Page 77 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 77

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNIT1-VA
                                                                                                                                                               Primirea  de  către  tovarăşul  Nicotae  Ceauşescu
                                                                                      1/
                                                                                                                                                               a delegaţiei Partidului laburist  din  Marea  Britanie



                                                                                                                                                                 Vineri  la  amiazfl,  tovarăşul   tovarăşii  Ştefan  Voilec.  mem­  reşti,  democratice  şi  progre­
                                                                                                                                                               Nieolae  Ceauşescu.   secretar   bru  al  Comitetului   Executiv   siste  din  lume.  pentru  stator­
                                                                                                                                                               general  al  C.C.  al  P.C.R.,  pre­  al  C.C.  al  P.C.R.,  preşedintele   nicirea  unui  climat  de  pace,
                                                                                                                                                               şedintele  Consiliului  de  Stat.   Marii  Adunări   Naţionale  a   înţelegere  şi  securitate  inter­
                                                                                                                                                                a  primit  delegaţia  Partidului   Republicii  Socialiste  România,   naţională.
                                                                                                                                                                laburist  din  Marea  Britanie,   jMihal  Dalea,  secretar  al  C.C.   Relevîndu-se   importanţa
                                                                                                                                                               condusă  de  Jennie  î>ee,  pre­  al  P.C.R.,  Ghizela  Vass.  mem­  dezvoltării   relaţiilor   d-ntre
                                                                                                                                                               şedinta  partidului,  ministru  de   bru  al  C.C.  al  P.C.R..  şef  de   state  cu  sisteme  sociale  dife­
                                                                                                                                                               stat  la  Departamentul  oentru   .secţie  la  C.C.  al  P.C.FV,  Ion   rite.  cele  două  părţi  s-au  pro­
                                                                                                                                                                Educaţie  şi  Ştiinţă,  membră   Pas.  membru  al  C C .  al  P.C.R..   nunţat  pentru  lărgirea  şi  în­
                                                                                                                                                                in  Parlament,  care  face  o  vi­  preşedintele  I  R R C.S ,  Mih-   tărirea  colaborării  economice,
                                                                                                                                                                zită  în  ţara  noastră  la  invita­  nea  Gheorghiu.  membru  su­  tehnico-ştiintifice  şi  culturale
                                                                                                                                                                ţia  Institutului  Român  pentru   pleant  al  C C .  el  P.C.R.,  prim-   rlintre  România  şî  Marca  Bri-
                                                                                                                                                                Relaţii  Culturale  cu  Străinăta­  vicepreşedinle  al  I R   U.C S.  lanie,  ceea  ce  corespimde  in­
                                                                                                                                                                tea.  Din  delegaţie  mai  fac  par­  A  fost,  de  asemenea,  prezent   tereselor  celor  două  popoare,
           ORGAN  AL  COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA  AL  RC.R:  Şl  AL  C0NSILIULi)j‘  POfULĂR  JUDEŢEAN                                                     te  :  Margaret  tlerbjson.  mem­  Sir  John  Edward  Chadwick.   cauzei  păcii  şi  cooperării  în
                                                                                                                                                                bra  a  Comitetului   Executiv   ambasador  extraordinar  şi  ple­  lume.
                                                                                                                                                                National  (C.E.N  ),  al  Partidului   nipotenţiar  al  Marii  Britanii   Inlilnirca   şi   convorbirile
                                                                                                                                                                şi  membră   în   Parlament.   Ia  Bucureşti.               s-au  desfăşurat  intr-o  atmos­
                                            1                                                                                                                   Prank  Lane,  membru  al  C  B N.   în  cadrul  întrevederii,  au   feră  dc  sinceritate  şi  cordia­
                    ANUL  XX.  NR.  416S                                      SIMBATA  25  MAI  1968                               4  pagini  30  bani          şi  preşedinte  al  Uniunii  na­  fost  abordate  probleme  actua­  litate.
                                                                                                                                                                ţionale  a  muncitorilor  de  ’.a   le  ale  situaţiei  internaţionale,
                                                                                                                                                                căile  ferate,  .loseph  Gormley.   ale  dezvoltării  în  continuare
                                                                                                                                                                membru  al  C.TTN  şi  al  Comi­  a  relaţiilor  româno-britanice.
                                                                    lu c ră rilo r.  P entru  a  în tă ri  a-                                                   tetului  Executiv  al   Uniun.i   precum  şi  alte  probleme  de  in­
                                                                                                                                                                                              teres  comun  intre  rele  două
                                                                    fîrm a ţia .  iată  cîteva   exem ple                                                       naţionale  a  minerilor,  şi  G w yn   partide.
