Page 78 - Drumul_socialismului_1968_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Stmbatâ 25 mai 1960

TINERETUL $1 ISTORIA

Interviul nostru cu tovarăşul Viorel Faur,

prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C.

— Redacţi* a luat cunoştinţa de pe meleagurile in care trăiţi ?" sună valea" etc. Cei /C OCO de
cu o seama de acţiuni de educa­ Răspunsurile au fost formulate dc participanţi vor încheia acţiunea
cu o mare serbare cimpenească,
tineri profesori, cercetători, lucră­
ADUNAREA NAŢIONALA ţiate de Comitelui judeţean al devărată lecţie de istorie „pe viu'>, urmată de un carnaval. Intenţio­
ţie patrioticii a tineretului, in i­
tori ai muzeelor, constituind o a­
năm să realizăm, în viitor, ase­
U.T.C. Daca doriţi sâ ne expli­
caţi, în cîteva cuvinte, scopurile
De o
fi Castelul Corvineftilor.
care mulţi localnici le cunoşteau
principale ale manifestărilor cu­ la care s-au folosit elemente pc menea spectacole la cetatea Deva
prinse în amplul ciclu „Tinere­ prin tradiţia orală. deosebită amploare se va bucura
lul «i istoria". Un alt ciclu de simpozioane. ,festivalul tineretului hunedo-
DE CIMPIA RTAŢI portul privind masurile de îmbu­ intitulat „Momente de seama din plă, cuprinzînd aproape 40.CCC de
rean", manifestare folclorică am­
— Mi-aş permite, în Ioc dc
răspuns, <<7 citez ttn alineat din Ra­
pentru
poporului
român
lupta
tineri. La Micia-Veţel se va des­
unire, independenţa naţionala şî
nătăţire a activităţii Uniunii Ti­
sociala" a reunit teme ca „Mi­
neretului, iar pentru sărbătorirea
nerelului Comunist, în lumina hn- bai Viteazul fi Unirea''. „ Răz­ cinde un fanticr arheologic al ti­
tarîrilor Plenarei C C. al P.C R. boiul de independenţă", prezenta­ semicentenarului Unini preconi­
din 20 noiembrie — / decembrie te tinerilor din Hunedoara. Orăf- zăm un concurs de creaţie lite­
1967. prezentat de tovarăşul Ion
„Pentru totdeauna vor rămine în istoria poporului român, în inima lui, cei M AM iTE DE Lt BIM Dieseu, prim-secretar al C C al lic. Prad, J.upeni, Raia de Cri}. rară.
O acţiune interesantă este or­
Gcnagiu fi llia In fcoli a fost
care, pe Cimpia Libertăţii, ca şl in alte locuri, s-au ridicat la luptă pentru cauza U.T.C... ministru pentru proble­ realizat ciclul „Anul revoluţionar ganizată la Liceul „Decebal" din
mele tineretului, la Cnnslătutrca 184%“ . iar in Valea fiului „Tre­ Deva Elevii. membri ai cercului
şl înfăptuirea aspiraţiilor salc“ . adoptat de cei 40.000 dc partici­ pe (ară a Uniunii Tineretului Co­ cutul fi prezentul Văii fiului o excursie ..Pe urmele Ini Decc-
..Prietenii istoriei", vor organiza
(NICO LAE CEAUŞESCU, secretar general al C om itetului panţi la Adunarea Naţională dc pc munist : Alături de aceste manifestări. bal", în cetăţile sale fi în locurile
„Organizaţia noastră a conside­
Central al P.C.R., preşedintele C onsiliului de Stat al Repu­ Cimpia Libertăţii. rat ,</ consideră că formarea con­ un rol deosebit in formarea la unde s-au desfăfurat bătălii, vor
tineri a sentimentului mîndnci pa­
b licii Socialiste România). culege piese arheologice fi folclo­
ştiinţei socialiste a tineret gene­ triotice il deţin excursiile la lo­
Jur.,, ca romon voi susţinea totdeauna naţiunea noastră raţii are ca o componentă esen­ curi fi monumente istorice. Au rice, pentru a-ft amenaja o încă­
româno pe calea dreaptă şi legiuită, şl o voi apăra cu toate ţială educarea sa patriotică, că în­ ln<t vizitate de către tineri cetă- pere destinată marelui rege dac.
