Page 77 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 77
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIT1-VA
Primirea de către tovarăşul Nicotae Ceauşescu
1/
a delegaţiei Partidului laburist din Marea Britanie
Vineri la amiazfl, tovarăşul tovarăşii Ştefan Voilec. mem reşti, democratice şi progre
Nieolae Ceauşescu. secretar bru al Comitetului Executiv siste din lume. pentru stator
general al C.C. al P.C.R., pre al C.C. al P.C.R., preşedintele nicirea unui climat de pace,
şedintele Consiliului de Stat. Marii Adunări Naţionale a înţelegere şi securitate inter
a primit delegaţia Partidului Republicii Socialiste România, naţională.
laburist din Marea Britanie, jMihal Dalea, secretar al C.C. Relevîndu-se importanţa
condusă de Jennie î>ee, pre al P.C.R., Ghizela Vass. mem dezvoltării relaţiilor d-ntre
şedinta partidului, ministru de bru al C.C. al P.C.R.. şef de state cu sisteme sociale dife
stat la Departamentul oentru .secţie la C.C. al P.C.FV, Ion rite. cele două părţi s-au pro
Educaţie şi Ştiinţă, membră Pas. membru al C C . al P.C.R.. nunţat pentru lărgirea şi în
in Parlament, care face o vi preşedintele I R R C.S , Mih- tărirea colaborării economice,
zită în ţara noastră la invita nea Gheorghiu. membru su tehnico-ştiintifice şi culturale
ţia Institutului Român pentru pleant al C C . el P.C.R., prim- rlintre România şî Marca Bri-
Relaţii Culturale cu Străinăta vicepreşedinle al I R U.C S. lanie, ceea ce corespimde in
tea. Din delegaţie mai fac par A fost, de asemenea, prezent tereselor celor două popoare,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R: Şl AL C0NSILIULi)j‘ POfULĂR JUDEŢEAN te : Margaret tlerbjson. mem Sir John Edward Chadwick. cauzei păcii şi cooperării în
bra a Comitetului Executiv ambasador extraordinar şi ple lume.
National (C.E.N ), al Partidului nipotenţiar al Marii Britanii Inlilnirca şi convorbirile
şi membră în Parlament. Ia Bucureşti. s-au desfăşurat intr-o atmos
1 Prank Lane, membru al C B N. în cadrul întrevederii, au feră dc sinceritate şi cordia
ANUL XX. NR. 416S SIMBATA 25 MAI 1968 4 pagini 30 bani şi preşedinte al Uniunii na fost abordate probleme actua litate.
ţionale a muncitorilor de ’.a le ale situaţiei internaţionale,
căile ferate, .loseph Gormley. ale dezvoltării în continuare
membru al C.TTN şi al Comi a relaţiilor româno-britanice.
lu c ră rilo r. P entru a în tă ri a- tetului Executiv al Uniun.i precum şi alte probleme de in
teres comun intre rele două
fîrm a ţia . iată cîteva exem ple naţionale a minerilor, şi G w yn partide.
concrete : în execuţia z id u lu i Morgan, şeful Departamentu
LA ŞANTIERUL T.C.M.M. TELIUC-BlRCEA rle s p rijin de Ia staţia fie sor lui internaţional al Partidu Cu acest prilej s-a subliniat
tare şi însiiozare Mesteacăn nu lui laburist. necesitatea canalizării efortu
s-au respectat elem entele geo La întilnire au participat rilor tuturor forţelor muncito
m etrice prevăzute în proiect,
din care cauză în trim e s tru l l
IN SPATELE REALI şi in lu n a a p rilie , constructo In cooperativele agricole
ru l a executat su b z ifliri şi com
p le tă ri in scopul aducerii zi
d u lu i la p ro filu rile din pro
iect. D atordâ acestui fa p t s-a
p e ric lita t term inarea în cursul
ZĂRILOR GLOBALE a n u lu i curent a lu c ră rilo r şi Diferenţe mari între
închiderea şan tieru lui, la lo
Crâeiuneasa con
tu l ele la
stru cto ru l s-a a p rovizion at cu
tu b u ri fie beton necorespun- posibilităţi şi realizări
zâtoare p re ve d e rilo r dîn pro
DEFICIENŢELE iect. lu cru ce a făcut să nu
poată fi folosite. Iar săpătu
rile făcute în acest sens in va
loare de 98.710 lei s-au dârî- m !a producţia de lapte
m at in cea mai m are parte.
