Page 81 - Drumul_socialismului_1968_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA !

Toate organizaţiile de partid să-l aibă în ve d îre : nici un
de la oraşe sint preocupate a­ IOAN SIRBU propagandist să nu se prezinte
cum de inchiderea in bune nepregătit pentru con vorb irile
co n d iţii a anului şcolar in sis­ şeful secţiei de propaganda recapitulative. înţelegem că
tem ul învâ tă m în tu lu i de partid. a Comitetului judeţean este vorba de o pregătlie m ul­
Tn acest sistem sc include si Hunedoara al P.C.R. tilaterală, cunoaşterea dc către
universitatea serală dc mar- toţi a m aterialului parcurs in
xism -leninism , şcolile econom i­ acest an <lc învălârnint, aşa in ­
ce si uzinale de partid. Preo­ c it sa poată ajuta cursanţii în
cuparea este firească, necesară tare a fost trim is sl com itete­ însuşirea cunoştinţelor si în
4 pagini 30 bani — pe lin ia in d ic a ţiilo r ce ne-au lor m unicipale si orăşeneşti. desprinderea concluziilor, a în ­
ANUL XX. NR. 4.166 DUMINICA 26 MAI 1968
fost da t* de conducerea p a rti­ P i baza acestuia, organizaţiile văţăm intelor ce Si impun pen­
dului. de partid respective trebuie tru activitatea lor prezentă sl
Scopul principal, (iru l care să-si întocmească planuri de viitoare.
De aceea, la pregătirile ce se
trebuie să străbată întreaga măsuri proprii, să lie concrete fac. trebuie să se aibă tn ve­
şi să se urmărească înfăptuirea
activitate organizatorică pe a-
Adunarea populară a Blaj consacrata ceasiă linie, este aprofundarea lor întocmai. todic, procedeele si m ijloacete
în afa ra de zbaterii te­
dere.
Un loc de frunte in întreaga
m elor sta b ilite , aspectul m e­
stud iului Sn toate cercurile si
preocupare trebuie să-l ocupe
a
cursurile, îndeosebi
docu­
m entelor C o nferinţei N aţionale
to rii le îolosesc In co n vo rb irile
a le cto rilo r. Lor It sc cere o
a P.C.R. sl a altor docvimentc pregătirea propagandiştilor si pe care propagandiştii si lec­
cu cu rsa n ţii, astfel
ca aceştia
elaborate în perioada de după cunoaştere profundă a întreg u­ din urmă să primească m axi­
lui m aterial parcurs In acest
conferinţă şi care au fost re­
aniversam revoluţiei din 18 4 8 comandate spra studiu. Acesla an. precum si alte cunostînlc mum de a iu to r în însuşirea
politice, economice şi de spe­
m aterialului. Este bine ca Ia
este deci o b ie ctivu l principal.
pregătirile respective
se
să
cialitate. astfel ca să poală a-
Dar pentru atingerea lui se im ­
pun unele măsuri si acţiuni la
docum entar
losi un m aterial
recapitulative dezbateri in te re­
care, in cele ce urmează, do­ slgura în cadrul co n vo rb irilo r demonstreze cum se poate fo­
resc să mă refer. sante sl folositoare. S-a stab ilit su p lim e n ta r: o hartă, o plan­
ca aceste pregătiri să se orga­ şă, un calcul econom ic de­
nizeze în cîteva localităţi — m onstrativ si com parativ etc Se
De la tiim iş ii speciali Ager- Pregătirea Deva. Hunedoara. Petroşani. Impun, de asemenea, unele e x­
pres, Gheorghe Secuiu, Stei ian Cumularea tovarăşului Brad. O răslie. Haţeg. Iiia şi h puneri. consultaţii, discuţii se­
Lonstantineseu. T ra ia n C'atin- nevoie pot fi sî altele — pen­ parate asupra un or pro­
cescu. lectorilor şi tru a usurn deplasarea si spri­ blem e m ai p u ţin cunos­
Sim bâtă. la lila j. lo calita te jinirea p re gă tirii lor cu acti­ cute. In cadrul p re g ă tiri­
de m u lt in tra tă în con ştiin ţa vişti ai C om itetului judeţean lo r la care ne re ferim , nu
şi istoria p o po rulu i nostru, a ion Gheorghe Maurer propagandiştilor de partid In funcţie, de p ro li- trebuie să aibă loc aspectul sau