Cuvintele înălţătoare exprimă seamă episoade ale istoriei mo­ a dorinţei de unire cu (oro. puterile in contra oricărui atac şi asupriri ; nu voi lucra nicio­ crederea in viitorul luminos al t'de de la ^armizegeinsa, Castcsti. Din firul aceşror manifestări
dragostea ţi preţuirea pe care derne o patriei. Spicuim ocum cîleva din glo­ dată in contra drepturilor şi a intereselor naţiunii ^ remăne, ci ţării îfi află un suport solid in Crăilifte, Castelul Comincfiilor, mai pot. fi diate multe. Esrnţi<tl
partidul statul român o a c o r­ Adunoreo naţională de Io durile revoluţionarilor transilvă­ voi ţinea şi voi apăra legea şi limba noastră româno, precum cultivarea respectului laţă de tre­ complexul de monumente istorice este faptul că. prin toate, tinerii
dă Revoluţiei de la 1848-1849 Blaj, petrecută ocum 120 de ani, neni core s-ou siluot pe poziţii şi libertatea, egalitatea şi frăţietatea ; pe aceste principii voi cutul «<m glorios, faţă de pildele de la Tebea O seamă de monu­ sp apropie mai mult de istoria
respecta toate naţiunile ardelene, poftind egala respectare de
dîn Transilvania, care o consti­ o constiluit punctul culminant ol înaintate, o căror flocoro de la dinsele, nu voi incerco să asupresc pe nimenea, dor nici nu de eroism fi vitejie care brăzdea­ mente. ea statuia ,.floria" de la strămoşilor, o înţeleg mai profund,
evenimentelor din Transilvania ză inoria naţională, conferind po­ Prad. Castelul Co'vinfftilnr fi învaţă din Pilda lor de eroum.
tuit, ca porte Integrantă a Re­ luptă patriotico o militat cu or- voi suferi să ne asuprească nimenea; voi conlucra după putin­ vitejie si înţelepciune, sînt mîn-
anului 1848, constituind afirma­ porului nostru distincţia demnită­ complexul de la Tebea. au fost
voluţiei de Io 1848 In Ţările rea grandioasă a programului doare pentru obolirea jugului ţă la desfiinţarea iobăgiei, la emanciparea industriei şi a co­ ţii fi bărbăţiei, a unor înalte vir­ preluate in îngrijire dc către ute- dri eă <în! fiii unui neam de eroi.
Romone. unul din cele mol de revendicărilor noţiunii romone. asupririi sociole ţi noţionole. merţului, la păxirea dreptăţii, la înaintarea binelui umanităţii, ol tuţi morale fi spinfuale, dovedite cifti, ca semn af veneraţiei eroi­
naţiunei române şi al patriei noastre.
de-a lungul veacurilor in lupta lor Dialog consemnat de :
pentru afirmarea ţi apărarea fi­ O atenţie deosebită acordăm T. SOMESAN
inţei naţionale, pentru realizarea marilor serbări tinereşti, organi­
idealurilor de libertate fi drepta­
„P u n fu rile nafiunsi te socială. Este o puternică mîn- zate pe loruri cu o puternică re­
zonanţă istorică
După i miluirea
dtie pentru fiecare tînăr al ţării
să ffie că prin apartenenţa <a la de la IJIpia Traiana cu dr do­ Bustul „Avram lancu"
cent Octavian Eloca, la care au
poporul roman ifi leagă numele participat PCCO de tineri, de cu-
rom âne transilvane** F r a g m e n t de figuri legendare, de eroi demni rînd a avut loc o altă manifesta­ ia Liceul din Brad
reprezentanţi ai poporului, ca a­
la
re amplă,
Celor
Cortcfti.
