Page 8 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 8
4 DRUM Ul SOCIALISMULUI Sîmbolo 4 moi 196!
i rm m i i a im n ia w iria iM B
POT!
PROBLEMA AFRICII DE SUD-VEST PREZENŢE R O M Â N E ŞTI Dup! parada mili SPflNlfl: „Trei zile
m IN DEZBATEREA ADUNĂRII • -saga tară izraeliană de lupfră“ pentru
din Ierusalim
GENERALE au sosit aprobarea proiectului NEW YO R K 3 (Agerpres). revendicări econom ice
pentru a
ale) numai
obţine
tratatului de neprollterare... De- — In cadrul C onsiliului de
leqatîa qhanezâ a continuat Securitate au avu t loc noi dez
NEW YORK 3. — Trimisul special Agerpres, Nicolae vorbitorul, se opune prolife bateri pe marginea plingerii şi libertăţi dem ocratice
lonescu. transmite : Evoluţia dezbaterilor problemei A fricii de rării nucleare, dar acest lucru Iordaniei p rivin d parada m il:-
Sud-Vest. care este examinată în plenul sesiunii reluate a nu înseamnă că trebuie să (ie taiă izraeliană din oraşul Ie M A D R ID 3 (Agerpres). — cipanţi adunaţi in centrul o
Adunării Genprale a O.N U . Dermite să se poată constala că trecut n i şederea pericolul îmi- rusalim. Secretarul general al In fo rm a ţii provenite din d i rasului*. Agenţia Franco
statele africane sînt hotârite să acţioneze pentru a determina ncnl care ameninţă pacea in O N U ., U Thant, a prezentai ferite oraşe ale Spaniei prin Presse relatează despic de
adoptarea unei hotăriri elicienle cil mai curînd posibil, UI- lernaţională si securitatea In un raport in care se arată câ interm ediul agenţiilor de m onstraţia celor peste i.OU*»
timele luări de cuvint demonstrează cu prisosinţă acest Africa de Sud-Vest, reprezen- Iziaetu) a incălcal rezoluţia presă reliefează că cele „trei de persoane, caic an proles
lucru tind o negare a d re p tu ri Consiliului de Securitate a- zile de luptă" pentru reven lat in faţa siguranţei gene
lor om ului „Iată de ce doptatâ in un anim itate la 27 dicări economice şi libertă ţi ralc din M ad rid im potriv»
apri 1 ie in car e se cei ea conţi a-
„T im p u l unor noi discuţii a tate spre îndeplinirea lor au fost cerem tuturor deleqallllor sâ mandarea acestei parăzi m ili democratice, organizate la areslărdor operate în aceslc
trecut... acum a sosit vremea anulate de menţinerea relaţi acorde cel puţin aceeaşi aten tare. chemarea com isiilor m un ci zile
pentru o acţiune lermă si ilor economice ale puterilor ţie problemei A fricii de Sud- toreşti (organizaţii sindicale Cotidianul francez „L T lu -
eficace’* — a subliniat repre occidentale cu A frica de Sud". Vest*. A genţiile de presă transm it ale oam enilor m uncii nere m anile" scrie că „cele tic
zenlantul Ghanei, Rlchard Ak- In aceeaşi ordine de idei. vor- Expriinindu-sl în încheiere că Izraelul nu a ţinut, de ase- cunoscute de guvern). au cu zile de luptă au fost marca
wel. a cărui intervenţie a fost biloru! s-a referii la sprijinul părerea ca Adunarea Generală mf^iea, seama nici de nota se noscut un succes remarcabil. te. in capitala ^spaniolă, prin
«prerială în cercurile diplo politic si militar pc care unele sîi recomande Consiliului de cretarului general al O.N.U. In ciuda unei m ob ilizări fără numeroase m anifestaţii orga
matice de la O.N.U. ca rellec- ţări membre ale N A T O . îl Securitate „im punerea unor adresată g u vern ulu i Iz.raelulu5 precedent a poliţiei, in ciuda nizate în diverse puncte al*
tlnd starea de spirit a multor acordă rasiştilor snd-alricani. sancţiuni totale împotriva A fr i La 2 mai s-a desfăşurat Ia Ie sutelor de arestări pre ven ti oraşului. Fiecare dintre ele
state atricane. Trecind in re Observatorii politici de la cii de Sud", reprezentantul ve. in ciuda re p rim ă rii de grupau între 500 şi 2.000 de
vistă diversele hotârîri adop O N U . remarcă că ambasado Glmnei a declarai, de aseme rusalim. in prezenţa o fic ia lită m onstranţilor, zeci de m ii de participanţi. Aceştia. în d ru
tate de Orqani/.atia Naţiunilor rul A kw ei a fost primul repre- nea. că se impun-: ca acest or ţilo r izraeliene, o paradă m i m uncitori, tineri, studenţi şi m ul spre centrul oraşulu .