                                                                    concrete  :  în  execuţia  z id u lu i                                                      Morgan,  şeful  Departamentu­
          LA  ŞANTIERUL  T.C.M.M.  TELIUC-BlRCEA                    rle  s p rijin   de  Ia  staţia  fie  sor­                                                  lui  internaţional  al  Partidu­  Cu  acest  prilej  s-a  subliniat
                                                                    tare  şi  însiiozare  Mesteacăn  nu                                                         lui  laburist.                necesitatea  canalizării  efortu­
                                                                    s-au  respectat  elem entele  geo­                                                            La  întilnire  au   participat  rilor  tuturor  forţelor  muncito­
                                                                    m etrice  prevăzute  în  proiect,
                                                                    din  care  cauză  în  trim e s tru l  l
          IN  SPATELE  REALI­                                       şi  in  lu n a   a p rilie ,  constructo­                                                   In  cooperativele  agricole
                                                                    ru l  a  executat  su b z ifliri  şi  com ­
                                                                    p le tă ri  in  scopul  aducerii  zi­
                                                                    d u lu i  la  p ro filu rile   din  pro­
                                                                    iect.  D atordâ  acestui  fa p t  s-a
                                                                    p e ric lita t  term inarea  în  cursul
          ZĂRILOR  GLOBALE                                          a n u lu i  curent  a  lu c ră rilo r  şi                                                   Diferenţe  mari  între
                                                                    închiderea  şan tieru lui,  la   lo­
                                                                               Crâeiuneasa  con­
                                                                    tu l  ele  la
                                                                    stru cto ru l  s-a  a p rovizion at  cu
                                                                    tu b u ri  fie  beton  necorespun-                                                          posibilităţi  şi  realizări
                                                                    zâtoare  p re ve d e rilo r  dîn  pro­
          DEFICIENŢELE                                              iect.  lu cru  ce  a  făcut  să  nu
                                                                    poată  fi  folosite.  Iar  săpătu­
                                                                    rile   făcute  în  acest  sens  in  va­
                                                                    loare  de  98.710  lei  s-au  dârî-   m                                                     !a  producţia  de  lapte
                                                                    m at  in  cea  mai  m are  parte.
                                                                                                              *  £ '
                                                                    Deci  ch e ltu ie li  noi  pentru  re­  Furnalele  Hunedoarei  au  dat  peste  plan  in  primele  patru   U n ul  d in   in d ic a to rii  dc  a   La  C .A P ,  Sim erla.  Sîr,ta n ­
          SE  ŢIN  LANŢ                                             facerea  acestor  săpături,  te r­  luni  peste  7.000  tone  fonta,  la   această  realizare  o  contribuţie   căru i  în d e p lin ire   depinde  ren­  dre*.  R apolt,  Haţeg  şi  B rân iş-
                                                                    mene  depăşite  şi  cite  alte  im ­
                                                                                                                                                                                              ca.  unde  s-a  asigurat  o  h râ n i-
                                                                                                                                                                ta b ilita te a   sectorului  zootehnic
                                                                                                     ou  adus-o  şi  furnalele  7-8  care  în  luna  aprilie  ou  înregistrat
                                                                    p lica ţii...  O  pa rle  din  conduc­
                                                                                                                                                                                              re  m ai  bună  a  a n im a le lo r  pe
                                                                    ta  de  aer  co m p rim a t  de  la  ca­  un  plus  de  650  tone  fentă  de  calitate  superioară.  este   producţia  de   lapte  O   perioada  de  stabulaţie.  produc­
                                                                                                                                                                scurtă  p riv ire   asupra  re zu lta ­
                                                                    rie ra  Crâeiuneasa.  din  cauză                                                            te lo r  în reg istrate  in  coopera­  ţia  m edie  de  lapte  a  depăşit
                                                                    că  nu  s-a  fix a t  pe  sup orţi  de                                                      tivele  agricole  pînă  la  începu­  510  litr i  pe  cap  de  vacă.  In  u-
                                                                    beton  conform   p ro ie ctu lui,  de­                                                      tu l  acestei  lu n i  scoate  în  e v i­  n itâ ţile   a m in tite   s-a  u rm ă rit
                                                                    şi  contravaloarea  acestor  .su­                                                           denţă  existenţa  unei  s itu a ţii   îndeaproape  întocm irea  unor
           U n ită ţilo r  m in ie re   d'-n  ca­  nu  1n  trim e s tru l  I I I   cînd  şi-au
                                                                    p o rţi  s-a  încasat  prin  situ a ­                                                        nesatisfâcâtoare.   restanţa   la   ra ţii  e ch ilib ra te   din  care  n-au
          d ru l  ju d e ţu lu i  nostru,  in  anul   p la n ific a t  d in ş ii  lu c ră ri  la  a-
          aresta.  Ji  s-au  alocat  im p or-   ceastâ  poziţie  din  plan.  O  si­  ţie  fie  plată.  întreaga  conduc­                                         livra re a    la p te lu i   însum ind   lip s it  sortim entele  de  n u tre­
          la nte  sume  pentru  a-şi   m ă ri   tua ţie  asem ănătoare  în tîln im    tă  a  alunecat  pe  partea  ve r­                                        peste  7.000  hi.             ţu ri concentrate  şi  suculentele.