ceste meleaguri au fost luminate 1 $ 0C0 de tineri le-a vorbit lec­ Intr-uno din magaziile Li­
de luptele pilduitoare ale hn De- torul universitar Hadrian Datrn- ceului din Brad a fost des­
1. Na(iunen rom ână, răzim a- re naţională generală... d ijm e lo r ca a unui m ijlo c de ccbal sau Mireea cel flătrîn. ale
tâ pe p rin c ip iu l lib e rtă ţii, e- 2. N aţiunea rom ână p re tin ­ c o n trib u ite im pedecător eco­ viciu, a avut loc un spectacol de coperit un bust „Avram lan-
s a lită ţji şi fră ţie i, pre tind e in ­ de ca biserica rom ână, fără nom iei. lui Ştefan ccl Mare sau Mibai evocare istorică ..Dacii", s-a vi­ eu", de dimensiuni mari, e ­
dependenţa sa naţională in d is lin c ţiu n e de confesiune, să 4. N aţiunea rom ână pofteş­ Vodă Viteazul, ale lui Tudor VI,t- zitat complexul de cetăţi din xecutat in gips. Prin compa­
respectul p o litic , ca să fig u re ­ fie şi să răm înă liberă, in de­ te libertatea in d u stria lă şi co­ dimirescu sau Nicolae Pălecscu, Munţii Qrâftiei fi a avut foc o raţie cu alte busturi simiiaie
ze în num ele său, ca naţiunea pendentă de la oricare altă b i­ ca permanenţa milenară a po­ mare serbare cimpenească. existente in Zarand, se pare
m ercială cu ridicarea ţe lu iti- porului roman pe aceste neasemu­ că lucrarea descoperită aste
rom ână să-şi aibă reprezen­ serică. egală în d re p tu ri şi fo­ — Ce obiective maî sînt cu­
lo r (desfiinţarea breslelor — ite meleaguri il investeşte cu res­ opera sculptorului Radu Mo-
ta n ţii săi la dieta ţă rii în pro- loase cu celelalte biserici atc n.iU şi a p r i\ile g iu irilo r şi a prinse pc aceasiâ direcţie în pla­
porţiunea cu n u m ă ru l său. T ransilvan ie i... ponsabilitatea dc a dedica tot cc nul comitetului judeţean ? ga, fost profesor ol Liceului
tu tu ro r p ie d icilo r şi sta vile lo r „Avram lancu".
să-şi aibă d ire g ă to rii săi in 8. N aţiunea rom ână, a.jun- com e rţu lu i cu ţă rile vecine, de are mai valoros prosperităţii fi în­ — Sc continuă fi se intensifică
toate ra m u rile a d m in istra tive , gind la con ştiin ţa d re p tu rilo r care se (Ine de sfiinţarea vă­ floririi lor". în perioada de vară ciclul de sim­ Uimitor de bine conservat
judecătoreşti şi m ilitn re în a­ in d iv id u a le om eneşti, cere fă ­ m ilo r la graniţă. îatâ, intr-o expresie concentra­ pozioane „Memoria pământului fată de condiţiile necorespun-
ceeaşi pro po rţiune , să se ser­ ră în tîrzie re desfiinţarea iobă- tă, scopurile principale ale activi­ natal", expunerile pe teme istori­ zâtoore în care a fost depo­
zitat, bustul îţi trezeşte emo­
vească de lim b a sa In ţoale giei fără nici o despăgubire (P rogram ul re ve nd 'câ ri- tăţilor dc educaţie patriotica a ti­ ce. cu un profund caracter pa­ ţia intîlnirii cu arta autenti­
tre b ile (cauzele — n.n.) ce se din partea ţă ra n ilo r iobagi a tit lo r n a ţiu n ii rom âne a fost nerilor. triotic. va creste mult numărul că. Redacţia îşi îndeplineşte
ating de dinsa. a tit (n legisla­ in com itate, cit şi în districte, prezentat A d u n ă rii N a ţio ­ — Care sînt principalele mani­ excursiilor la locuri fi monumen­ îndatorirea de a semnala pre­
ţie. cit şi în a d m in istra ţie . Fa scaune şi gra niţe m ilita re . Ce­ nale rle căi re A. TR. festări organizate pînâ acum ? te istorice, in mod deosebit in pe­ zenţa acestui bust şi de a su­
pretinde pe tot anul o aduna- re, totodată, şi de sfiinţarea L A U R I AN — Af aminti, la început, ciclul rioada vacantei fcolare. Conti­ gera constituirea unei comisii
de simpozioane „Memoria pâmin- nuăm întilnirile cu activifti de core sâ procedeze de urgen­
tului natal", realizate in colabo­ partid fi de stai. profesori, cerce­ ţă la identificarea certă a lu ­
AVRAM IANCU rare cu Comitetul judeţean pen­ tători ai muzeelor etc crării şi efectuarea micilor lu­
tru cultură fi artă La Dcnsttş, La capitolul acţiunilor de am­ crări de restaurare. Buslul
Gnrasada. Dobra. Lăpugiu de ploare. remarcăm spectacolul „ su­ „Avram lancu" trebuie su-sî
Sus. Pui. llia. Or ăst ic. Haţeg fi net fi lumină" de la Pumbcfti- găsească locui cuvenit în via­
„F ire a ne-a aşezaf în una patrie, in alte localităţi. tinerilor le-a Livezeni. cînd *e to r evoca anii ţa liceului cu acelaşi nume.