* £ '
Deci ch e ltu ie li noi pentru re Furnalele Hunedoarei au dat peste plan in primele patru U n ul d in in d ic a to rii dc a La C .A P , Sim erla. Sîr,ta n
SE ŢIN LANŢ facerea acestor săpături, te r luni peste 7.000 tone fonta, la această realizare o contribuţie căru i în d e p lin ire depinde ren dre*. R apolt, Haţeg şi B rân iş-
mene depăşite şi cite alte im
ca. unde s-a asigurat o h râ n i-
ta b ilita te a sectorului zootehnic
ou adus-o şi furnalele 7-8 care în luna aprilie ou înregistrat
p lica ţii... O pa rle din conduc
re m ai bună a a n im a le lo r pe
ta de aer co m p rim a t de la ca un plus de 650 tone fentă de calitate superioară. este producţia de lapte O perioada de stabulaţie. produc
scurtă p riv ire asupra re zu lta
rie ra Crâeiuneasa. din cauză te lo r în reg istrate in coopera ţia m edie de lapte a depăşit
că nu s-a fix a t pe sup orţi de tivele agricole pînă la începu 510 litr i pe cap de vacă. In u-
beton conform p ro ie ctu lui, de tu l acestei lu n i scoate în e v i n itâ ţile a m in tite s-a u rm ă rit
şi contravaloarea acestor .su denţă existenţa unei s itu a ţii îndeaproape întocm irea unor
U n ită ţilo r m in ie re d'-n ca nu 1n trim e s tru l I I I cînd şi-au
p o rţi s-a încasat prin situ a nesatisfâcâtoare. restanţa la ra ţii e ch ilib ra te din care n-au
d ru l ju d e ţu lu i nostru, in anul p la n ific a t d in ş ii lu c ră ri la a-
aresta. Ji s-au alocat im p or- ceastâ poziţie din plan. O si ţie fie plată. întreaga conduc livra re a la p te lu i însum ind lip s it sortim entele de n u tre
la nte sume pentru a-şi m ă ri tua ţie asem ănătoare în tîln im tă a alunecat pe partea ve r peste 7.000 hi. ţu ri concentrate şi suculentele.
san tulu i şi in cădere s-a dete Relaţii bilaterale D in analiza situ a ţie i p ro Dar, după cum se ştie, în u l
capacităţile de producţie, şi în ca d ru l lu c ră rii „deschi
rio ra t. N um ai pentru reface d u cţie i de lapte reiese că sînt tim ă instanţă. pro du cţia de
pentru a îm b u n ă tă ţi deservi derea m in ei M esteacăn", uncie rea acestor lu c ră ri sînt nece
rea lo c u rilo r de pro du cţie şi p rin pla n u l de in v e s tiţii pe m ari o s c ila ţii de la o unhate lapte m arfă este cea care ex
sare 42.700 Iei. Asemenea stări la alta. D ife ren ţe le de 300 sau
pentru asigurarea c o n d iţiilo r trim e s tru l I a.c. s-an re p a rti prim ă eficien ţa a c tiv ită ţii în
de fapt m ai în tîln im şi la blo
de via ţă şi de tra i ale sala zat va lo ri pentru 24 de obiec la r şi g ru pu l social Ghe!ar-esf. Localul de alimenta ch ia r 400 litr i lapte pe cap creşterea an im a lelor. Sub a
cul fie 40 apartam ente Ghe
ria ţilo r. D in vo lu m u l acestor tive. din care 19 ob'e ctive ne de vacă, existente în tre coo cest aspect se evidenţiază re „Aurul verde" aşteaptă dru
lu cră ri, peste 70 de obiective te rm in a le la 31 decem brie Cine va suporta această chel perative. e xp lică preocuparea mul prelucrării în depozitul
au in tra t ca sarcină de 1967. Ş an tieru l, p rin p la n u ri d ife rită a co n d u ce rilo r u n ită zu lta te le înreg istrate la coope-
tu ia lă ? Poate ne vor răs ţilo r faţă de soarta p ro d u cţi Fabricii de cherestea Oroştie.
producţie pentru şan tieru l le operative, şi-a prevâ/.ut su punde cei viza ţi.