                                                                    san tulu i  şi  in  cădere  s-a  dete­  Relaţii  bilaterale                                   D in  analiza  situ a ţie i   p ro ­  Dar,  după  cum  se  ştie,  în  u l­
          capacităţile   de   producţie,   şi  în  ca d ru l  lu c ră rii  „deschi­
                                                                    rio ra t.  N um ai  pentru  reface­                                                         d u cţie i  de  lapte  reiese  că  sînt   tim ă   instanţă.   pro du cţia  de
          pentru  a  îm b u n ă tă ţi  deservi­  derea  m in ei  M esteacăn",  uncie   rea  acestor  lu c ră ri  sînt  nece­
          rea  lo c u rilo r  de  pro du cţie  şi   p rin   pla n u l  de  in v e s tiţii  pe                                                                   m ari  o s c ila ţii  de  la  o  unhate   lapte  m arfă  este  cea  care  ex­
                                                                    sare  42.700  Iei.  Asemenea  stări                                                         la  alta.  D ife ren ţe le  de  300  sau
          pentru  asigurarea   c o n d iţiilo r   trim e s tru l  I  a.c.  s-an  re p a rti­                                                                                                  prim ă  eficien ţa  a c tiv ită ţii  în
                                                                    de  fapt  m ai  în tîln im   şi  la  blo­
          de  via ţă  şi  de  tra i  ale  sala­  zat  va lo ri  pentru  24  de  obiec­  la r  şi  g ru pu l  social  Ghe!ar-esf.  Localul  de  alimenta­        ch ia r  400  litr i  lapte  pe  cap   creşterea  an im a lelor.  Sub  a­
                                                                    cul  fie  40  apartam ente  Ghe­
          ria ţilo r.  D in  vo lu m u l  acestor   tive.  din  care  19  ob'e ctive  ne­                                                                       de  vacă,  existente  în tre   coo­  cest  aspect  se  evidenţiază  re­  „Aurul  verde"  aşteaptă  dru­
          lu cră ri,  peste  70  de  obiective   te rm in a le   la  31   decem brie   Cine  va  suporta  această  chel­                                        perative.  e xp lică  preocuparea                            mul  prelucrării  în   depozitul
          au   in tra t   ca   sarcină   de   1967.  Ş an tieru l,  p rin   p la n u ri­                                                                        d ife rită   a  co n d u ce rilo r  u n ită ­  zu lta te le   înreg istrate  la  coope-
                                                                     tu ia lă   ?  Poate  ne  vor   răs­                                                        ţilo r  faţă  de  soarta  p ro d u cţi­                      Fabricii  de  cherestea  Oroştie.
          producţie   pentru   şan tieru l   le  operative,  şi-a  prevâ/.ut  su­  punde  cei  viza ţi.
          T.C .M .M .  T eliue-B ireea.  M u l­  me  num ai  pentru  5  obiective                   ţie  publică  —                                             ei  anim aliere.                 (Continuore  în  pag.  a  3-a)
          te  din  ele  au  term en  de  pre­  din  care  n u m a i  două  sin t  din
          dare  in  anul  1968.  ia r  o  parte   cele  ne term in ate  la  fine le  anu­  Organizarea
          chiar  in  trim e s tru l  II  a.c.  P lin ­  lu i  trecut.
          ire   acestea  a m in tim   că  şantie­  Cu  toate  că  graficele  de  e-
          ru l  are  de  executat  num ai  în   xeouţie  a  lu c ră rilo r  prezintă   neraţională   consumator                                                  LA  ÎNTREŢINEREA  CULTURILOR
          cadrul  deschiderii   carierei   term ene  m o b ilizatoa re  faţă  de
          Crăciuneasa  un  n u m ăr  de  28   v a lo rile   defalcate  p rin   planul
          rle  obiective,  dîn  care  17  in    de  in v e s tiţii,  aceste  grafice  nu              Localul  fie  alimcmatic  publica,   de  im portantă)  c!  lipsa  exiqen-
          nrest  an.  ia r  I I   în  anul  1909.   sin t  respectate,  ceea  ce  a  dus  a  lucrărilor  prin  raţiunea   existenţei   sale.   tei  celor  puşi  să  creeze  ambian­  CU  „N A V E TIŞ TI"  Ş!  ŞEDINŢE,
          oînd  urm ează  să  in tre   în  fun c­  la  ră m in e ri  în  urm ă  la  m ulte          prin  definiţie,  constituie  forma
          ţiune  ra rie ra   Ia  întreaga  ca­  din  lu c ră rile   prevăzute  în  pe­  Cu  ocazia  în to c m irii  planu­  de  deservire  (poate  una  dintre   ţa  fam iliară.  să-I  deservească  în
          pacitate                      rioada  care  s-a  scurs.  Aşa  es­  lu i  rle  m ăsuri  p riv in d   orga­  cele  mai  principale),  pusă  la  dis­  condiţii  ireproşabile.  Din  ne-
            1/a  s firş itu l   trim e s tru lu i  T  te  cazul  cu  b lo cu l-d e   40  apar­  nizarea  ş tiin ţific ă   a  p ro d u cţi­  poziţia  consum atorilor   pentru   respectarea  dc  câtra   salariaţii