aflat in preajma aniversării
fost adresată întrebarea : „Cunoaş­
reconstrucţiei ţării, unde «e
va
Blaj. Monumentul revoluţiei de fa 1848 din Transilvania. teţi istoria, oamenii de scamă, mo­ reedita careu! brigadierilor, vor fi centenarului.
numentele de cultură fi ale naturii proiectate secvenţe din filmul „ Ră­
ca îm preună
încercat de emoţie, intru in mar mult în grabă, dîn cauza artişti atracţia scenei, dorinţa directorii căminelor cullurole or veste cu haz", „Postul X". „Ur­
să asudăm culfivîncf-o..." solo căminului culturol dîn lipsei unor interpreţi care nu de o juca in roluri frumoase duce la evitarea unor supropu- sul" ş.a.m d.
neri de repertorii. Publicului
Trebuie numai o apropiere de
Sarmlregetuso. unde şi-ou da!
să-şi aducă
au... „binevoit"
Ce nu s-a putut reolizo încă,
întîlnire echipele artistice din contribuţia Io prezentoreo lui. ei, o îndrumare competentă spectator nu-i este Indiferent deşi regulamentele pentru con­
Toleşti, Păclişa. Sormizegetusa Cu echipele artistice ale că­ Este de dorit co instructorii să dacă vede o piesă de teatru curs prevăd acest lucru (sc
A sculta ţi cuvintele purcese noi prea lu m ina t vedom, si sîntem gala a da m ina cu cei şi Riu de Mori Nerăbdarea minelor culturale din Podişa, pună mo! mult occent pe o- nouă sau aceeaşi piesă jucotă vede treobo că numai pentru
dip adincul s u fle tu lu i unui prea ho tă rît credem, că in a­ m ai n e d u m e riţi co n tra ri ai stăruie în fiecare reprezentant Toteşti şi Rîu de Mori se intră bişnuirea interpreţilor cu publi­ de două ori. Au existol cazuri, ele) este reprezentarea tuturor
rom ân sincer. Aceste sfinte ceste două p a trii suro ri m a­ noştri şi a le p ro m ite cel mai ol formaţiilor care au venit Io în universul otroctiv ol genu­ cul ş! sceno, sâ găsească noi genurilor artei dromatice de
p rin c ip ii ne treziră din adîn- g h ia ru l (Ic existenţă şi v iilo r sincer a ju to r ce sc poate aş­ concursul din codrul fazei in- lui dramotic. Aplauzele spec­ mijlooce pentru o-i instrui pe in cadrul concursurilor bienole amatori. Cele mai multa cămi­
circa în care nc apăsarâ b a r­ nu poate vo rb i fără rom ân, tepta de la vreun popor eu ro­ tercomunale, o bienalei de tea­ tatorilor ou răsplătit din plin tinerii entuziaşti ai scenei, sâ de teotru, cînd s-ou întîlnit pe ne ou pregătit numai piese de
b a rii şute de anî : pentru a- nici rom â nu l fără m aghiar... pean. iară de aceste p rin c ip ii tru. în fiecare spectator. jocul scenic şi talentul tineri­ susţină cu ei spectacole, pentru aceeaşi scenă... „doi cocoşi cu teotru. O reîmprospătare o re
cesten am rid ic a t cereri la F ra ţilo r ! S p iritu l de care e lip s iţi, cu cca m ai bărbătească Pe scenă, in frumosul port lor artişti amatori Petru Mări- pertoriului este o necositote e-
locurile cuvenite : pentru aces­ pătrunsă şi în su fle ţită Europa, seriozitate sîntem h o lă rîli din naţional dm Taro Haţegului, la, loan Ulor. Dorel Ulor, ca­ vidento. lipsind aproape cu