T.C .M .M . T eliue-B ireea. M u l me num ai pentru 5 obiective ţie publică — ei anim aliere. (Continuore în pag. a 3-a)
te din ele au term en de pre din care n u m a i două sin t din
dare in anul 1968. ia r o parte cele ne term in ate la fine le anu Organizarea
chiar in trim e s tru l II a.c. P lin lu i trecut.
ire acestea a m in tim că şantie Cu toate că graficele de e-
ru l are de executat num ai în xeouţie a lu c ră rilo r prezintă neraţională consumator LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR
cadrul deschiderii carierei term ene m o b ilizatoa re faţă de
Crăciuneasa un n u m ăr de 28 v a lo rile defalcate p rin planul
rle obiective, dîn care 17 in de in v e s tiţii, aceste grafice nu Localul fie alimcmatic publica, de im portantă) c! lipsa exiqen-
nrest an. ia r I I în anul 1909. sin t respectate, ceea ce a dus a lucrărilor prin raţiunea existenţei sale. tei celor puşi să creeze ambian CU „N A V E TIŞ TI" Ş! ŞEDINŢE,
oînd urm ează să in tre în fun c la ră m in e ri în urm ă la m ulte prin definiţie, constituie forma
ţiune ra rie ra Ia întreaga ca din lu c ră rile prevăzute în pe Cu ocazia în to c m irii planu de deservire (poate una dintre ţa fam iliară. să-I deservească în
pacitate rioada care s-a scurs. Aşa es lu i rle m ăsuri p riv in d orga cele mai principale), pusă la dis condiţii ireproşabile. Din ne-
1/a s firş itu l trim e s tru lu i T te cazul cu b lo cu l-d e 40 apar nizarea ş tiin ţific ă a p ro d u cţi poziţia consum atorilor pentru respectarea dc câtra salariaţii
ac. producţia globală a fost tam ente G helar. căm inul c u l ei, p rin tre alte le s-a s ta b ilit să lo ca lu rilo r a în d a to ririlo r de BURUIENILE CRESC ÎN VO IE
realizată în p ro p o rţie de 1 OR H tu ra l fie la a te lie ru l mecan c se execute cu p rio rita te lu c ră lărqirea sferei p o s ib ilită ţilo r de serviciu, din lipsa g rijii pentru
ia sulă. Dar. în spatele aces- T eliuc-G he lar, baie. lâ m p â rc rile subterane c it şi am enaja alim entaţie elictentă. operativă, ca aici consum atorii! — oricine
;ci cifre se ascund o serie în şi sală-apel la Ţebea, staţm de rea te rito riu lu i. Dar. în cadrul calitativă, diversificată. Pentru ar fi el — să se simtă ..ca aca Stadiu! de dezvoltare a cu l torul U niun ii judeţene a C .A .P ,
treacă de aspecte care nu fac sortare şi însilozare Tobea şi in cin te i Crâeiuneasa s-au e Tcalizaren acîstui lucru este ne să", derivă, de cele mai m u lte tu rilo r impune în această p e ri Ion Cîmpcenu, convocaseră lor. De aceea este necesar ca
cinsie conducerii co le ctivu lu i altoie. Toate aceste lu c ră ri au xecutat în p rim u l rîncl con cesară convergenta perfectă a ori. com portările dezaprobate oadă luarea unor măsuri u r adunarea generală (!?), Era oro m em brii co n siliilo r de condu
de muncă ele la acest şantier. term en rle predare în cursul s tru c ţiile de suprafaţă şi u lte în d a to ririlo r reciproce ce revin de cetăţenii oblicaţi să le fie gente in vederea executării cere ale cooperativelor. cu
Despre ce este vorba ? a n u lu i 19l*P. S ta d iile fizice rea rio r cele din subteran, lu cru ce bilateral localului şi consuma m artori prin simpla lor prezen urasilei mecanice şi manuale 12 tar tn clmp nu se executa s p rijin u l nem ijlocit nl organi