bătut in im a În tre g ii ţă ri Aşe­ lu l ce rcu rilo r pe care le con­ procedeul scolastic, lim itat la
zarea dc Ja în tiln ire a T irn a - duc. propagandiştii trebuie să înlrebare-răspuns si din nou
velor a re tră it cu intensă e­ Ne-ara obişnuit să spunem — se pregătească pentru dezba­ întrebare-răspuns. înlocuirea
m oţie m om entele de mare $1 aceasta este realitatea — că teri (ne referim la con vorb i­ dezbaterilor v ii, fireşti, concre­
înă lţa re şi a v in t dc acum 120 D raci tovarăşi. firm â ri a n a ţiu n ii rom âne şi rezonanţă europeană, o vig u ­ una patrie, ca îm preună să eficienta propagandei noastre rile recapitu lative din cercuri te si Interesante, cu procedee
de ani, cind pe C im p ia L ib e r­ Aşa după cum bine ştim , creşterii co n ştiin ţe i ei de sine, roasă m anifestare p o litică pen­ asudăm c u ltiv in d -o şi Îm p re u ­ depinde în măsură hotârltoare si cursu ri) în ju ru l a două teme pe care e bine să le conside­
tă ţii 40.000 de oam eni, ascul- după cum ştim aceasta cu evenim entele de la 1848 — tru recunoaşterea d re p tu rilo r nă să gustăm dulceaţa fru cte ­ d* oamenii care o desfăşoară, mari. Una să lie axată pc teme răm că le-ara abandonat de
tîn d glasul şi în d e m n u l unora m intea şi su fle tu l nostru, săr­ în tim p u l cărora în M oldova, naţionale şi sfârim a rea la n ţu ­ lo r oi" In acelaşi sens m i­ de pregătirea lor politico-idco- din program ul stab ilit in iţia l, mult, n-ar rezolva nim ic din
d in tre cele m ai lu m in a te bătorim astăzi îm p lin ire a a T ra n silva n ia şi Ţ ara Româ­ rilo r despotism ului. N ăzuinţe­ lita u re v o lu ţio n a ri m ag hiari, logicâ de c u ltu ră generală, de iar alta p? problem e dc p o liti­ ceea ce ne propunem în legă­
m in ţi pe ra re le-a a v u t isto­ 120 de ani de cînd aici, la nească a fost desfăşurat la rg le m aselor reu nite aci, în rîn - in tre care M ilia ly Tancsics, pasiunea sî răspunderea de ca­ că externă. în lum ina u ltim e ­ tură cu pregătirea cadrelor de
ria romanească, s-au rid ic a t la B la j. străvechi centru dc c u l­ stin d a rd u l id e a lu rilo r sfinte d u rile cărora, a lă tu ri dc ro ­ Sandor P e to f\ T e le ki Laszlo. re trebuie să dea dovadă in lor documente ale pa rtidu lui si propagandişti.
luptă pentru în fă p tu ire a idea­ tură românească, s-a desfăşu­ de em ancipare socială şi na­ m âni. sc a fla u m ag hiari şi secuiul G abor A ron şi fru n ta şi această calitate. Intenţionat, nu statului nostru. Fireşte, dacă
lu rilo r re vo lu ţio n a re ale po­ ra t adunarea na ţion ală de pc ţio n a lă — au co n s titu it înce­ germ ani — h o tâ rîţi să dea ai po pu laţie i săseşti ca Ştefan mă vot referi în general la ac­ se consideră necesar, sc pot a­
p o ru lu i. A cum . ca şi atunci, C im pia L ib e rtă ţii — unul d in ­ p u tu l unor profunde şi însem ­ curs nou is to ric i şi sâ-şi orîn- L u d w ig Roth, A n to n K u rz, Accentul pe
toată noaptea au cob ortt către tre m om entele m em orabile ale nate tra n s fo rm ă ri în via ţa ţă­ duiască o via ţă m ai bună — M a x im ilia n M oltke. Im p o rta n ­ tivitate a dc propagandă si pro­ borda şi alte probleme. O ri­
vestita cim p ic oam eni din re vo lu ţie i de la 1848— 1840 din r ii. la capătul cărora avea să şi-au găsit reflectarea în pro­ ta lu p te i u n ite s-a v ă d it preg­ pagandişti, cl numai la acea cum. propagandiştii trebuie să