cu un im p uls m ai elastic stră ­ începui a ne b â llu i singele s-o prezentat echipa căminu­ re ou jucat în piesa „Maşina
tea ca să ne fie recunoscute, desâvîrşire formaţiile care să
bate Ia su fle tu l nostru decil pînă la ccl din urm ă român,.. lui cultural gazda, cere deschi­ de calculat" de Paul Everac. prezinte la concurs montaje li-
am rid ic a t arm e, nc-am v ă r­ la al oricărei n a ţiu n i care a Firea ne-a aşezat in tina pa­ de spectacolul cu montojul 1i- O notă frumooso în concurs terar-muzicole sau coregrafice,
o obtinul-o căminul din To­
sat singele, şi a n l-I vărsa m ai văzut piuă acum raza li­ trie. ca îm preună să asudăm terar-niuzicoi ,, Slovă Republi­ teşti cu „Craiul nicovalei” de Marginalii ia un lipsind monologurile core pu-
pentru lib e rta te sîntem rezo­ b e rtă ţii ; liberta te . egalitate, c u lliv in d -o şi îm preună să cii socialiste". Melodia „Pui de teou do o prospeţime specta­
fră ţie ta te , aceste p rin c ip ii sini gustăm dulceaţa fru cte lo r ei... lei" code cu un foşnet lin şi Constontin Orcndi. Prin ^r.iesa- colelor, s-a ojuns Io situaţia ca
lu ţi pînă va m ai curge sînge
deviza noastră, acestea tezau­ t'o n v in g c -v c ţi deplin că între îndepărtat, viguros şi emoţio­ jul ei artistic, prin momentele publicul „să se delecteze" ;u
in vinele noastre. ru l şi cel m ai sfînt obiect, noi şi voi arm ele niciodată nit nant. peste sufletele oamenilor de mare tensiune realizole cu cite 3-4 piese dc teatru din-
F ra ţilo r ! credeţi-ne nouă, că pentru care şi cu caic tră in d . pot h o tărî.v care au crescut oici, lingă ve­ mul*, lolent de Lăscuţ Bărces- spectacol al tr-o dată.
trele istoriei. cu, Lăscuţ Micloşoni, Simimc O problemă importantă care
..Şi dm aşa bârboţi de seamă Prejbon, Ro2a Podeonu. ou se ridică în momentul de faţă
In veci s-or naşte luptători, dăruit publicului spectator cli­
S I M I O N B A R N U Ţ I U este instruirea formaţiilor tea­
Ce pentru polria lor mamă pe de emoţionontă trăire ortis- trale, care s-au clasat pe lo­
Vor sta co vrednici următori". tică. De succes s-o bucurat .şi bienalei de teatru cul I In lo:o inţercomjnolo a
Versuri de înălţător patrio­ lînora interpretă Ecotorino bienalei. Coso de creaţie jude­
libertatea cea adevărată** tism .. Poeziile lui Coşbuc, deficienţe, s-a încodrot in ce­ ţeană şi Comitetul judeţean
Şerbon, core. cu unele mici
melodia „Hora unirii", frag­
pentru cultură şi artă trebuie
mentele din poemele lui la- le din urmă în rol, reuşind să i să asigure formaţiilor insiruc
biş şi Al. Andriţoiu închînote deo o nuonţo de outenticitote. a le dezvolta capacitatea de patru creste" sau . doi „urşi". tori competenţi, care so supra­
Eu zic că liberta te a cea a­ că nu m ai strîns ; liberta te .t tatea, aceea creşte p re ţu l şi patriei, slîrnesc in uomeni re­ Gosmdu-se într-un stadiu o-Şi trăi rolul şi o le do sigu­ S-o constatat că directorii că­