          ac.  producţia   globală  a  fost   tam ente  G helar.  căm inul  c u l­  ei,  p rin tre   alte le  s-a  s ta b ilit  să   lo ca lu rilo r  a  în d a to ririlo r   de   BURUIENILE  CRESC  ÎN  VO IE
          realizată  în  p ro p o rţie   de  1 OR  H   tu ra l  fie  la  a te lie ru l  mecan  c   se  execute  cu  p rio rita te   lu c ră ­  lărqirea  sferei  p o s ib ilită ţilo r  de   serviciu,  din  lipsa  g rijii  pentru
          ia  sulă.  Dar.  în  spatele  aces-   T eliuc-G he lar,  baie.  lâ m p â rc    rile   subterane  c it  şi  am enaja­  alim entaţie  elictentă.  operativă,   ca  aici  consum atorii!  —  oricine
          ;ci  cifre   se  ascund  o  serie  în ­  şi  sală-apel  la  Ţebea, staţm   de   rea  te rito riu lu i.  Dar.  în  cadrul   calitativă,  diversificată.  Pentru   ar  fi  el  —  să  se  simtă  ..ca  aca­  Stadiu!  de  dezvoltare  a  cu l­  torul  U niun ii  judeţene  a  C .A .P ,
          treacă  de  aspecte  care  nu  fac   sortare  şi  însilozare  Tobea  şi   in cin te i  Crâeiuneasa  s-au  e­  Tcalizaren  acîstui  lucru  este  ne­  să",  derivă,  de  cele  mai  m u lte    tu rilo r  impune  în  această  p e ri­  Ion   Cîmpcenu,   convocaseră   lor.  De  aceea  este  necesar  ca
          cinsie  conducerii  co le ctivu lu i   altoie.  Toate  aceste  lu c ră ri au   xecutat  în  p rim u l  rîncl  con­  cesară  convergenta  perfectă  a   ori.   com portările   dezaprobate   oadă  luarea  unor  măsuri   u r­  adunarea  generală  (!?),  Era  oro   m em brii  co n siliilo r  de  condu­
          de  muncă  ele  la  acest  şantier.   term en  rle  predare  în  cursul   s tru c ţiile   de  suprafaţă  şi  u lte ­  în d a to ririlo r  reciproce  ce  revin   de  cetăţenii  oblicaţi  să  le  fie   gente  in  vederea   executării   cere  ale  cooperativelor.   cu
          Despre  ce  este  vorba  ?   a n u lu i  19l*P.  S ta d iile   fizice  rea­  rio r  cele  din  subteran,  lu cru  ce   bilateral  localului  şi  consuma­  m artori  prin  simpla  lor  prezen­  urasilei  mecanice  şi  manuale   12  tar  tn  clmp  nu  se  executa   s p rijin u l  nem ijlocit  nl  organi­
                                        lizate  pînă  acum  nu  asigură   a  dus  la  che ltuirea  a  peste   torului.           tă  în  local  Exem plificăm .  Res­                          nici  o  lucrare,  cu  toate  că  mal   z a ţiilo r  d>  partid  să  treacă  d»
                                        insă  acest   lu cru,  deşi  două                             De  obicei.  însă.  această  supra­  taurantul   „T ra n silva n ia "   din   la  prăsitoare,  creînd  p o sib ilita ­  erau  încă  de  prăşit  10  hectare   urgentă  la  m obilizarea  tuturor
          Planuri  necore­              din  aceste  lu c ră ri  an  fost  ne-   25.000  lei  pentru  rem edieri  şi   punere  a  o b lig a ţiilo r  —  de  ser­  Deva.  reprezentativ  în  materie   tea  plantelor  să  crească   In   de  cartofi  şl  2  hectare  de  sfe­  lo rle lo r  de  lucru,  la  în tre ţin e ­
                                                                     refaceri.
                                        lermÎTvatc  la  31   decem brie   In  ceea  ce  priveşte  m işca­  viciu.  pentru  salariaţii  din  u n i­  pentru  judeţul  nostru,  îşi  p ri­  condiţii   coreşpunzătoare.   Iar   clă.  Să  nu  mai  vorbim   de  c île    rea  cu ltu rilo r,  cunoscut   fiind
                                        19f!7.                       rea  u tila je lo r,  ea  nu  este  fă ­  tă ţile   de  alim entaţie  publică  —   meşte  oaspeţii  într-un  hol  „pă­  producţiile  lor  să  fie  din  cele   70  de  hectar»  de  g riu   care  încă
          late,  realizări               Nu  se  poate  trece  cu  vede­  cută  în  concordanţă  cu  nece­  şi  civice,  etice  —  pentru  con­  zit"  de  porter.  Cum  osfe  păzit   mai  bune.  Cu  ţoale  că  tim pul   nu  sînt  p liv ite  faptul  că  prima  prasilă  hotă­
                                        rea  fa p tu l  cA   şa n tieru l,  la                                                   se  poale  vedea  in  salon.  Se  ştie   este  prieln ic  pentru  În tre ţin e ­  Aspectele   relatate  confirm ă   răşte  în  bună  măsură   soarla
                                                                     s ită ţile   pro du cţiei.   Spre  e­  sumatori   nu  se  realizează  în ­
                                        s firş itu l  trim e s tru lu i   1  a c., a                                                                             rea  cu ltu rilo r,  totuşi  în  un-?le   faptul  că  în  unele  un ităţi  fncă
                                                                     xem plu.  pentru  tra n sp o rtu l  pe   totdeauna  in  deplină  concor­  Islîe  şl  po rtarul)  ră  pentm   ac­  cooperative  se  bate  încă  pasul    recoltei.
