord-vietnam ezilor ir -hnie s-ar fi ajuns la un acord în
au violat spaţiul Bei nuiele şi independenţii nu turna de la putere pe pre d in partea A d u n ă rii N a ţio vocă rii şedinţei C o n siliu lu i Hp ladarea financiară" de către examinate cn microscopul ceea ce priveşte admiterea re-
şedintele acestei ţâri. Francois nale. procedează la o cenzu .Securitate, la cererea delega
an reuşit să ciştige nici un P u v a lio r Toate şoselele spre S IL A . a războiului din V ie t O bservatorii din capitala prezenlnntului F.N E la con
aerian al Congouiui m andat. Cap H a itien sînt blocate. ;ar ră severă a tu tu ro r telegra curi. deoarece delegatul aces nam care si-a găsit expresia Franţei remarcă faptul că de vo rb irile dc la Paris. Surse b i
ţiei haitiene prezentată m ie r
m elor expediate în stră in ă ta
te. O rice telegram ă externă tei ţâ ri la O.N U. continuă să in cererea preşedintelui John m ulte ori delegaţia americană ne inform ate din capitala Fran
K IN S H A S A 23 (Aeerpres). ţei relatează că im ediat dună
trebu ie m ai în tîi să fie tr im i aştepte in s tru c ţiu n i din partea
Două avioane portugheze au aceste declaraţii ambasadorul
să la p a la tu l prezidenţia) îna lu i D u valier. După cum se
v io la t spa ţiul aerian al Repu Vietnamul de sud salgonez la Pari*--. Diem a a
b lic ii Congo (Kinshasa). zbu- inte de a fi transm isă. ştie. adresindu-se C o n siliu lu i dresat o plingere ofieială am
rind deasupra lo c a lită ţii K im - Deşi sursele g u ve rn u lu i haî- de Securitate, delegatul Repu basadorului Harrîm nn Pentru
pangu. şi au lansat m a irfe ste tian au a n un ţa t că din cei 35 b lic ii H a iti la O N U., a pro- a-şi linişti ..aliaţii". Harrim an
destinate an go lezilo r care au de oam eni în a rm a ţi care au tpslal îm p o triv a prezenţei u însoţii dr adjunctul său Van*
nor nave m ilita re ale S.U.A.
părăsit colonia portugheză, r r - debarcat în H a iti la începutul în apropierea ţă rm u rilo r nres- Forţele F. N. E. continuă (» s-a deplasat pentru prima
rugiindu-se in Congo. Agenţia sâptâin în iî. 10 au fost ucişi rialii la ambasada sud-viofna-
congoleză de presă in fo rm e a şi a lţi 16 făcu ţi p riz o n ie r1, tei ţâri şi îm p o triva concen mezâ şi i-a dat lut Diem asi
tră rii dc trupe dom inicane ia
ză că gu ve rn u l R e p u b licii Con surse ale e x ila ţilo r h a itie n i din fro n tie ra cu H a iti Am basado acţiunile ofensive gurări oficiale ră M nm phrrv
New Y ork au com unicat râ.
go (Kinshasa). ar inte nţio na ru l hait ian la W ash’neton a ..ş-a exprim at g re şit” si a de
p o triv it ş tirilo r p rim ite , „b i
să înainteze C o n s iliu lu i de la n ţu l victo rio s" difu zat de m enţionat de asemenea, că. SAtG O N 23 (Aqerpres) — mcricana de infanterie L'n im clarat că regretă acest In ci
Securitate o plingere în le se rviciile guvernam entale este p o triv it ş tirilo r pe care le de Conhnuîndn-şi ş.uia ac li Lini portant ala» al n a lrio tilo i sud dent H nrrim nn a declarai rtpo»
zia riştilo r că el le .3 făcut o
gătură cu acest incident. lip s it de orice fundam ent, ţine. un alt gru p înarma» a l lor ofensive asupra b-j/ulor m i uie» na m e/i <1 fost semnalat la vizită sud-vietnam ezilor nu nu
lu ptele conlinw înd în reg iu c ă tu it din 85 de persoane, „a litare americane ?i p o ziţiilor numai 68 kilom etri nord-vest
nea Cap H aitien. Aceleaşi sur părăsit in mod rm slerios New trupelor america no-saiqone/e. mai pentru a-l ..informa în mod
se au a ră ta t că elem entele de Y o rk ii] In cursul zile» rle în cursul dim ineţii de joi pa 11L1 Saigon. In ajutorul trupe com plet" asupra mersului con
barcate au p rim it s p rijin u l li m ie rc u ri" şi după cîte sc pa trio ţii sud-vielnam c/i -ju atacat lor americane de aici au fost v o rb irilo r de la Paris, n sl
nei p â rli a po pu laţie i, iar g a r re. ar fi ajuns în Insula Ba cu foc rle m orticre u n iG lile trim ise elicopter?. ..p întru a le cere sfaturi".