A lb a Iu lia . din A iu d şi din Transilvania. Parte integran­ se făurească R om ânia m od er­ g ra m u l de reve nd icări adop­ nant in tim p u l a c ţiu n ii desfă­ parte de propagandă ce o des­ so pregătească tem einic desfăşurarea
C im pcni, stră n e p o ţii lu i A vram ta a revoluţiei din Ţările roma­ nă. ca stat independent şi u­ tat. avind ca idei de bază do- şurate sub 'co m a n d a genera­ făşurăm în cadrul form elor d î La ora actuală, unele orga­
lancu d in satele m oţeşti, a lă ­ ne, re vo lu ţia dostâşuratâ acum nitar. bîn dire a lib e rtă ţii naţionale, lu lu i polonez lo s if Bem, care, nizaţii de partid au pregătit pro ­
tu ri de ţă ra n i d in Vinerea, douăsprezece decenii în T ra n ­ R e voluţia burghezo-dem o- de sfiin ţa rea iobâgiei, lilzerta- cu oastea sa, fo rm a tă din m ii învătăm int de la oraşe, pe care pagandiştii Ja prim a lo r temă. convorbirilor
Keisa, din R eireşli şi Crâ< io ­ silva n ia a reprezentat c o n ti­ craticâ din J848 — de te rm in a ­ tra in d u stria lă şi com ercială, şi m ii de rom âni, m ag hiari, ne pregătim s-o închidem pină A ltele urmează să-i preqăteas-
nel, d in Z latna şi Tciuş. nuarea pe o treaptă superioa­ tă de profunde cauze interne asigurarea de d re p tu ri cetăţe­ secui şi germ ani, a iz b u tit să în ju ru l datei de 15 iunie a.c. că la ambele teme in tr-o sin­
Acum , ca şi atunci, a lă tu ri dc ră a Iupiei seculare pe ntru c- — a învolburat Ţ ârile române neşti. întron area un ui regim alunge trupe le habsburgice de gură zi. In această p rivin ţă nu din cercuri
rom âni se a flă m u lţi m ag hiari lib e ra re naţională şi socială, în c o n d iţiile unor ră stu rn ă ri p o litie dem ocratic în interesul pe aproape în treg te rito riu l In acest scop, secretariatul s-a dat o „retetă". Fiecare co­
şi saşi, căci, aşa cum spunea in scriin d u -sc la loc de cinste sociale care au cup rin s în tre a ­ tu tu ro r lo c u ito rilo r T ra n s ilv a ­ T ra n silva n ie i. C om itetului, judeţean. Hunedoa­ m itet de partid, m unicipal sau
vitea zul lancu, „fire a nc-a a­ în cartea de aur a istoriei po­ ga Europă. F lă că rile re vo lu ţie i niei. Cu toate acestea, d a to rită ra al P artidului Com unist Ro­ orăşenesc, îm preună cu acti­ şi cursuri
şezat în una patrie, ca îm ­ p o ru lu i nostru. au ţîş n it cu intensitate dc la A dunarea de la B la j a săpat îm p re ju ră rilo r istorice, lim ite ­ mân a elaborat un plan de mă­ v iş tii C om itetului judeţean do
preună să asudăm c u lţi vinci-o M om entul pe care îl a n ive r­ Palerm o, Paris, V iena şi B er­ adine în conştiinţa participan­ lo r inerente acelei epoci, nu partid, are la titudinea să pro­
şi îm preună să gustăm d u l­ săm capătă se m n ifica ţii şi re­ lin. pina la Pesta şi P/aqa. la ţilo r ideea necesităţii u n ită ţii s-a p u tu t realiza un ire a de­ suri care a fost prelucrat cu cedeze cum consideră că e Dacă avem în vedere posibi­
ceaţa fru c te lo r ei“ ... A tun ci, zonanţe d in tre cele m ai p ro ­ C racovia şi Bucureşti, popoa­ p o po rulu i rom ân, idee fu n d a ­ plină a fo rţe lo r re vo lu ţio n a re activu l de partid. Pentru orîen- mai bine. Un lucru însă trebuie lită ţile reale de care dispunem,
in zilele fie rb in ţi ale lu i m ai funde acum, în con te xtu l Îm ­ rele co n tin e n tu lu i fiin d p rin ­ m entală, om niprezentă în tot ale n a ţiu n ilo r asuprite. Dez­ putem fi op tim işti în pregătirea
1848, veneau Ja lila j c ă rtu ra ri p lin ir ii şi depă şirii cu m u lt a se în iureşul unor lu pte dc tim p u l de sfăşură rii evenim en­ binarea in tre n a ţio n a lită ţi a le cto rilo r st propagandiştilor.