          neconfirmate                  încasat  p rin   s itu a ţiile   fie  plată   vertica lă  a  p re fa b rica te lo r  la   dantă.  O  serie  de  aspecte  ne­  cesul  in  local  „ţin u ta   vestim en­  pe  loc.  nu  s-a  pornii  cu  toată   scrio-
                                        lu c ră ri  in  valoare  fie
                                                              peste
                                                                     baie.  lâ m pâ rie  şi  sala  de  apel   conforme  cu  ambianta,  nu  e  e­  tară  corespunzătoare  este  obli-          v i t a tea  la  întreţinerea  c u ltu ri­  N.  PANAITESCU
                                        290.009  lei.  care  în  re a lita te   nu                                                                                A stf’?l.  Ia  cooperativa  agrico­
                                                                     Mesteacăn,  m acaraua  ..C atarg'1   xagerat  dacă  spunem,  fam iliară,   n a torlc"  (cam  aşa  sună  regula­
            Restanţele  la   lu c ră rile    cu   an  fost  executate  fizic.  De  a­  s-a  m ontat  după  ce  fiş iile   cu   care  trebuie  să  existe  în  loca­  mentul).  Restaurantul.  însă.  este   lă  din  Turdas,  pe  cele  12  hec­
          term en  Hr  predare  la  91  de­  semenea,  s-a  ra p o rta t  şi  înca­  g o lu ri  au  fost  rid ica te   cu  au-   lu ri  rezidă  locmai  în  nerespec-   populat  foarte  des  de  către  ii-   tare  cu  cartofi  s-a  aplicat  prima
          cem brie  1907.  în  loc  sA  fie  p la ­  sat  spor  fir  iarnă  la  m anope­  lo cran ul  peste  p rim u l   nivel,   tareA  acestor  ohliqatiî.  De  aici   niî  tineri,  fără  sacou  şi  cravată,   prasilă.  dar  porum bul  cultivat
          nificate  a  se  executa  in  p ri­  ră  şi  m ateriale  în  valoare  de   dar  chiar  m ontată  cu  în tirz ie -   rezultă  o  altă  latură  a  proble­  sa11  rn  un  tricou,  care  i-nr  a-   aceeaşi  atentie  Pînă  acum  pra-  VACANTA
                                                                                                                                                                pe  90  hectare  nu  se  bucură  de
          m ele  trim e stre   ale  a n u lu i  1988.   a p ro x im a tiv   22.000  |ej  pentru   re  această  m acara  nu  fu n c­  mei  —   lipsa  de  respect  a  con­  ra n ja m a i  bine dacă  le-ar pu rta
          5 u  fost  eşalonate  pe  parcursul   in trc c u l  volum   fie  lu c ră ri  e-   ţionează  din  cauza  lipsei  unor   ne  stadioane  (dacă  le-ar  frec­  sila  mecanică  s  a  aplicat   pe                :»
          celor  pat.ru  trm e s tre .  p re lu n ­  xerw lat  în  trim e s tru l  1.  deşi  o   piese.  sum atorului  fată  de  localul  de   venta)  De  cele  mai  m ulte  ori   mai  puţin  de  20  hectare,   iar
          gind  term enul  de  punere  în   part**  din  lu c ră ri  s-au  realizat   O rganizarea  neraţională  s-a   alim entaţie  publică,  reclamată   an  trăsături  blazate  «.au  "desfi­  cea  manuală  nu  s-a   începui.   —  Pur  şi  simplu  ou  ştiu  ce   la  şedinţa  de  duminică  a  ce­
          fu n cţiu n e   cu  încă  un  an  fie  z i­  după  I â  m artie  a.c.  De  n e în­  făcut  s im ţită   şi  în  gospodărirea   des  de  şefii  de  unităţi.  gurat»  de  băuturi  „ta ri",  con­  Preşedinta  cooperativei,  tova­  so  io c  azi  şî  miine  I  naclului  „Ritmuri"  ?
          le.  In  alte  s itu a ţii,  pla n u l  fie   ţeles  este  fa p tu l  că  la  fine le   m ijlo a ce lo r  m ateriale  pe  şan­  Nu  de  puţine  ori  ne-a  fost   răşa  M ăria  Caraşcă.  spunea  că   —  Nu  ştii  ?  Atunci  adiesea-   —  Nu.