Unite în legătură cu această ganism „să la în considerare femei au pa rticip at la m a unde îşi dăduseră în tiln irc
zenlanl al statelor africane care litară care o provocat protes
problemă vorbitorul a ri?clo- a ridicat deschis in Adunarea posibilitatea excluderii A lricii te în ţările arabe. Cestul izra- nifestaţiile dc protest desfă scandau : „Libe rta te ". „D e
rat : „In timp ce aceste rezo Generală problema raportului de Sud din Organizaţia N o ţiu J A P O N IA . — In cadrul Expoziţiei internaţionale des şurate cu ocazia zilei de I mocraţie da, dictatură nu!"
lu ţii au fost sp rijin ite de n- nilor Unite". chise recent la Osnka, In care participă peste 30 dc ţâri. elian a provocat, de asemenea, Mai. pc străzile principalelor O delegaţie de 100 de per
de prioritate si urgenţă dintre
proape toate ţările afro-asiatice, cele două puncte aflate pe or In acelaşi spirit au vorbit re România a expus standuri cu maşini şi alte produse indus dezaprobarea C onsiliului de o ra ş e : M ad rid. Barcelona, soane. între care şi cunoscu
de statele din Europa răsări prezentanţii M auritaniei. Tan triale care au atras v iz ita to rii în pavilioanele sale. IN Securitate. Sevilla. Bilbao. Saint-Sebas- tul cineast Juan Antonio
teană sl de unele ţări latino- dinea de zi a sesiunii. „U nii F O T O G R A F IE : V izita to ri in pa vilion ul n. S. România. Joi noaptea. Consiliul de tian ele. Bardcn, a încercat să inmi*
amertcane. eforturile îndrep delegaţi — a declarat el — zaniei. Liberiei şi Kenyef. Securitate a adoptat in unani „La M adrid, scrie agenţia neze m in is tru lu i in fo rm a ţii
lor o moţiune dc protest re
ră român Vasile M a rtin o iu
Tunisia a întreprins zilele trecute un mitate o rezoluţie în care „de- americană UPJ, m a n ife sta ţii p m ta semnătura a peste
le au început in faţa sedur-
scurt turneu in R. P. Unga plinge profund faptul că Izra lui sindicatelor oficiale. L a n 75 000 de persoane.
3 (Agerpres)
T U N IS
—•
sim ilare şi
M anifestaţii
ră El a apărut pe scena ope
România se pronunţă pentru lichidarea Delegaţia C.C. al P.C R . con rei dm Budapesta în specta elul a nesocotit rezoluţia din sat de un grup de a p ro x ;m3- greve de protest s-au desfă
300 de
dem onstranţi,
tiv
dusă de tovarăşul Manea Mă- colele „B ă rb ie ru l din Sevilla" 27 ap rilie şi a organizat la 2 strigătul „Libertate, lib e rta şurat. dc asemenea, la B ar
nescu, m em bru supleant al şi „T ru b a d u ru l", bucurîn- mai parada m ilita ră la Ieru te" a fost reluat foarte re celona. Sevilla, Malaga. Bil-
definitiva a oricărui regim bazat C o m itetului Executiv, secre du-se de un deosebit succes salim". pede de cei 4 000 de p a rti bno şi în Asturia
tar al C.C. al P .C .R , pre
şedintele C onsiliului Econo
pe oprimarea şi discriminarea rasiala mic. a sosit la Tunis. Pe Franţa Presa irancczâ comentează eşecul
frvst
aeroport, delegaţia a
salutată de Mohamed Sa- PAR1S 3 — Coresponden
T E H E R A N 3 — Corespon rasială F.l a subliniat că O r tu rilo r omului, proiectul de yah. m em bru al B iro ulu i tul Agerpres, Georges Das
dentul Agerpres. N. Topovici, ganizaţia N a ţiu n ilo r Unite rezoluţie referitor la „educarea P olitic al C o m itetului Cen căl, transm ite ; La galeriile miniştrilor agriculturii ai „celor sase*
transm ite : Lnind cuvin-»uI in trebuie şi poate avea un rol tine retului in s p iritu l respec tral al P a rtid u lu i Socialist de artă ,,St. Luc" din P a rs .