v e stiţi de peste m u n ţi, adu- id e a lu rilo r pentru care au lu p ­ masă cu caracter na ţion al şi te lo r d in T ra n silva n ia , şl a tit provocat mari daune luptei Probleme deosebite aici n-ar
etnd T ra n s ilv a n ie i m esajul dc ta t ge ne raţiile de la J848. al social. M işcă rile de elibe rare de v ib ra n t e xp rim a tă in s tri­ lor, «i uşurat a c ţiu n ile co n tra ­ trebui să se ridice.
îm b ărb ătare şi u n ire al M o l­ iz b in z ilo r rem arcabile dobin- ale popoarelor afla te sub do­ gă tul ţă ra n ilo r în tru n iţi aici ; re vo lu ţie i. In cele din urm ă, Cea mai mare atentie si răs­
dovei şi Ţ â rii Rom âneşti. Ia r dite p rin tr-o m uncă eroică, pa­ m in a ţia habsburgicâ — ro­ „V re m să ne u n im eu ţa ra l". re vo lu ţia burghezo-dem ocrati- pundere trebuie să manifestăm
B la ju l, încă dc pe atunci ve­ sionată pentru desâvirşiren mâni,- m aghiari, cehi. slovaci, Acesta era un deziderat n a ţio ­ câ din T ra n silva n ia a fo s t în- fala de organizarea con vorb i­
che aşezare de c u ltu ră şi sim ­ construcţiei- societăţii socialis- ita lie n i, sîrbi, croaţi, polonezi, nal fundam ental. A sem ănător frin tă . La aceasta avi c o n tri­ rilo r în cercuri şi cursuri. A ici.
ţire românească, i-a p rim it cu * *4er -Aducem, cu acest p rile j, m ra in ie n i — au căpătat o am ­ a lto r evenim ente, re vo lu ţia din b u it nerezolvarea revendică­ in decursul anului şcolar, s-au
m are em oţie şi bucurie. om agiu) nostru tu tu ro r lu p tă ­ ploare şi o vigoare ncm a iîn- 1848 a strîn s sub fla m u rile ei r ilo r naţionale şi sociale e- iv ii citeva greutăţi determ ina­
Astăzi, B la ju l, încărcat de to rilo r pentru libertate, revo- tîln ite . zd ru n cin in d d in tem e­ exp onenţi ai p o p o ru lu i rom ân senţialc pentru care masele te de factori ob iectivi. La a-
g lo riile tre c u tu lu i, şi-a întâm ­ J u ţio n a rilo r acelei epoci care lii acest im p eriu anacronic. din cele tre i princip ate. La m ilita u , inconsecventa şi in ­ costea s-au adăugat si altele,
p in a t oaspeţii s tră lu c ito r în p rin activita tea lo r neobosită, In T ra n silva n ia , criza o rîn- B la j. la o la ltă cu tra n silvă n e ­ teresele c o n tra d ic to rii ale b u r­ de caro noi. organizaţiile de
straiele sale sărbătoreşti. L o ­ p rin cugetul lo r în a rip a t au d u irii feudale, care se făcea nii. s-au găsit m ilita n ţi şi căr­ gheziei a p a rţin în d d ife rite lo r p a rtid , avem cun oştin ţă şi pe
n a ţio n a lită ţi, in te rve n ţia b ru ­
c u ito rii săi, care îşi iubesc cu adus nepieritoare c o n trib u ţii s im ţită încă din secolul al tu ra ri din M oldova şi Ţara tală a arm a te lo r im p e ria le care. dacă le sesi/am d*n tim p
d ă ru ire oraşul, l-a u îm p o d o b it Ja clădirea e d ific iu lu i m ăreţ X V lIl-le a . îmbrăca form e deo­ Românească, in tre care Vasile habsburgice şi ţariste, care Ic puteam evita.