devărată a oricărei n a ţiu n i n a ţiu n ii încă poartă tip u l na­ înalţă dem nitatea na ţiun ii... zonanţe odinci. Sotisfacţia de pregătire minor, fără să-şî ranţă in jocul scenic, core dc minelor culturale s-ou orientat vegheze şî să îndrume ţinem
nu poate fi decît naţională... ţiu n ii, cum poartă libertatea pentru lib e rta te îşi pune ave­ muncii îndeplinite e mare $i trăiască rolul, artiştii amatori multe ori îşi pierde din efect spre repertorii care să reflecte ortişti amatori. De asemenea,
Dacă e drept că persoanele personală tip u l persoanei o rea şi viaţa, libertatea e «oar­ pentru directoarea căminului dm Riu de Mori nu au reuşit prin faptul că nu este destul de probleme majore, sâ intereseze alegerea celor mai bune echi
nu-şi pierd natura cînd se lea­ m u lu i ; n a ţiu n ii incă i-a dai da in im ii ei cea mai persona­ cultural, Mario Ardelean, care, so transmită publicului emoţio natural, firesc, Stîngăciile. miş publicul, dor., au ales cam pe ortistice pentru faza jude
gă in tr-u n corp na ţional cu natura form e precum persoa­ lă. proprietatea ci cca m ai na­ alături de artiştii omalori in­ ortislică a piesei „Un loz şi o cârile greşite dau o notă dis ţeană trebuie făcută cu multă
lim bă şi datinc comune şi iată nelor fire şti ; cit persoana na­ ţională, in im a ei, su fle tu l ei. struiţi de ea. cîntâ în cor. in- poveste cu haz1' O muncă mai tonantă spectacolului. aceleaşi piese de teatru. A- pricepere şl simţ de răspunde­
că tot aceiaşi vom fi con­ ţiu n ii deodată se naşte şi l i ­ orn am e ntul ei daimeozo interpreţii, face ob­ susţinută cu interpreţii, o mji proope toate căminele ou pre­ re. fiindcă numai în acest fel
bertatea ci. ca şi a persoane­ O îndrumare competentă din gătit piesele (le ştiu pe de rost ele pot contribui Io dezvoltarea
strânşi a zice şi de naţiune ce Dacă e n im icită libertatea servaţii. eficace iniţiere o lor în lamele pentru că sînt foarte puţine):
lor singuratice, şi cu persoana p o po rulu i fără de n a ţio n a lita ­ partea Comitetului judeţean gustului artistic ol publicului. Io
zicem de o persoană singură : Totuşi, spectocolul păstrează jocului dramatic, ar putea du­ „Cocoşul cu două creste", educarea lui estetică.
dim preună se stinge. Tot ce te, e n im icită totdeodată şi pentru cultură şi artă, stabilirea
că libertatea n a ţiu n ii încă c a ju tă şi îm piedică persoana cu ltu ra şi fericirea aceluia, o umbră de superficialitate. ce într-un viitor apropiat la „lancu la Hâlmogiu", „Maşina
Iiind pregătit în ultimul timp şi
succes. Există în aceşti tineri
legată strîns cu persoana ei, a jută şi im piedică libertatea fiin d că fără de lib e rta te nu e unei legături informative între de calculat", „Un Iaz şi o po­ AUGUSTIN JUl.A
ca şi a persoanelor fire şti da­ n a ţiu n ii, tot ce lăţeşte lib e r­ cu p u tin ţă cultura...