lizate pînă acum nu asigură a dus la che ltuirea a peste torului. tă în local Exem plificăm . Res nici o lucrare, cu toate că mal z a ţiilo r d> partid să treacă d»
insă acest lu cru, deşi două De obicei. însă. această supra taurantul „T ra n silva n ia " din la prăsitoare, creînd p o sib ilita erau încă de prăşit 10 hectare urgentă la m obilizarea tuturor
Planuri necore din aceste lu c ră ri an fost ne- 25.000 lei pentru rem edieri şi punere a o b lig a ţiilo r — de ser Deva. reprezentativ în materie tea plantelor să crească In de cartofi şl 2 hectare de sfe lo rle lo r de lucru, la în tre ţin e
refaceri.
lermÎTvatc la 31 decem brie In ceea ce priveşte m işca viciu. pentru salariaţii din u n i pentru judeţul nostru, îşi p ri condiţii coreşpunzătoare. Iar clă. Să nu mai vorbim de c île rea cu ltu rilo r, cunoscut fiind
19f!7. rea u tila je lo r, ea nu este fă tă ţile de alim entaţie publică — meşte oaspeţii într-un hol „pă producţiile lor să fie din cele 70 de hectar» de g riu care încă
late, realizări Nu se poate trece cu vede cută în concordanţă cu nece şi civice, etice — pentru con zit" de porter. Cum osfe păzit mai bune. Cu ţoale că tim pul nu sînt p liv ite faptul că prima prasilă hotă
rea fa p tu l cA şa n tieru l, la se poale vedea in salon. Se ştie este prieln ic pentru În tre ţin e Aspectele relatate confirm ă răşte în bună măsură soarla
s ită ţile pro du cţiei. Spre e sumatori nu se realizează în
s firş itu l trim e s tru lu i 1 a c., a rea cu ltu rilo r, totuşi în un-?le faptul că în unele un ităţi fncă
xem plu. pentru tra n sp o rtu l pe totdeauna in deplină concor Islîe şl po rtarul) ră pentm ac cooperative se bate încă pasul recoltei.
neconfirmate încasat p rin s itu a ţiile fie plată vertica lă a p re fa b rica te lo r la dantă. O serie de aspecte ne cesul in local „ţin u ta vestim en pe loc. nu s-a pornii cu toată scrio-
lu c ră ri in valoare fie
peste
baie. lâ m pâ rie şi sala de apel conforme cu ambianta, nu e e tară corespunzătoare este obli- v i t a tea la întreţinerea c u ltu ri N. PANAITESCU
290.009 lei. care în re a lita te nu A stf’?l. Ia cooperativa agrico
Mesteacăn, m acaraua ..C atarg'1 xagerat dacă spunem, fam iliară, n a torlc" (cam aşa sună regula
Restanţele la lu c ră rile cu an fost executate fizic. De a s-a m ontat după ce fiş iile cu care trebuie să existe în loca mentul). Restaurantul. însă. este lă din Turdas, pe cele 12 hec
term en Hr predare la 91 de semenea, s-a ra p o rta t şi înca g o lu ri au fost rid ica te cu au- lu ri rezidă locmai în nerespec- populat foarte des de către ii- tare cu cartofi s-a aplicat prima
cem brie 1907. în loc sA fie p la sat spor fir iarnă la m anope lo cran ul peste p rim u l nivel, tareA acestor ohliqatiî. De aici niî tineri, fără sacou şi cravată, prasilă. dar porum bul cultivat
nificate a se executa in p ri ră şi m ateriale în valoare de dar chiar m ontată cu în tirz ie - rezultă o altă latură a proble sa11 rn un tricou, care i-nr a- aceeaşi atentie Pînă acum pra- VACANTA
pe 90 hectare nu se bucură de
m ele trim e stre ale a n u lu i 1988. a p ro x im a tiv 22.000 |ej pentru re această m acara nu fu n c mei — lipsa de respect a con ra n ja m a i bine dacă le-ar pu rta