cu m ii de steaguri şi flo ri, avi a l patriei. sebit dc ascuţite. E xploatarea A lecsandri, A le x a n d ru loan au înâbvişit în sînge a tit revo­ Cele mai m ulte cercuri şl
făcut să strălucească nenum ă­ In istoria naţională. T ra n ­ crînccnâ la caic cran supuşi Guza, Alecu Russo. Coslache lu ţia ro m â n ilo r, c it şi revo lu­ cu rs u ri insă si-au desfăşurat in
ratele plăci aşezate pe vechi silv a n ia a ju ca t din totdeauna iobagii — ro m â n i şi m ag hiari N egri, George Sion, A xente ţia popo rulu i ungar. mod normal activitatea. Por­
e d ific ii sau pc case modeste, un rol dc o covârşitoare im ­ — d in partea n o b ililo r pro­ Sever, A ron F lo ria n , Ion M a- nind de la această realitate,
pe care sin t scrise, ca în portanţă. A ic i a fost cen tru l p rie ta ri de pă m in t, genera pu­ ioreseu şi a lţii, sim b olizîn d Cu toate acestea, re vo lu ţia
tru n c h iu l u n u i arbore secular. p u te rii străm oşilor noştri — ternice c o n tra d ic ţii de .clasă p rin prezenţa lo r holârîrea d in T ra n s ilv a n ia s-a înscris este necesar să facem totul
Iile de is to ric : B la ju l celei dacii, şi s-au în ă lţa t apoi, pe R evendicările sociale se îm b i­ po po rulu i rom ân de a-şi fă u ri in istorie ca un evenim ent cu pentru a asigura încheierea In
m ai vechi şcoli rom âneşti, nau strîns cu cele naţionale, o via ţă dem nă şi a realiza u- adinei s e m n ific a ţii şl u rm ă ri cele mai bun* con diţii posibile
vremea epocii romane. în flo ­
B la ju l Ş colii A rdelene, al a li- rito a re oraşe, în fru n te cu L»l- ro m â n ii — care constituiau nitalea sa naţională politico-sociale Ea o zguduit a a ctivită ţii în fiecare formă
tor m a ri c ă rtu ra ri, d a r m ai cu pia Traiann Sarmizcqelusa. ca­ m a jo rita te a p o pu laţie i — fiin d Dată fiin d asuprirea la ca­ din te m e lii o rîn d u ire a feuda­ dc învătăm int.
seamă B la ju l a n u lu i re v o lu ţio ­ p ita la D acici T raiane. De ia in acelaşi tim p lip s iţi dc drep- re erau supuse toate popoarele lă, dovedind că vechea stare Răm inerilc in urmă cu pro ­
nar 1848, pc care astăzi îl în a in ta ş ii săi — daco-ro m anii lu ri şi ncrecunosculi ca n a ţiu ­ d in cu p rin su l im p e riu lu i hab- de lu c ru ri nu m ai putea dă i­ gram ul trebuie recuperate. Aîcl
cin stim de pe c u lm ile cuce­ — poporul nostru a m oştenit ne. P rogram ul re vo lu ţie i, dind sburgic, masele populare de nui. a d e te rm in a t in lâ tu ra re a se poate recurge la tinerea, la
rite, noi, generaţia re v o lu ţie i şi a p u rta t p rin veacuri v ir tu ­ expresie acestor reve nd icări, d ife rite n a ţio n a lită ţi erau a n i­ trepta tă — pină în anul 1854 in te rva le m ai scurte, a le c ţi­
socialiste. Căci pe C im p ia L i­ ţile v ite jie i şi d îrzcniei în lu p ­ a p o la rizat toate p ă tu rile so­ m ate de o puternică ten din ţă — a s e rv itu tilo r iobâg:ste. Re­ ilor. la comasarea unora care
b e rtă ţii sâm înţa sădită in 1848 ta pe ntru apărarea v etrei stră ­ ciale avansate — c ă rtu ra ri, ţă ­ spre unitate, spre crearea unui vo lu ţia a d a t im p uls de zvol­ sînt mai strîns legate între
a ro d it, a s p ira ţiile de lib c r- moşeşti. A lă tu ri de rom âni, au rani, tirg o ve ţi, lu c ră to ri şi fro n t com un dc luptă. C e rin ­ tă rii societăţii pe calea capi­ ele. la consultaţii suplim enta-