RESTAURĂRI.! Şl RENOVĂRILE MONUMENTELOR ISTORICE —
b ise ricilo r de lem n din C urc- docum entaţie, aprobată de (oa­ nim ic. Era şi absurd ca. an de
UN AUTENTIC LABIRINT AL AMlNÂRILOR şi tu rn u l de pază de la C riva - le fo ru rile şî predată tru s tu lu i an. sâ se aloce fo n d u ri n ci.irn
chiu şi C iungani (zona Rrad).
dia (zona Petroşani). Cum se din toam na an u lu i trecut. L u ­ lu c ră ri care nu se execută.
găsesc ele în 1968 ? crarea a fost p la n ifica tă însă In acelaşi tim p. m onum enlc
istorice de o deosebită im p o r­
Foarte complicata m in â ri, In tru c ît construcţia nu la s firş ilu l a n u lu i v iito r, „M u ­ pă 2 anî de restau rări, il va num ent a rh ite c tu ra l şi istoric
Despre m odul în core se executant, a im p lica t alte a- tin a ţia tu tu ro r încă p e rilo r şî, ţia M onum entelor fstorice, d u ­ B iserica de la C urechiu. m o­ de-abia în trim e s tru l III. tanţa sînt expuse de gradării,
desfăşoară lu c ră rile de restau­ riscă să-şi piardă din valoarea
este te rm in ată, nu a fost a­ zeul dacic", u n icu l de acest pune la dispo ziţia p u b lic u lu i (aici a depus Crişan iu ră m în - pe care istoria şi (im p ut Jc-au
rare şi renovare a m onum en­ problemă probată pentru acest an suma gen din tară, va putea fi v i­ la s fîrş itu l lu n ii iu nie a aces­ (ut. in ,linte a înce perii m a rii ...restanţe care co n fe rit-o A cţiunea de restau­
telor istorice din .judeţul nos­ necesară execuţiei p ro ie ctu lu i zitat. tu i an. P aralel cu vizita rea .se răscoale) a inceput să fic res­ rare şi conservare (pentru i are
a Muzeului judeţean la n să rii com enzii către I. S. zeală care ilustrează dezvol­ După repararea fu n d a ţie i, s-a nu se execută
tru s-a m ai scris pînă acum. de am enajare m uzeistică şi — D a r dacă nu se vo r aloca va organiza o expoziţie m u­ taurată din luna m artie ac. T ru s tu l de con stru cţii se an­
De m ni m ulte o ri în ziarul „D e corativa " H ucureşli. Acum , de pe acum fo n d u rile ? tarea aşezării Hunedoara în trecut la consolidarea lem nă­ gajase să form eze o echipă
nostru, o dată In „S cînteia". chiar dară am avea fu n d u ri, — Cred că avem perspecti­ evul m ediu, istoria C orvineş- rie i la care şa n tie ru l Hrad al specializata, dar n-a realizat-o
C lădirea rare adăposteşte va de a deschide m uzeul in Există un plan. defalcat pc nici acum ) sc desfăşoară ane­
erau analizate stările necores- M uzeul judeţean d in Deva, între p rin d e re a este aglom erată 1970... tilo r. cu ltu ra m aterială şi spi­ T.R .C .II. lucrează intens. ani şi obiective, a! tu tu ro r voios. strecurindu-sc p rin tr-u n
punzătoarc de lu c ru ri de pe „M ngna C u ria ", m onum ent is­ şi nu ne poate executa s u p li­ „M agna C u ria " este. deci. o ritu a lă a pă du renilo r, istoria Ş an tieru l b ise ricii de la m onum entelor istorice ce u r­ autentic la b irin t at a m în ă rilo r
m entar faţă de plan un vo­
construcţiei castelului etc. In
aceste şantiere, am înarea Ia toric şi de a rh ite ctu ră din se­ lum de lu c ră ri de aproape un problem ă foarte com plicată. O curtea in te rio a ră vor fi ame­ C iungani n-a fost deschis în ­ mează a fi restaurate şi reno­ de tot felul. Aceasta în tim p
colul al X V U -lc a , a in tra t în în tîrzie re a provocat lipsa u­ că d a to rită unor v ic ii de pro­ vate. De la bun început, el nu ce m onum ente de im p o rta n tă
nestirşi! a term enelor, nccon- m ilio n dc lei. najate b iro u ri pentru perso- cedură P entru eîteva m ii de