5 u fost eşalonate pe parcursul in trc c u l volum fie lu c ră ri e- ţionează din cauza lipsei unor ne stadioane (dacă le-ar frec sila mecanică s a aplicat pe :»
celor pat.ru trm e s tre . p re lu n xerw lat în trim e s tru l 1. deşi o piese. sum atorului fată de localul de venta) De cele mai m ulte ori mai puţin de 20 hectare, iar
gind term enul de punere în part** din lu c ră ri s-au realizat O rganizarea neraţională s-a alim entaţie publică, reclamată an trăsături blazate «.au "desfi cea manuală nu s-a începui. — Pur şi simplu ou ştiu ce la şedinţa de duminică a ce
fu n cţiu n e cu încă un an fie z i după I â m artie a.c. De n e în făcut s im ţită şi în gospodărirea des de şefii de unităţi. gurat» de băuturi „ta ri", con Preşedinta cooperativei, tova so io c azi şî miine I naclului „Ritmuri" ?
le. In alte s itu a ţii, pla n u l fie ţeles este fa p tu l că la fine le m ijlo a ce lo r m ateriale pe şan Nu de puţine ori ne-a fost răşa M ăria Caraşcă. spunea că — Nu ştii ? Atunci adiesea- — Nu.
producţie nu estp corelat cu a n u lu i 1987 s-au ra p o rta t şi tier. A stfe l. !a Io tu l de ta Crâ- dat să constatăm, tn special prin sumate în exces Fi nu numai lucrările de întreţin ere nu s? ză-te Te!e.... pordon. adresea- — Atunci la consfătuirea
term enul de punere în fu n c încasat lu c râ p în valoare de cnireasa s-a găsit, fier-b elo n restaurante ft bufete, atitu din i că vin tn discordantă cu tonul pot face in tr-u n ritm susţinut ză-te „Vacanţei soptăminale" I plasticienilor. tot de dumini
ţiune. In acest sens vrem sA le 110.S00 lei. care pe teren nu fasonat şi dispersat, pe tot şan dezaprobate sau chiar rondam - general al localului, cu cele mal deoarece m ecanizatorii s-au — O, lăsaţi ! Mai vrei un că. Mai pictează omul. .
a m in tim to va ră şilo r fie la au fost realizate nici pinA la tie ru l. Tot. la Crâeiuneasa. nate ale unor cetălenl de către elementare re rin t» ale bunului făcut „n a ve tişti". V in in coope pepsi ? — Uite. simt că mă ener
T C M-M -B irre a cA lucrarea 90 a p rilie 1988. din cele trei bucăţi ta b lo u ri alţi consumatori. O poziţie ne. simt dar deranjează prnvnAoă rativă Ia ora 8-9 si pînă alung — Do vez ! Ma> losâ mă în pace
..rezervoare 2x2^0 m .r.“ d» la în asemenea îm pre.ju râri. rle com andă pentru -liniile corn- cuviincioasă Ta masă, cum se repulsie. Nu este nim ic rău în — încă două pepsi, vă rog. Pînă acum ne-aţ» tot dat sfo-
I M. *J>bea are term en de pu desigur rA şantierul poate ra presoane. două sin t descom spun? „ca la crfşm ă" ar fi rea pasiunea pentru muzică. Dar in cîmp. pînă reglează c u lti Cum spuneam, hobor n-am ce turi ce să facem duminica, ia
nere in fu n cţiu n e pvevAzut porta că in d ica to ru l va lo ric al pletate de piesele com ponente mai nevinovată com portare ne manifestarea zgomotoasă a a- vatoarele se pierde tim p pre să fac. Trec ele după-mesele azi începeţi să ne întrebaţi ce
prin plan în trim e s tru l II ac. producţiei globale a fost rea degradate în asemenea m ă c iv iliz a tă în restaurant. De aici, cesfel pasiuni ca şi flu ie ră tu rile ţios. Desigur, acesta ar fi un şi la cofetărie, un pepsi, o ca vrem să facem ! Eu nu mai as