.aTe, de dreptate socială, au tră it de secole pc acest pâ- meşteşugari — foi ta de bază a ţele progresului, ale s c u tu ră rii ta lis m u lu i. a dus la a firm a re a
losl îm p lin ite . Cei 40.000 dc m in t m ag hiari, germ ani şi al­ revoluţi?! constitulnd-o masele ju g u lu i feudal şi d o m in a ţie i to t m ai puternică a co n ştiin ­ (C onlinuare în pag. a 3-a)
oam eni, ad un aţi astăzi pe te n a ţio n a lită ţi, şi tot cc s a de ţă ra n i e xp lo a ta ţi şi asu­ străin e con stituia u te m e iu ri o­ ţei naţionaJe a ro m â n ilo r, a
C im pia L ib e rtă ţii, dînd parcă fă u rit aici, toate v a lo rile caro p riţi. biective ale u n irii în re vo lu ţie sădit m ai ad uic ideea că ade­
viaţă unei stam pe devenită au îm b o g ă ţit p a trim o n iu l m a­ In fruntea m işcă rii s-a s itu ­ a n a ţio n a lită ţilo r d in T ra n s il­ vărata lib e rta te se cucereşte
docum ent, sin t acum stapîni te ria l şi s p iritu a l al po pulaţiei at o întreagă pleiadă de in te ­ vania. In prom ovarea asu p ri­ p rin lu p ta u n ită a tu tu ro r a-
la ei acasă, stâ p in i ai destine­ acestor m eleaguri sînt rod ul lectu ali p a trio ţi tra n silvă n e n i, r ii şi d e zb in ă rii naţionale nu sup riţi-lo r şi e x p lo a ta ţilo r, in ­
d ife re n t de na ţio n a lita te .
lo r pa triei, m in d ri de a fi în ­ m u n cii şi al lu p te i lo r com u­ a n im a to ri în flă c ă ra ţi ai lu ptei erau interesate masele de ţă ­
d e p lin it cu bă rbă ţie solem nul ne pe ntru progres. In tim p u l pentru liberta te a naţională şi ra n i şi m eşteşugari ci a risto­ V isu l de veacuri al m aselor L 4 O R D IN E A Z IL E I
ju râ m în t re v o lu ţio n a r de acum u n o r im presionante răscoale, in lâ tu ra re a rîn d u îc lilo r feuda­ cra ţia feudală reacţionară le­ populare transilvă nen e de a
120 de ani cum au fost cea dc la Bobîlna, le. R ostim cu veneraţie num e­ gată de reg im ul im p e ria l dc la se elibera din ju g u l a s u p ririi
C ătre m iezul zilei, m u lţi­ cele de sul) conducerea lu i le un or c ă rtu ra ri şi g în d ito ri Viena, pe care sc s p rijin e a în şi a se uni cu tara. s-a rea­
lizat m ai tîrziu , p rin lu pta în ­
mea sosită la m area evocare G heorghe Doja. H oria, Cloşca s tră lu c iţi ca S im ion U â rnu ţiu. exploatarea io b â g im ii rom â­ tre g u lu i nostru popor Aşa
izbucneşte în virale şi o v a ţii, şi Crişan, au fost puse în tr-o George B a riţiu . A le xa n d ru ne, m aghiaro, săseşti şi de a l­ cum arăta tovarăşul N icolae Recoltarea furajelor
in tim p in în d astfel sosirea la puternică lu m ină eroism ul P a p iu -lla ria n , T im o le i C ipa- te neam uri. Ceauşescu la m area adunare
adunarea populară a to va ră ­ popular fără m a rg in i. în a ltu l riu . A vra m lancu. Ioan fiu - N ecesităţii lu ptei unite, tot populară ţlnu>lâ anul trecut
ş ilo r Ion G heorghe M aurer, s p irit de s a crificiu al m aselor leanu. fr a ţii M ureşanu. A rou m ai larg înţeleasă, au căutat io t in acest loc istoric. .„Sâmin-
m em bru al C o m ite tu lu i Exe­ ob id ite, fără deosebire de na­ P um nul, A n d re i Şaguna, E fti- sâ-i dea curs repreze ntan ţii (a aruncată aici. pe C im pia Printre sarcinile dc marc Bretea Strei nu s-a întreprins cine s-ar putea ocupa de orga­
cu tiv. al P re z id iu lu i Perm a­ ţio n a lita te , în lupta îm p o triva m ie M urg u şi al m u lto r altora În a in ta ţi ai re v o lu ţio n a rilo r L ib e rtă ţii, a dat roade in răspundere pe care recenta ho- nici o acţiune în vederea re­ nizarea acţiu nilor urgente ce