„MARŞUL nizoana din Cap H a itien a re hamas rle unde se pregăteşte saigoneze care apără podul
fuzat să in te rv in ă îm p o triva
m icii forte de invazie A titu să debarce în H a iti ,.Y". situai la p e rife riile capi
talei sud-vietnameze. La sud
de podul . Y 4'. p a trio ţii au io
H. S. C E H O S LO V A C A . — Vedere a de alulu i K unetice v ii cu obuze de m ortiore pos
SĂRACILOR1 şl a castelului său, una din a tra c ţiile tu ristice ale Boem iei. tul d? politie Tron Van Chau
Izraelul declară că acceptă rezoluţia si au rănit mai m ulţi p o liţişti
sai.conexi. Can Tho, cel mai
mare oraş din Delta Mekong.
începerea convorbirilor privind Consiliului de Securitate a fost. in cursul aceleiaşi /de.
W A S H IN G T O N 23 (A - tinta unui atac cu m orliere
gerpres) — O nouă coloa declanşat de unităti ale F N E.
nă a p a rtic ip a n ţilo r la încetarea războiului din Nigeria T E L AV1V 23 (Agerpres). — In li-n de claraţie cu p riv i A lte atacuri de a rtile rie an
.M a rş u l săracilor* din re la poziţia g u ve rn u lu i izraehan faţă rle rezoluţia Consi fost efectuate asupra p o ziţiilo r
S.U.A. a sosit m ie rc u ri in liu lu i rle Securitate din 22 noiem brie 1967, referito are la re americano - saigbneze de la
cap itala am ericană. în a in te K A M P A L A 23 (Agerpres]- — pitale africane, con diţiil? p o li zolvarea situ a ţie i din O rie n tu l A p ro p ia t, p u rtă to ru l de cu- Thuong Duc. in apropierea ma
de a se instala în „O raşul Joi dim ineaţa au început ta tice şi m ilitare în care sc des v în t al M in is te ru lu i de E xtern e izraelian a a firm a t că rii baze americano de la Da
spe ran ta lor", c o n s tiu 't s:m- Kampala sub auspiciile pre făşoară con vorb irile de la tara sa acceptă această rezoluţie în vederea unei păci juste
şedintelui Ugandei M ilton O- Kampala oferă puţine şanse de şi stabile. Nang si asupra aerodrom ului
bo lic Sn parcul m em o rial
bote. şl ale lui A rno ld Srailh. reuşită e acestora in ciuda de Pe de altă parte, el a repetat cererea de a se purta de la Chu Lai situat la 60
Lin co ln de pe m a lu rile Po- kilo m e tri sud de Da Nang în
tom aculw i, cei peste 350 de secretar qeneral al Coramon- cla ra ţiilo r celor două delegaţii negocieri directe cu fiecare stat arab. sub egida trim is u
dem onstranţi au p a rticip a t w ealthului. con vorb irile nige- ca sînt hotărîte să depună e lu i special al O N U... pentru discutarea pro blem elor r id i semnate distruqeri m ateriale au In d ife rite cartie re ale S aicon tiluî au loc în iiU im a vre
la o procesiune la m orm ân rlano-biafreze consacrate înce fo rturi in vederea sistării ope cate in rezoluţie. După cum se ştie. statele arabe se opun fost cauzate aeroportului de la me lupte vio le n te în tre fo rţele p a trio tice şi trupe le am erî-
tu l fo stu lu i preşedinte John tării o stilită ţilo r din Nigeria si ra ţiu nilor m ilitare 51 realizării însă unei asemenea cereri, considerînd că în baza rezoluţiei Chu ' Lai şi In sla ta liilo r bazei tiino-snigoneze. In foto g ra fic : La Saigon, în apropiere de
Kennedy. Cei m ai m u lţi înch eie rii unui acord în vede unui acord echitabil pentru C o n siliu lu i de S ecuritate este necesar ca trupe le îzraeliene m ilitare de la Tay Nînh. unde „P odul în d ră g o s tiţilo r", p o p u la ţia refug iindu -se din zono
d in tre p a rtic ip a n ţi sînt ne rea e lim in ă rii c o n flic tu lu i m i părţile în conflict. să se retragă fără In tirz ie re clin te rito riile ocupate. este dislocată prima brigadă n- lu p te lo r.