cadrul Comisiei 1 a Confe im p ortan t in lupta pentru li tulu i pentru drepturile um a Desturian. şi de alte persoa a avut loc vernisajul expo
rinţei internaţionale a d re ptu chidarea tu tu ro r form elor de ne şi al lib e rtă ţilo r fun d a m e n ne oficiale ziţiei graficia nului român P A R fS 3 (Agerpres). — Presa franceză comentea tuala criză ar putea sa se a
rilo r om ului In punctul — con discrim inare rasială şi ap li tale ale om ului", in iţia t de de Jules Perahim, maestru eme ză pe larg eşecul înreg istrat de m in iş trii a g ricu ltu rii graveze şi nim eni nu contes
damnarea po liticii de apart carea rezoluţiilor adoptate de legaţia noastră îm preună cu r it al artei Expoziţia caie ai „celor şase" în tru n iţi m ie rcuri şi joi la Lu xem burg tă faptul câ m in iş trii de e x
heid a guvernului Republicii către Adunarea Generală şi alte 11 delegaţii, a mai p rim it Ungaria cuprinde pictu ri şi ceram i in încercarea de a ajunge la o înţelegere în pro ble terne ai „celor şase" se vor
fSurl-Af ricane. îeprezenlanlul de Consiliul de Securitate in adeziunea Franţei. Tunisiei şi ma organizării unei piele comune a produselor lac
român Paul Gogeam,» a a ră acest sens Marocului, care au cerut să fie B U D A P E S T A 3 (Ager- că va râm ine deschisă pu tate şi cărnii. găsi ln 30 mai în faţa unei
probleme ce va trebui foarte
tat că această poidicâ trebuie Tot în cadrul lu cră rilo r Con incluse p rin tre coautori, pre preş). — Cintâreţul de ope- blicului pină Io 31 mai.
exam inată in contextul opre ferinţei internaţionale a drep cum şi s p rijin u l UNESCO. „Este deci totuJ clar : în Părerea câ eşecul de la L u m u lt negociată. In această si
siunii rasiale care se exerCIA treaga Piaţă comună este în xem burg pune în cauză în tuaţie, guvernul francez va
sub diverse forme, nu numai criză". scr»e „ L ’ Aurore". D u treaga Piaţă comună, chiar invoca, fără indoialâ. scaden
în Africa de Sud şi Rhodesia, in a ju n u l s u p rim ă rii integrale
pă ce se întreabă dacă acest
ci şi in Angola, Mozambic. în legătura cu stabilirea locului pentru R.A.U.: Rezultatele eşec va com prom ite construc a barierelor vamale in tre ţa realizării pieţei agricole Iu
Africa de Sud-Vest unde o ţia europeană, ziarul ajunge „cei şase”, este exp rim ată .şi 1 iu lie Fără un acord în a
m in oritate privilegiată perpe referendumului Ia concluzia că el se datorea dc ziarul „Ln Nation". „ In a- cest sector, ng va fi posibilă
întîlnirea americano-vietnameză ţei este categorică : nici o u
tuează un regim de sclavaj ză în esenţă unor cauze de ccastă problemă poziţia F ra n o uniune vamală nici in do
Republica Socialistă România C A IR O 3 (Agerpres). — conjunctură politică şi nu u m eniul industrial
M in is tru l de interne al Re nor caii2c economice p ro fu n niune vamală fără Iairopn
— a declarat vo rb ito ru l — se H A N O I 3 (Auerpres) — necondiţionată a raidurilor tre cele două părţi. Aceste pu blicii Arabe Unite. Cha- de In acesl sens. „ L ’A m o re "
pronunţă pentru lichidarea de Agenţia V N A a transmis tex de bom bardam cnl america convorbiri oficja1e vor putea araoui Gomaa. a anunţat aminteşte că Belgia este în verde", arată ziarul Râmine
tul unei declaraţii a M in iste ne şi a tu tu ro r celorlalte ac începe la 10 mai 1968 sau ci- căutarea unui guvern, iar de văzut dacă viitoarea în lîl-
fin itivă a oricărui regim bazat vineri rezultatele referen Prima consecinţă a
ru lu i A face rilo r Externe M te de război întreprinse îm teva zile mai tîrziu I Lai ia in preajma alegerilor n i ir a m in iş trilo r ag ricu ltu rii