lizat, Har lu c ră rile fizice exe sură in c it nu m ai pot fi u ti însă nînă la scandalurile care — formă englezească, cică. de m otiv pentru care conducerea fea, dor cum să petreci un o- cult de nici o ..Vocanţă soptâ
cutate nn -i ţin ton ul. se iscă uneori, nerespeetarea lo S .M T. O râstie are obliqaţla de devărat weecV-end ? mînalo" şi rămin acasă. Ce,
lizate. ficşi m o n ta ju l Jor a fost m anifestare a entuziasm ului I»- a lua m ăsurile necesare. Dar, — Dar sînt otitea... n-ore voie omul sîmbăto după-
încasat p rin s itu a ţiile fie plată calului este jalonată de o serie zează. Entuziasm tineresc, vor — Ce sînt otitea ? maso să moi citească ? carte,
Motonava 0 siabă în trim e s tru l T a c Lipsa aces de m anifestări pe care nu e ne spun» unii. Acest entuziasm are de re nu se acţionează. In ca — Excursii prin O.N T... să vadă „Răzbunarea haidu
drul cooperativei Turdas şl în
tora nu va perm ite punerea în
voie să le amintim.
admise de
însă, lim itele salo
— Bineînţeles. Tot la Gura
Faptple snaerează într»barPA:
„Transilvania" fu n cţiu n e a staţie i de com pre- „C onsum atorii sint necivili- societate si dacă persoana ca direcţia fo lo sirii atelajelor pro Apei, Gura Zloto. Prislop, Pie cilor” . să răsfoiască reviste, so
dea drumul lelevizoruluî. so se
prii. precum st a forţei de mun
soarp la flata rle 90 iunie 1988.
supraţfetjhgre D a to rită d e p o zită rii necores- zati Bineînţeles că nu ! Chiar atare trece peste ele. e de da că existente 1 O slabă preocu trele, Voevodul, Obîrşia Lotru bucure, in ho lat şi papuci, de
toria fiecăruia să-st
respecte
din nou în cursă pu nzâ to arr a cim e n tu lu i, can dară sînt unele excepţii de la sarcinile de serviciu In prim ul pare pentru întreţinerea cu ltu lui. Soptămină de sâptămino. timpul Iui liber ?
tot aici. M-om saturat.
Poate
— Am zis că nu ?
titatea de a p ro x im a tiv 19.5 norm ele de comportare, nu În rilo r se întilnesle si la coope soptămino viitoare se schimbă
tehnică lone .s-a degradat. • seamnă că fenom enul se ponlp rind a portarului N> admitere a rativa aqricolă din O răslie. Din — Te rog, nu mă întrerupe.
M otonava românească D eficienţe m an s-an sem suprafaţa de 290 hectare cu po programul : zimbrii de Io Ha Şi dacă duminică mă voi plim
„T ra n s ilv a n ia " a reînce nalat şi în ceea ce priveşte qenerallza. în schimb se poate în local a celor ce nu cores rumb nu s-au prăşit mecanic ţeg etc., etc. Ştiu şi osta I ba prin oraş, voi colinda por
put v in e ri cursele regu D in cauza slabei suprave utiliza re a u tila je lo r de con afirma cu rrrlitu d in e că o cau pund ţinutei vestim entare co — Bine. dar... cui. voi urco cetatea, are ci
late pe ruta Constanţa ză esenţială a ner?sperlării lo decîl 20 hectare. In r?st nu — Dor so spun eu ce-am neva ceva împotrivă ? E va-
gheri tehnice a lu c ră rilo r s-a s tru c ţii. m ulte din ele fiin d
— Isfnnbul. cu p rile ju l ajuns la necesitatea efectuă calului este. însuşi localul. Nu N. STANCtU s-a făcut nimic. In ziua de 21 făcut. M-om întîlmi cu Pop, co conţo mea şi vreou s-o petrec
sezonului tu ris tic fie \ft- rii de rem edieri şi refaceri A. MOIDOVAN e| ca clădire, [de m ulte ori şi mai preşedintele cooperativei. legul tău de-a scris ultimele in oraş !