nent al C o m ite tu lu i C entral îm p ila to rilo r Rem arcăm ca caic p rin opera şi a ctivita tea rom âni, ca Nicolae Bălcesc-u, I85(». cînd s-a în fă p tu it unirea lărîre a C om itetului Central al co ltă rii trifo iu lu i si luccrnel trebuie electuat» in cooperati­
al P a rtid u lu i C om unist Ro­ deosebit de însemnate c o n tri­ lo r au în a rip a t cugetele şi au A vra m lancu. Cezar B olliac. Ţ â rii Româneşti şi M oldovei, P C.R. şi a C o nsiliului de M i­ care ocupă o supralată de 40 vă? De asemenea, la această
mân, preşedintele C o n s iliu lu i b u ţiile T ra n s ilv a n ie i, p rin o ţe lit vo in ţa lu p tă to rilo r dc la care au m ilita t pe ntru ac­ punîndu-se bazele s ta tu lu i na­ niştri cu p riv ire la prevenirea hectare Cînd am vizita t uni­ unitate ca şi la C A P . Sarml-
de M in iş tri, Janos Fazekaş. m ulte d in tre centrele ei de 1848. ţiu n i com une ale n a ţio n a lită ­ ţional rom ân Ea a dat roade şi combaterea efectelor sece­ tatea. in ginerul A ugustin Cali- /.eqetusa este bine să se cliib-
m em bru al C o m ite tu lu i Exe­ bază — Braşovul, S ib iu l, B la ­ M om entul cel m ai în ă lţă to r ţilo r asuprite îm p o triv a duş­ in 1877. d n d arm atele române, tei le-a pus in fata lu cră to ri­ toiu ne spunea că peste o zi ’/uiască mai m ult în legătură
c u tiv al C o m ite tu lu i C entral ju l, Făgăraşul, Nâsâudul şi a l­ al i-evoluţiei. care avea să în ­ m an ului comun. A vra m Ia n ru cu s p rijin u l m u lto r lu p tă to ri lor din agricultură un loc deo­ sau două se va începe lucra­ cu evitarea consum ului de nu-
al P a rtid u lu i C om unist Ro­ tele — la cu ltiva re a şi dezvol­ scrie B la ju l în cronica m a ri­ — conducătorul cetelor dc din T ra n silva n ia au lu p ta t sebit de însemnat il ocupă a- rea. terenul fiind repartizat p? tre lu rî ce pot fi conservate
mân, vicepreşedinte al Con­ tarea u n or strînse şi m u ltip le lo r lupte ale po po rulu i nostru, m oţi din M u n ţii Apuseni. — pentru cucerirea independen­ siqurarca bazei furajere, prin oameni. Şi după expirarea da­ pentru perioada de slahutelie.
s iliu lu i de M in iş tri, M anca le g ă tu ri economice, politice, l-a c o n s titu it im presionanta a- spunea în cu vin te pline de stringer^a şi valorificarea su­ lei respective insa cu ltu rile O situaţie nesatisldcatoa'e se
Mâncscu, m em bru supleant al cu ltu ra le în tre toate p ro v in c ii­ durvare de peste 40 000 de oa­ sem nifica ţie că „m a g h ia ru l de tei s ta tu lu i naţional rom ân.. perioară a tu tu ro r resurselor furajere au rămas in aceeaşi în tlln îs le si la C A P. Riscan­
C o m ite tu lu i E xecutiv, secretar le rom âneşti. m eni în tru n ită la 3/15 m ai aici. existenţă şi vi»tor. nu poate Această sâm înţă a ro d it tot de nutreţuri. In acest sens, una situaţie. Asemănător stau lu ­ ta unde se m ai „aşteaptă" ca
al C o m ite tu lu i C e ntral al In c o n d iţiile de stră m ării fe­ pe C îm pul L ib e rtă ţii. A d u n a ­ vorbi fără rom ân, nici rom â­ m ai bogat, rezultatele ei in - din acţiunile aflate la ordinea cru rile şi la cooperativele a­ lucerna si trifo iu l să mai creas­
P a rtid u lu i C om unist Român, u d a lism u lu i şi d e zvo ltă rii ca­ rea N a ţion ală de la B la j. a re­ nul fără m aghiar". căci ară­ zilei este recoltarea şi depozi­ gricole din Ruşi şi Roşorod. că. Este greu de întele-. tacă