ne oprimarea şi discriminarea R D . Vietnam cu prl'v'Te ta potriva R. D Vietnam, şi a ★ d u m u lu i asupra pro gram u generale, fapt ce nu le-a per de la sfuşitu l acestei luni va
nivelul, locul şi data convor poi să inceapă convorbiri W a s h i n g t o n 3 (Ager lui econorme-polltic preco mis reprezentanţilor acestor reuşi să soluţioneze u proble devalorizării....mone
nizat de guvern După cum
b irilo r oficiale dintre R O despre alte probleme de in pres) — Preşedintele S.U.A.. informează agenţia MEN.
Vietnam şi Statele Unite teres pentru ambele părţi. Lyndon Johnson, a anunţat 99.989 la sută din popu ţâri să se angajeze concret in mă atîl de spinoasă „Euro- dei uruguayene
0 noua operaţie nare la care au recurs S U A., Guvernul R. P Vietnam sa să că guvernul R. D V ie t laţia ţârii s-a pronunţat în problemele dezbătute la L u |iu (..celor şase" — n r ). a fir
vin eri la o conferinţă de pre
Tn faţa tactici» de târâgâ
hotărirea
guvernului
lută
xemburg.
guvernul R D. Vietnam — francez, de a oferi Parisul nam a fost in fo rm a t că „da favoarea acestui program. mă „L a N ation" se află as M O N T E V ID E O 3 (Ager-
tăzi „in »iană" in toate do
de transplantare se spune în declaraţie — es ca loc pentru convorbmi în ta de 10 mai şi alegerea Pa preş) — P rim u l rezultat al
te de părere că intre Hanoi tre R D. Vietnam şi Statele risu lui ca loc de con vorb iri meniile. deoarece pentru mo devalorizării recente a mone
melii nu există voinţa p o liti
a inimii şi Washington ar trebui să Unite, aşa cum a declarat sint acceptabile pentru Sta Dezvoltarea că necesară dc a se continua dei uruguayene îl constituie
tele Unite" El a adăugat că
înceapă
im ediat convorbiri
m in istru l de externe francez.
hotărirea guvernului de spo
oficiale G uvernul R D Couve de M urville . la 18 a „acesta nu este decit un pas" po calea aleasă. Şi adevărul rire cu 50 la sută a l.arifelot
Vietnam a h o tă ril să nu şi a precizat că S U.A. voi
S T A N F O R D 3 (Agerpres). mească pe m in istru l Xuan prilie 196R. menţine strînse consultări in nc obligă să spunem că nu la energie electrică şi telefoa
— Joseph Rizoi, căruia o T huy drept reprezentantul G uvernul R D. Vietnam toate etapele cu aliaţii lor. culturii în Polonia Franţei trebuie să-i revină ne. Salariaţii dc stat. «are an
echipă de chirurgi de la său. care să inceapă convor A genţiile de presă m enţio declarai săptâmîna trecută
clinica Universităţi» Stan- biri oficiale cu reprezenlan- consideră că Parisul, întoc nează că trim isu l Statelor VAR SO VJA 3 — Corespondentul Agerpres. I D um i- răspunderea pentru aceasta' grevă de 24 de ore in s p riji
ford (California) i-au trans t ul guvernului S.U.A., pen mai ca Pnom Penhul şi Unite la convorbiri va fi A- traşcu, transm ite : La 3 mai au fost inaugurate in Polonia La rîndul său. „C o n.ba t” nul cererilor de m ărire a sa
plantat joi inima unui do Varşovia este un loc adecvat tradiţionalele zile ale c u ltu rii, cărţii şi presei. T im p de face aprecierea câ s-a vorbit larii lor au anunţat câ vo*
tru a hotărî împreună cu verell Harrîm an, ambasador
nator anonim, a trecut pe partea americană încetarea pentru convorbiri oficiale în cu însărcinări speciale. aproape două sâptămini la oraşe şi o lună la sale vor fi prem atur despre progresul ire Incrla din nou lucrul ca tu*-
rioada critică a prim elo r organizate peste 50 000 de manifestări cu caracter c u ltu mare a scăderii va lo n i e fe o
zece ore post-operatorii şi ral la cluburi, biblioteci şi case de cultură. La biblioteca versibil al Pieţei comune A c tive a salariilor lor.