          producţie  nu  estp  corelat  cu   a n u lu i   1987  s-au  ra p o rta t  şi   tier.  A stfe l.  !a  Io tu l  de  ta  Crâ-   dat  să  constatăm,  tn  special  prin   sumate  în  exces  Fi  nu  numai   lucrările  de  întreţin ere  nu  s?   ză-te  Te!e....  pordon.  adresea-   —  Atunci   la   consfătuirea
          term enul  de  punere  în  fu n c ­  încasat  lu c râ p   în  valoare  de   cnireasa  s-a  găsit,  fier-b elo n   restaurante  ft  bufete,  atitu din i   că  vin  tn  discordantă  cu  tonul   pot  face  in tr-u n  ritm   susţinut   ză-te  „Vacanţei  soptăminale"  I  plasticienilor.  tot  de  dumini­
          ţiune.  In  acest  sens  vrem   sA  le   110.S00  lei.  care  pe  teren  nu   fasonat  şi  dispersat,  pe  tot  şan­  dezaprobate  sau  chiar  rondam -   general  al  localului,  cu  cele  mal   deoarece  m ecanizatorii   s-au   —  O,  lăsaţi  !   Mai  vrei  un   că.  Mai  pictează  omul. .
          a m in tim    to va ră şilo r   fie   la   au  fost  realizate  nici  pinA  la   tie ru l.  Tot.  la   Crâeiuneasa.   nate  ale  unor  cetălenl  de  către   elementare  re rin t»   ale  bunului   făcut  „n a ve tişti".  V in   in  coope­  pepsi  ?  —  Uite.  simt  că  mă  ener­
           T  C M-M  -B irre a   cA   lucrarea   90  a p rilie   1988.  din  cele  trei  bucăţi  ta b lo u ri   alţi  consumatori.  O  poziţie  ne.   simt  dar  deranjează  prnvnAoă   rativă  Ia  ora  8-9  si  pînă  alung   —  Do  vez  !  Ma>  losâ  mă  în   pace
          ..rezervoare  2x2^0  m .r.“  d»  la   în  asemenea   îm pre.ju râri.  rle  com andă  pentru  -liniile  corn-   cuviincioasă  Ta  masă,  cum  se   repulsie.  Nu  este  nim ic  rău  în   —  încă  două  pepsi,  vă  rog.   Pînă  acum  ne-aţ»  tot  dat  sfo-
           I  M.  *J>bea  are  term en  de  pu­  desigur  rA  şantierul  poate  ra ­  presoane.  două  sin t  descom­  spun?  „ca  la  crfşm ă"  ar  fi  rea   pasiunea  pentru  muzică.   Dar   in  cîmp.  pînă  reglează  c u lti­  Cum  spuneam,  hobor  n-am  ce   turi  ce  să  facem  duminica,  ia
           nere  in  fu n cţiu n e    pvevAzut   porta  că  in d ica to ru l  va lo ric   al   pletate  de  piesele  com ponente   mai  nevinovată  com portare  ne­  manifestarea  zgomotoasă   a   a-   vatoarele  se  pierde  tim p  pre­  să  fac.  Trec  ele  după-mesele   azi  începeţi  să  ne  întrebaţi  ce
           prin  plan  în  trim e s tru l  II  ac.  producţiei  globale  a  fost  rea­  degradate   în  asemenea   m ă­  c iv iliz a tă  în  restaurant.  De  aici,   cesfel  pasiuni  ca  şi  flu ie ră tu rile    ţios.  Desigur,  acesta  ar  fi  un   şi  la  cofetărie,  un  pepsi,  o  ca­  vrem  să  facem  !  Eu  nu  mai  as
                                        lizat,  Har  lu c ră rile   fizice  exe­  sură  in c it  nu  m ai  pot  fi  u ti­  însă  nînă  la  scandalurile  care   —  formă  englezească,  cică.  de   m otiv  pentru  care  conducerea   fea,  dor  cum  să  petreci  un  o-   cult  de  nici  o  ..Vocanţă  soptâ
                                        cutate  nn -i  ţin   ton ul.                                se  iscă  uneori,  nerespeetarea  lo ­                      S .M T.  O râstie  are  obliqaţla  de   devărat  weecV-end  ?  mînalo"  şi  rămin  acasă.  Ce,
                                                                     lizate.  ficşi  m o n ta ju l  Jor  a  fost                 m anifestare  a  entuziasm ului  I»-   a  lua  m ăsurile  necesare.   Dar,   —  Dar  sînt  otitea...  n-ore  voie  omul  sîmbăto  după-
                                                                     încasat  p rin  s itu a ţiile   fie  plată   calului  este  jalonată  de  o  serie   zează.  Entuziasm  tineresc,  vor       —  Ce  sînt  otitea  ?    maso  să  moi  citească  ?  carte,
             Motonava                   0  siabă                     în  trim e s tru l  T  a  c  Lipsa  aces­  de  m anifestări  pe  care  nu  e  ne­  spun»  unii.  Acest  entuziasm  are   de  re  nu  se  acţionează.  In  ca­  —  Excursii  prin  O.N T...  să  vadă  „Răzbunarea  haidu
                                                                                                                                                                drul  cooperativei  Turdas  şl  în
                                                                     tora  nu  va  perm ite  punerea  în
                                                                                                    voie  să  le  amintim.