gri din delta flu v iu lu i M is lita r şi s ta b ilirii păcii. ,
sissippi şi m ici fe rm ie ri din A g e n ţiile de presă, citînd
statul A labam a. P astorul surse apropiate celor două de
R alph A b e rn a th y a decla legaţii, relatează că pe agenda
ra t 3a o în tru n ire a unui co n vorb irilor figurează, între tuală şi proiectul programu studenţeşti. La Milano, stu liviei, Bronliei, Uruguoyului şi că guvernul danez a hoiârit restabili ,,ordine" in acest o*
grup de oam eni de afaceri altele, probleme leqate de ale lui de acţiune ol P.C. din denţii continuă să ocupe bi Paraguayului. să se alăture protestelor ofi roşei cu 70.000 de locuitori.
că această m an ifestare a gerea preşedintelui posibilita- CURIER Slovacia. Raportul la pri rourile rectoratului. Ei au de ciale ale Suediei şi Norve
n e g rilo r a r putea fi „u ltim a l?a adm iterii de observatori, mul punct al ordinei de clarat că vor accepta elibe giei impotriva măsurii regi
şansă pentru A m erica de a con diţiile încetării o stilită ţilo r, zi a fost prezentat de rarea acestora cu condiţia ca mului militar grec de a dis
răspunde la problem ele să precum si cele privitoa re la Vosil Bilok, membru al autorităţile academice să-şi In moi multe universităţi pune arestarea la domiciliu După cum anunţă agenţia
răciei pe cale ne violentâ". realizarea unui acord d e fin i Prezidiului C C . al P.C.C., retragă, la rindul lor, plinge- din S.U.A au continuat o foştilor premieri Ghîorghios PAP, intre 16 şi 23 moi, o de-
E l a spus totodată că „d a prim-secretar al C.C. ol F.C. file depuse anterior impotri- miercuri incidente intre stu Popandreu şi Panoyotis Ka- legoţie a P.C. din Danemai-
tiv între părţile in conflict. Re Primul ministru sudonez, denţi şi poliţie. Tot miercuri,
că Congresul şi naţiunea prezentanţii celor două gu ver Mohomed Ahmed Mohgoub, din Slovacia. va mai multor studenţi. Este nellopoulos. ca, in frunte cu Knud Jesper-
nu va răspunde în mod po ne, relatează aqenţia Reuter. o continuat consultările cu studenţii de Io Colegiul de sen, preşedintele partidului,
z itiv la cam pania săracilor, conducători oi forţelor ormo- ocupată, de asemenea, Uni stat din Son Francisco ou o a făcut o vizită in R.P. Polo
se menţin în principiu pe po cupat clădirea principală a
răspunderea asupra a ceea ziţiile enunţate anterior: qu- te in legătură cu ultimele e Gustovo Machado, mem versitatea de studii comer acestuia, cerînd desfiinţarea nă. In cursul convorbirilor
ce se va în tîm p la va carie venimente legate de con ciale din Milano, precum si Două Consilii municipale purtate cu conducători oi
asupra lo r". G uve rn ul, a vernul federal consideră e- bru ol Biroului Politic al C.C. centrului de pregătire pentru rivale — fiecare dintre ele P.M.U.P., a avut loc un schimb
sential'i renunţarea de rătre flictele de la frontiera dintre ol Partidului Comunist din Facultatea de litere ale că ofiţerii de rezerva ai forţeloi
spus A be rna th y, trebuie să Sudan şi Uganda. Potrivii o- considerindu-se cel legal — de informaţii referitor Io acti