se comportă satisfăcător. centrală din Varşovia a fost inaugurată expoziţia ..Presa
să-i fie aplicată respiraţia Icar va trece la S.U.A. progresistă a organizaţiilor de tineret în perioada 1918-
Cu ţoale acestea, continuă
1968“ .
sufe
artificială , bolnavul
nare ca urm are a tu lb u ră 6.3 milioane hm de Pâmlnt le de 8 055.000 de elev» cup rin şi în acest an şcolar in Criza de guvern
Despre dezvoltarea c u ltu rii in Polonia vorbesc cifre
rin d de deficienţe pu lm o
r ilo r cardiace de care a su Un sondaj privind toate formele de învâţâm înt Fiecare al 4-lea polonez —
p o triv it unor recente statistici — învaţă. In 1967 au fost
fe rit în u ltim ii şapte ani W A S H IN G T O N 3 (Ager re a sistemului solar. din Belgia continuă
pios). — Observatorul naval M ajoritatea asteroizilor au popularitatea candi tipă rite 9 694 titlu r i de cărţi şi broşuri, in tr-u n tira.i to
Rizor a fost pină în pre orbite bine stabilite, dar unii tal de 105.5 m ilioane exemplare, de 3,7 ort mai mare de-
zent victim a a trei crize american din W ashington a d intre ei se apropie p e ro d ic cît cel din 1937 D intre ele. aproape jum ătate sînt cărţi
cardiace, starea lui fiind raportat că asteroidul Icar. un de Soaie. D intre toţi. Icar se daţilor la preşedinţie ştiinţifice. B R U X E L L E S 3 (Agerpres) nou despre o apropiere între
considerată drepl critică. El fragment de stincâ cu un dia apropie cel mai m ult - - !a A n u l trecut au apărut 54 de ziare într-un tira j anual — Criza de guvern dm Bel soeial-creştmo şi liberali ln
a fost internat in spital în metru d r a p ro xim a tiv 1000 distanţa de 2? m ilioane k ilo W A S H IN G T O N 3 (Ager de peste 2 m iliard e exemplare. In prezent, în Polonia apar gia, declanşată cu 86 d r zile vederea soluţionării crize «u-
‘
m artie 1968. aşteptînd să metri, a trecut la 290 milioane metri. Aceasta este jumătatea pres). — Un sondaj între 1 475 de publicaţii. In 1967. în Polonia existau 5 001 in urmă, persistă şi. după pă vei narnentale.