                                                                                                                                                   admise  de
                                                                                                                                 însă,  lim itele  salo
                                                                                                                                                                                                  —  Bineînţeles.  Tot  la  Gura
                                                                                                      Faptple  snaerează  într»barPA:
              „Transilvania"                                         fu n cţiu n e   a  staţie i  de  com pre-   „C onsum atorii   sint   necivili-   societate  si  dacă  persoana  ca   direcţia  fo lo sirii  atelajelor  pro­  Apei,  Gura  Zloto.  Prislop,  Pie­  cilor” .  să  răsfoiască  reviste,  so
                                                                                                                                                                                                                            dea  drumul  lelevizoruluî.  so  se
                                                                                                                                                                prii.  precum  st  a  forţei  de  mun­
                                                                     soarp  la  flata  rle  90  iunie  1988.
                                        supraţfetjhgre                D a to rită  d e p o zită rii   necores-   zati   Bineînţeles  că  nu  !  Chiar   atare  trece  peste  ele.  e  de  da­  că  existente  1  O  slabă  preocu­  trele,  Voevodul,  Obîrşia  Lotru­  bucure,  in  ho lat  şi  papuci,  de
                                                                                                                                 toria  fiecăruia  să-st
                                                                                                                                                     respecte
             din nou în  cursă                                       pu nzâ to arr  a  cim e n tu lu i,  can­  dară  sînt  unele  excepţii  de  la   sarcinile  de  serviciu  In  prim ul   pare  pentru  întreţinerea  cu ltu ­  lui.  Soptămină  de  sâptămino.   timpul  Iui  liber ?
                                                                                                                                                                                                tot  aici.  M-om  saturat.
                                                                                                                                                                                                                     Poate
                                                                                                                                                                                                                             —  Am  zis  că  nu  ?
                                                                      titatea  de  a p ro x im a tiv    19.5   norm ele  de  comportare,  nu  În­               rilo r  se  întilnesle  si  la  coope­  soptămino  viitoare  se  schimbă
                                         tehnică                     lone  .s-a  degradat.  •       seamnă  că  fenom enul  se  ponlp   rind  a  portarului   N> admitere a   rativa  aqricolă  din  O răslie.  Din          —  Te  rog,  nu  mă  întrerupe.
               M otonava  românească                                   D eficienţe  m an  s-an  sem­                                                            suprafaţa  de  290  hectare  cu  po­  programul  :  zimbrii  de  Io  Ha­  Şi  dacă  duminică  mă  voi  plim­
             „T ra n s ilv a n ia "  a  reînce­                       nalat  şi  în  ceea  ce  priveşte   qenerallza.  în  schimb  se  poate   în  local  a  celor  ce  nu  cores­  rumb  nu  s-au  prăşit   mecanic   ţeg  etc.,  etc.  Ştiu  şi  osta  I  ba  prin  oraş,  voi  colinda  por
             put  v in e ri  cursele  regu­  D in  cauza  slabei  suprave­  utiliza re a    u tila je lo r  de  con­  afirma  cu  rrrlitu d in e   că  o  cau­  pund  ţinutei  vestim entare  co­  —  Bine.  dar...         cui.  voi  urco  cetatea,  are  ci­
              late  pe  ruta  Constanţa                                                             ză  esenţială  a  ner?sperlării  lo ­                       decîl  20  hectare.  In  r?st   nu   —  Dor  so  spun  eu  ce-am   neva  ceva  împotrivă  ?  E  va-
                                         gheri  tehnice  a  lu c ră rilo r  s-a   s tru c ţii.  m ulte  din  ele  fiin d
              —  Isfnnbul.  cu  p rile ju l   ajuns  la  necesitatea  efectuă­                      calului  este.   însuşi  localul.  Nu       N.  STANCtU     s-a  făcut  nimic.  In  ziua  de  21   făcut.  M-om  întîlmi  cu  Pop,  co­  conţo  mea  şi  vreou  s-o  petrec
             sezonului  tu ris tic   fie  \ft-   rii  de  rem edieri  şi  refaceri   A.  MOIDOVAN   e|  ca  clădire,  [de  m ulte  ori  şi                      mai  preşedintele  cooperativei.   legul  tău  de-a  scris   ultimele   in  oraş  !
              ră.  „Lebăda  M ă rii  Ne­  in  unele  cazuri  chiar  la  în tîr-                     aceasta  ar  fi  o  cauză  nu  lipsită  (Continuare  în  oag.  o  3-a)  Tralan  N lsîor.  Inginerul  agro­  ..Vacanţe  soptăm/nale".  l-am   —  Foo/ie  bine.
              gre"  va  efectua  croazie­  zierea  punerii  în  fun cţiune  a  (C ontinuare  in  pag.  a  3-a)                                                                                  şoptit  :  fii  drăguţ  şi  fă-ţi  auto­  —  Atunci  scrie  tu  ocolo  că
              re  tu ristice   pe  acest  tra ­                                                                                                                 nom  loan  Avram ,  şl  cu  instru c­  critica.  Nu  tot  trimite  pe  alţii,   treaba  asta  e  corn  neglijată.