în tre p rin d ă m ăsuri urgente lid e rii hiafrezi la actul procla genţiel Reuter, guvernul su Venezuela, a fost pus îr li rei ziduri sînt înconjurate de aeriene. s-au înfruntat miercuri In vitatea şi problemele actuale
pentru îm b u n ă tă ţire a con m ării independentei provincie» danez va trimite, probabil in bertate după aproape cinci un cordon de poliţişti. primăria din oraşul Sobral, ale politicii celor două parti
orientale si acceplarea noului ani de detenţiune. Membru al
d iţiilo r de via ţă ale n e gri tr-un viitor apropiat, o dele situat in nord-estul Braziliei. de, la dezvoltarea relaţiilor
lo r şi ale a lto r pă turi săra sistem rle organizare le rito ria l- gaţie in Uganda, cu misiuneo parlamentului din partea Minerii de la şapte din Cele două consilii ou func polouo-daneze şi au (ost dis
adm inistrativă a N igeriei în Partidului comunist şi ol Miş
ce. acum şi nu maî tirziu . de a negocia in vederea nor cele mai mari companii -ar- ţionat citeva luni de-o rindul cutate probleme importante
timp ce Odumek'Vu O juku 'u a- Ceî cinci miniştri de ex
M a rţi dupâ-am iazâ, un grup malizării relaţiilor dintre cele cării de stingă revoluţionare, bonifere din Japonia, ou în după alegerile municipale ale situaţiei internaţionale şi
de p a rtic 'p a n ti la „M arşul preriază că independenta Ria- două ţări. Machado a fost arestat în terne din ţările latino-omeri- trerupt joi lucrul pentru o parţiale, dispulindu-şi intîie- ole mişcării comuniste şi mun
săra cilo r", a pătruns in Irei nu est? negociabilă he de cane care s-au intrunit intr-o doua oară in cursul acestei tatea. Incidentul a început citoreşti.
clădirea C ongresului şi a altă parte, rlupă părerea lide 1963 in pofida prevederilor conferinţă la Santa Cruz sâptâmini. Ei cer majorarea încă de luni, cind unul dintre
asistat la lu c ră rile acestuia, rilo r bjalrezi. noul sistem de constituţionale privind imuni (Bolivia), au semnat un acord salariilor, îmbunătăţirea con consilii o ţinut o şedinţă in
în tim p ce m in is tru l a g ri organizare teri tor i al-ml minis- La Bratislava s-o deschis tatea parlamentara. preliminar cu privire la coo diţiilor de muncă şi de viaţă. clădirea primăriei- Un schimb
c u ltu rii al S.U.A , O rv ille tralivă, preconi/.înH îm părţirea miercuri plenara Comitetului
Freeman. vorbea despre provinciei orientale ir» trei sto Central al P.C. din Slovacia. perarea dintre ţările lor in de focuri a marcat lupta CURIER
.prob le m ele s u b n u triţie i in le federale. îngustează te rito Plenara dezbate raportul cu In universităţile italiene se domeniul dezvoltării. Este vor pentru ocuparea clădiri». Po
unele regiuni din S.U.A. riul locuit de trib u l Iho privire io situaţia politico ac intensifică din nou acţiunile ba de miniştrii Argentinei. 8 0 - Dm Copenhaga se anunţă liţia a intervenit, pentru o
După părerea unor observa
tori po litici d inlr-o serie de ca
REDACŢIA Sl A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U LU I: str. Dr. PelruG roze or 35, leleloo 12 75, 15 85. 23 17. - TIP A R U L: în tre p rin d e re a po lig ra fică H unedoara — Deva.