apară un donator B ol kilom etri de Soare şi «ie în prins în n n d u rile studen biblioteci cu 180 de m ilioane volum e — dc două ori mai rerea ziarului francez ,.1’Au-
dreaptă cu toată viteza spre distantei dintre Soare şi rore", nu se întrevede nici o
navul şlia că o grefă car Mercur, planela cu orbita cea ţilo r din peste 1.000 de fa m u lt deeît in 1956 — care au fost citite de un num ăr
diacă era singura sa şansă Pârnint La 15 iunie, asteroidul mai apropiată de Soaie cultă ţi şi colegii americane, de persoane de două ori mai mare deeît în 1956, adică 15,4 perspectivă apropiată de solu
de salvare. Joi dimineaţa, Icar sc va afla la o distantă cu p liv ire la popularitatea mii ioane. ţionare Referindn-se la lide
un nit bolnav dc la clmica de 6.5 milioane kilom etri de Cu toate că perioada de re d ife riţilo r candidaţi la ale rul socialist Leo Collard. de
P am int — n distanţă mică din voluţie a lui Icar în ju ru l Soa
U n iversită ţii Stanfonl. su gerile prezidenţiale din
punct de vedere astronomic. relui este de 408 zile, fenome semnat de rege pentru râu-
ferind de o maladie cere S U .A ., a indicat urm ătoa
brală inom abilă. a încetat Astronom ii consideră că e nul de apropiere are loc nu rele : Eugene M cC arthy a încheierea lucrărilor larea căilor posibile de ior-
din viaţă Ţesuturile şi g ru xistă m ii de asteroizi în siste mai o dată la 19 ani. Astrono p rim it 285.988 voturi, faţă de mare a unui nou guvern, zia
pa lui dc singe fiind com mul solar, din care 1.650 au m ii am atori vor trebui să aibă 213 832 cite au fost acorda ru l este de părere acosla
patibile cu cele ale lui Ri telescoape cu lentile de cel pu te altu i candidat democrat, Adunării Naţionale cehoslovace
fost observaţi D im ensinnra nu va reuşi să constituie eu
zor, mima acestuia a fost ţin 38 centim etri diam etru senatorul Robert Kennedy.
transplantată în cadrul li lor variază intre 16 şi 800 k i pentru a putea observa aste Fostul vicepreşedinte repu P R A G A 3 — Coresponden cheierea dezbaterilor pe m a r vernul.
nei operaţii cu o durată dc lometri diametru. Astcroizii roidul. A stronom ii consideră blican. Richard Nixon, a tul Agerpres, E. lonescu. ginea Declaraţiei guvernului, După num -ioase eşecuri su
4 ore şi jumătate. Tn ace sînt corpuri cu o form ă nere că distanţa dc 1a Pâmînt la în tru n it 197 167 .voturi, iar transm ite : V in e ri s-au înche a luat cuvintul O ldrich Cer- ferite de mai m ulte persona
laşi tim p. rin ich ii donato gulată care ar putea fi frag Icar este m u lt prea mare pen guvernatorul stalului New iat la Praga lu crările celei nik, preşedintele guvernului
ru lu i au fost grefaţi altor York, Nelson Rockefeller, R S. Cehoslovace. Adunarea lită ţi politice însărcinate cu
doi bolnavi. mente ale unei planete dis tru a exista temeri legate de o a ob ţinu t 115.937 voturi. de-a 23-a sesiuni a A d u n ă r i Naţională a adoptat in unani formarea nouuu guvern bel
truse în perioada de form a eventuală ciocnire. Naţionale cehoslovace. In în m itate acest document. gian. se voroeşte acum d-n
—
CURIER • CURIER. CURIER . CURIER • CURIER • CURIER
M a rţi s-a deschis ta Mos meze". D ocum enlul citează plicitate la asasinat. Ei au lalt a fost atins dc tiru l an Am erica Latină. In cadrul bare de aur. pepite (bucăţi Bolnavul care a suferit a-
cova un festival al film u lu i cazurile in care in urma n- fost acuzaţi de a fi pa rtici tiaerian deasupra oraşului unei conferinţe de presă, de aur nativ) şi monezi. Po ccaslă operaţie este o femeie.
consacrat vie ţii şi activităţii tacurîlor lansate de trupele pat. împreună cu alţi 12 Pori lla rc o u rt şi s-a prăbu preşedinlele secretariatului. triv it unor declaraţii făcute M edicii declară că starea pa
lui K arl M arx. La num eroa nmericano-saignneze au fost foşti SS-işti, la e xte rm ina şii în mare. Juan Vargas Pueblo (Chile) zia rulu i „L a Prenza" de cientei «ste satisfăcătoare. Fi
se cluburi şi case dc c u ltu ucişi şi răn iţi mai m u lţi ce rea a 120.000 persoane in a arătat că 90 de m ilioane m e m b rii unei expediţii, la catul transplantat provine
ră vor fi proiectate docu- tăţeni tim p u l celui de-al doilea Organizaţia N a ţiu n ilo r U de latino-am cricani nu ştiu Paracas a fosl descoperit dc la o iiersoană decedată.