restaurare la data dc 1 ia ­ nor fo n d u ri care. la n u d u l a fost respectat. In anul 1968 deosebită, ca cel de la S trei,
cordanţa d in tre proiecte şt nuarie 1967, urm înd ca la 31 — In aceste c o n d iţii, presu- lor, în tirz ie şi mai m u ll des­ I n a iu l de specialitate, b ib lio te ­ Ici care depăşeau pro ie ctu l se execută, după cum am vă­ de exem plu, i.şi aşteaptă in te r­
p la n u ri de execuţie, con lu cra­ decem brie 1967 sâ fie te rm in a ­ punînd că în iunie se va da chiderea m uzeului C lădirea ; că docum entară, arh ivă , a 'e lie r in iţia l, a fost nevoie ca în tre a ­ zut. restanţele d in 19G7 Sînt venţia salvatoare a constructo­
de restaurare, sală pentru con­
rilo r
rea defecluoasă d in tre execu­ tă — ne relatează prof. în folosinţă clădirea, ce se va are valoare arhitectonică, cn- ga docum entaţie să circu le insă şi lu c ră ri la care s-a re­
Gheorghe Armâşcseu. inspec­ face ? re-i interesează pe specialişti, ferinţe, p ro ie cţii, sesiuni ş tiin ­ tim p de 3 lu n i pe la D irecţia nunţat. In 1966, de exem plu, Considerăm că stad iul actual
ta n ţi şi bene ficiari ş.a.m.d. M onum entelor Istorice, D epar­
tor la sectorul muzee şi m o­ — Vom ‘avea clădirea, dar dar m arele p u b lic nu poate fi ţific e ele. s-au alocat ICO.OOO lei pentru im pune o nouă analiză a m o­
S-au tras concluzii, s-au p ri­ num ente a) C o m ite tu lu i ju d e ­ nu mai avem fo n d u rile . Dacă plim ba t p rin sălitc goale. Pen­ tam en tul culte lo r, Episcopia lu c ră ri de conservare a ru in e ­ d u lu i de desfăşurare a lu cră­
m it răspunsuri în cnre se in ­ ţean pentru cu ltu ră şi artă. aceslen ni se vor acorda, vom tru rem edierea situa ţiei, sc în ­ A ra d u lu i, D.S.A.P.C. Deva, din lo r cetă ţii Deva. D in ţipsa u­ rilo r de renovare şi conserva­
dicau m ăsuri, ia r rezultatele... C ontractul nu a fost respec­ urm ă ri execuţia p ro ie ctu lu i de cearcă sotu(ia a m e n a jă rii li­ Restanţe care nou A ra d u l ş.a.m.d. Docu­ nui proiect şi a unui execu­ re a v e s tig iilo r tre cu tu lu i is­
tat (executant, T ru s tu l dc con­ am enajare m uzeistică cu un nei e xp o ziţii tem porare şi, e- tant. alocaţia bugetară s-a toric. M ăsu rile ce vor f» lua­
C it despre rezultate, este sem­
s tru c ţii H unedoara), după alt executant, in aşa fel ca v c n ln iiI. a unui la pid ar, în să­ m entaţia m ai circu lă şi acum. pierdut. In 1967, a lţi 50.000 de te trebu ie sâ constituie însă o
n ific a tiv un singur fnpt. ace­ m ulte insistenţe p ro m iţin - din u ltim e le trim estre ale a­ lile de In parter. se execută... urm înd ca după „a te riza re " lei sînt alocaţi tot pentru ce­ im pulsionare reală. Un nou la­
la că in 1963 trebuie să dis­ du-ni-se că în luna iunie 1968 n u lu i în curs sâ trecem la a- O situ a ţie m ai fe ricită exis- să se poală începe lu cră rile . tatea Devei. F xistă acum şi un b irin t al a m în ă rilo r este ne-
cutăm despre lu c ră rile pre vă­ vom putea face recepţionai ea. m enajarca propriu-zisâ. P lanul lâ la Castelul C o rvine M ilo r Tot în planul pc anul tre ­ Pentru tu m u l de pază dc proiect, dar T ru s tu l de con­ permis.
zute a se executa In... 1967. Am înarea de G lu n i cauzată de este aprobat, se cunoaşte des­ din Hunedoara, pc care D irec­ cut era prevăzută restaurarea la C ri vad ia există întreaga | s tru c ţii refuză contractarea.
Pentru 1968 nu s-a m ai alocat
T. ISTRATE