ră. „Lebăda M ă rii Ne in unele cazuri chiar la în tîr- aceasta ar fi o cauză nu lipsită (Continuare în oag. o 3-a) Tralan N lsîor. Inginerul agro ..Vacanţe soptăm/nale". l-am — Foo/ie bine.
gre" va efectua croazie zierea punerii în fun cţiune a (C ontinuare in pag. a 3-a) şoptit : fii drăguţ şi fă-ţi auto — Atunci scrie tu ocolo că
re tu ristice pe acest tra nom loan Avram , şl cu instru c critica. Nu tot trimite pe alţii, treaba asta e corn neglijată.
seu pinA în luna octom ci pleacă matale într-o ex S-a adus in porcul din Deva
brie. cursie. S-a dus Io Costeştî I Cel un urs solitar, dar cu un urs
(Age* preş) puţm azi, nu-mi foce nimeni nu se face... vaconţo soptămî-
programul. Nici mie. nici ne- nală. Şi nu numai Io Deva. Sînt
vesti-mii. parcuri în toate oraşele. sint
— Te plingeoi totuşi co nu şi foişoore drăguţe. în care
ştii ce so foci. s ar mai putea vedea un mic
— Da de unde ! spectacol, în core cindva cîn-
lin nou — Sint curios. tau fanfare numeroase. In foi-
— Nu scot o vorbo.
şoare îşi fac acum
— Te duci Io Petroşani. cuiburi, păsările
drum Te-am prins ! Are „Jiul" nevoie — Just.
de puncte...
— A trecut şi luna mai, dor
— Aş I n-om auzit să se fi organizat
—* Atunci Io Deva Vrei so
moder vezi docă ,, tractoriştii" din in vreun oraş tradiţionalul
„maial", nici măcar serbările
Broşov se vor descurca pe te cimpeneştî obişnuite, cu mai
nizat renul gazonat al „Mureşului''. puţine eforturi organizatorice.
— Aş !
— Just.
— Poate la Călon. Crezi co — 6 adevărat, e foorte bine
„Victoria" va scurtcircuita sal că facem turism, co vizităm ca
C o nstructorii de d ru tul spre divizia B al „Electro- bane (deşi la unele, proverbul
m u ri braşoveni au ter puterei" croiovene ? cu pomul lăudat e adevărata
m inat m odernizarea şi — Aş ! Aş ! Aş ! Nu plec „specialitate” a cosei), dor nu
asfaltarea arterei de c ir nicăieri. Nici măcar liniştea cu toată lumea ore chef (sau ma
culaţie care leagă şo care „Ştiinţa" Petroşani va şini). so plece. Şi atunci noi,
seaua naţională Tg. Se vreo să intre prin poarto „Aba cei rămaşi în oraşe, ce facem?
cuiesc — Braşov «le şo torului” Haţeg nu mă mai poa Stăm tot aici, la „Carpaţi" ?
seaua Sighişoara — B ra te amuza.
şov. Acest d ru m scurtea — Atunci ce vrei ? ? — Moi vrei un pepsi ?
— V-eou eu c»vo. dar nu-ţi
ză distanţa Tg. Secuiesc — Da.
spun
— Sighişoara tu 28 Um — Inco două pepsi, vă rog.
— Poate te-ai apucat de
creează posibilitatea des
literatură şi vrei so participi
congestionării oraşului T. IONITA
Braşov, p rin ocolirea lui,
ofe rind totodată călăto
S APT AMIN ALA
rilo r un frum os peisaj.
(Agcrprcs)