m cnlare oglindind aspecte război mondial. nite şi F.A.O., in tr-o scri să scrie şi să citească iar 100 m o rm în tu l lui W illia m Read Nici un alt am ănunt nu a
ale a ctivită ţii ştiin ţifice a In portul japonez Sasebo Cei 15 foşti SS-işti au luat soare adresată m em b rilo r a- m ilioane de persoane nu au care a cutreierat m ările în fost încă relevat. La cererea
întem eietorului socialismului a acostat subm arinul nucle parte, de asemenea, la „d u ceslor organizaţii, fac apel locuinţe. Num ai 2 ta sulă secolul X V II. fa m iliilo r, numele donatoru
ştiin ţific, ale luptei desfăşu ar american „S w ordîish". Es m inica sin g e ro a să ^d in loca la o contribuţie specială in din elevii care term ină şco lui şi al prim itoarei sînt păs
rate dc el pentru unitatea te cea de-a 13-a vizită a litatea poloneză Slunlslnw, la lile medii ajung la facu lta In apropiere de capitala trate în secret.
clasei muncitoare din Eu unu! subm arin nuclear a- 12 octombrie 1041, vinde au vederea a ju to ră rii de urgen te. Sint extrem de rare cazu Columbiei, Gogota. s-a pro
ropa. mencnn ln Sasebo. Sosirea fost ucişi 12.000 de evrei po ţă a refug ia ţilor arabi care rile. a arătat vorb itoru l, cind dus un grav accident de c ir fn capitala daneză s-a a-
vasului a provocat din nou lonezi şi maghiari. se află in Iordania, Siria şi in tr-o universitate latino-a- m m ţat că 100 de conteinere
Reprezentantul permanent vii proteste. In oraş a avut Republica Arabă Unită, în mericană pătrund şi fiii dc culaţie. Un autobuz care c ir pline <u zăpadă radioactivă
al Cambodgiei la O.N.U.. lor o puternică dem onstra Postul de radio Biafra a cula pc un d ru m de munte şi cu rămăşiţe ale bom bar
Iluo t Sambath. a adresat o ţie im p o trn n vizitelor sub anunţat că recent au fost urma evenimentelor din O- ţărani. s-a prăbuşit într-o prăpastie dieru lui american „H-52", ca
scrisoare preşedintelui Con m arinelor nucleare america doborite două avioane m ili ricn tu l M ijlo c iu din iunie 20 de persoane şi-au pierdut
siliului dc Securitate ir, ca ne în po rtu rile Japoniei. tare apnrţinînd forţelor fe anul trecut. La Paracas, o localitate si re s-a prăbuşit la 21 ianua
re condamnă „violarea spa derale nigeriene. în tim p ce tuată la aproape 300 km sud viaţa, iar şase au fost grav rie in Groenlanda cu 4 bom
ţiu lu i aerian şi n te rito riu Un tribu na l din M unster efectuau raidu ri de bom bar In capitala statului Ecua dc capitala Perului, ar fi fos» rănite. be nucleare (a bord, au fost
lui cambodgian, urmată dc |R. 1 . a Germaniei), a con dament asupra poziţiilor tru dor au avut loc lucrările se descoperită comoara p ira tu stocale la baza americană din
acte de agresiune îm potriva damnat vineri trei foşti SS* pelor biafreze. P rim u l axion cretariatului permanent al lui W illia m Read, evaluată La spitalul „A dd cub rookc" Thule. Ele urmează să fie
unor localităţi dc graniţă co işti la inebisoare pe viaţă şi a fost doborî! in apropierea din Cambrîdgc a fost rea li U.R.S.S. — La Uzina de
mise de către forţele m ili la privarea de dre pturi ci localităţii A fikpo. situată in Congresului u n ită ţii sindica la 10 m ilioane dolari. Co zată prim a transplantare dc trim ise în Statele Unite pen transform atoare dîn Zapo-
tare amcricano-sud-vîetna- vile pentru asasinat şi com partea de nord a ţării. Celă le a oamenilor m uncii din moara ar fi constituită din ficat din Marea Britanie. tru a fi îngropate. rojîc.
R E D A G Ţ IA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I! tir, Dr. Petru Groza or. 3S, telefon 12 75, 13 83, 23 17. — T IP A R U L i în tre p rin d e re a p o lig rafică H u n e d o a ra —Deva. .1065