              seu  pinA  în  luna  octom ­                                                                                                                                                      ci  pleacă  matale  într-o   ex­  S-a  adus  in  porcul  din  Deva
              brie.                                                                                                                                                                             cursie.  S-a  dus  Io  Costeştî  I  Cel   un  urs  solitar,  dar  cu  un  urs
                        (Age* preş)                                                                                                                                                             puţm  azi,  nu-mi  foce  nimeni   nu  se  face...  vaconţo  soptămî-
                                                                                                                                                                                                programul.  Nici  mie.  nici  ne-   nală.  Şi  nu  numai  Io  Deva.  Sînt
                                                                                                                                                                                                vesti-mii.                 parcuri  în  toate  oraşele.   sint
                                                                                                                                                                                                 —  Te  plingeoi  totuşi  co  nu   şi  foişoore  drăguţe.  în   care
                                                                                                                                                                                                ştii  ce  so  foci.        s  ar  mai  putea  vedea  un  mic
                                                                                                                                                                                                 —  Da  de  unde  !        spectacol,  în  core  cindva  cîn-
               lin  nou                                                                                                                                                                          —  Sint  curios.          tau  fanfare  numeroase.  In  foi-
                                                                                                                                                                                                 —  Nu  scot  o  vorbo.
                                                                                                                                                                                                                           şoare  îşi  fac  acum
                                                                                                                                                                                                 —  Te  duci   Io   Petroşani.   cuiburi,     păsările
               drum                                                                                                                                                                             Te-am  prins  !  Are  „Jiul"  nevoie   —  Just.
                                                                                                                                                                                                de  puncte...
                                                                                                                                                                                                                             —  A  trecut  şi  luna  mai,  dor
                                                                                                                                                                                                 —  Aş  I                  n-om  auzit  să  se  fi  organizat
                                                                                                                                                                                                 —*  Atunci  Io  Deva  Vrei  so
               moder­                                                                                                                                                                           vezi  docă  ,, tractoriştii"   din   in  vreun   oraş   tradiţionalul
                                                                                                                                                                                                                           „maial",  nici  măcar  serbările
                                                                                                                                                                                                Broşov  se  vor  descurca  pe  te­  cimpeneştî  obişnuite,  cu  mai
               nizat                                                                                                                                                                            renul  gazonat  al  „Mureşului''.  puţine  eforturi  organizatorice.
                                                                                                                                                                                                 —  Aş  !
                                                                                                                                                                                                                             —  Just.
                                                                                                                                                                                                 —  Poate  la  Călon.  Crezi  co   —  6  adevărat,  e  foorte  bine
                                                                                                                                                                                               „Victoria"  va  scurtcircuita  sal­  că  facem  turism,  co  vizităm  ca­
                 C o nstructorii  de  d ru ­                                                                                                                                                   tul  spre  divizia  B  al  „Electro-   bane  (deşi  la  unele,  proverbul
               m u ri  braşoveni  au  ter­                                                                                                                                                      puterei"  croiovene ?      cu  pomul  lăudat  e  adevărata
               m inat   m odernizarea  şi                                                                                                                                                        —  Aş  !  Aş  !  Aş  !  Nu  plec   „specialitate”  a  cosei),  dor  nu
               asfaltarea  arterei  de  c ir­                                                                                                                                                  nicăieri.  Nici  măcar  liniştea  cu   toată  lumea  ore  chef  (sau  ma­
               culaţie  care  leagă   şo­                                                                                                                                                      care  „Ştiinţa"   Petroşani   va   şini).  so  plece.  Şi  atunci  noi,
               seaua  naţională  Tg.  Se­                                                                                                                                                      vreo  să  intre  prin  poarto  „Aba­  cei  rămaşi  în  oraşe,  ce  facem?
               cuiesc  —  Braşov  «le  şo­                                                                                                                                                     torului”  Haţeg  nu  mă  mai  poa­  Stăm  tot  aici,  la  „Carpaţi"  ?
               seaua  Sighişoara  —  B ra­                                                                                                                                                     te  amuza.
               şov.  Acest  d ru m   scurtea­                                                                                                                                                    —  Atunci  ce  vrei  ? ?    —  Moi  vrei  un  pepsi ?
                                                                                                                                                                                                 —  V-eou   eu  c»vo.  dar  nu-ţi
               ză  distanţa  Tg.  Secuiesc                                                                                                                                                                                   —  Da.
                                                                                                                                                                                               spun
               —  Sighişoara  tu   28  Um                                                                                                                                                                                    —  Inco  două  pepsi,  vă  rog.
                                                                                                                                                                                                 —  Poate  te-ai  apucat  de
               creează  posibilitatea  des­
                                                                                                                                                                                               literatură  şi vrei  so  participi
               congestionării   oraşului                                                                                                                                                                                                  T.  IONITA
                Braşov,  p rin   ocolirea  lui,
               ofe rind  totodată  călăto­
                                                                                                                                                                                                       S APT AMIN ALA
                rilo r  un  frum os  peisaj.
                            (Agcrprcs)
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82