P o m p iliu M acovei, preşedin­ p ita lis m u lu i, ale puternicei a- prezentat un evenim ent dc ta el, „fire a ne-a aşezat in (C ontinuare în pag. a 2-a) tarea trifolien elo r. unde trifolien ele ocupă 40 sl această aşteptare va duce in ­
tele C o m ite tu lu i de S tat pen­ Preocupîndu-se îndeaproape respectiv 00 hectare. tr-adevăr ia creşterea produc­
tru C u ltu ră şi A rtă . C o rul ţă ­ şt cu răspundere de asigura­ O optică greu de înteles în ţiei de furaje, dacă avem în
ra n ilo r din R islra intonează rea n u tre ţu rilo r necesare în p rivin ţa reco ltării fu rajelor am vedere că se va in tirzid efectua­
cu a vîn t M a rşu l lu i lancu, în perioada d> stabulalie, la co­ In tîln it si la cooperativa ag ri­ rea celorlalte coase La isp.*c-
vrem e cc 200 de fete din A ­ operativele agricole din Sin- colă din l.unca. Aic». In g in e ­ lu l am intit este bine să reflecte
puseni vestesc cu tu ln ice le lor tandrei şl Deva. precum şi In rul Ştefan Moise si preşedinte­ şl cooperatorii din Toteşli un­
începutul fe s tiv ită ţii. ferm ele dc stat aparţinătoare le u n ită ţii losif La/.a m otivau de. de asemenea, c o rih il tn fo -
C o nd ucăto rii de p a rtid şi în tre p rin d e rilo r din Bircea şi că recoltatul trifo iu lu i şi lucer- lienelor nu a început.
de stat se urcă la trib u n ă , îm ­ Sîntăm ăria Orlea s-a încheiat nel de pe 50 hectare nu a În­
Din exem plele arătate reie­
preună cu re p re ze n ta n ţii or­ sau se apropie de s firş it prima ceput deoarece „nu se ştie cum se că în u n ită ţile cooperatiste
ganelor judeţene şi orăşeneşti coasă a lucernci si trifo iu lu i. va fi tim pul". Din cite -un în­ nu sînt antrenate toată fo ite le
Pe o mare parte din suprafa­ ţeles, lucrarea se va începe
de p a rtid şi de stat, cu m em ­ la strlngcrea furajelor. Pentru
ţa furajele au si fost strînse. rîn d va exista garanţia că n-o
b ri ai C o m ite tu lu i C entral al a evita scăderea producţiei de
urm înd să fie transportate si să mai plouă (?). Si aici ca sl
P a rtid u lu i C om unist Rom ân depozitate Ia termele de ani­ la C A .P . Bretea Strei este ne­ nutreţuri se cere ca în fiecare
sosiţi la adunare, reprezentanţi male cesar să se stabilească un mod cooperativă să se întreprindă
acţiuni energice si urgente pen­
ai organelor obşteşti, acade­ Există /nsă numeroase u n i­ corespunzător dc re trib uire a tru term inarea prim ei coase sl
tăţi agricole unde în problema cooperatorilor, asllel îneît s<1
m icieni şi a lţi oam eni de c u l­ depozitatul in con diţii optime
asigurării ba2el furajere ca­ nu se alungă la situaţi,i de a
tură, d ire cto ri de în tre p rin ­ a trlfo lie n îlo r. Paralel cu a-
renţele se fac sim ţite de pc a­ dim inua ncjustilicat cantitatea
deri in d u stria le şi ag ricole şi cum, din d rlic ic n le lc în tiln ite de nutreţuri obţinută. urm ărin- ceasle este necesar să sc a-
corrle întreaga atentie strînne-
preşedinţi de cooperative a­ în anii treeuli netrăgindu-se du-so aplicarea întocm ai a in­ rlt lin u rilo r situate în zona
gricole de producţie d in ju ­ învăţăm intele cuvenite. Deşi d ica ţiilo r date si a in stru cţiu ­ d ru m u rilo r si căilor de acces,
s-a dat indicaţia, pe care o cu­ n ilo r U n iun ii Naţionale a C o­
deţ. precum şi folo sirii intensive a
nosc in gin erii si preşedinţii co­ operativelor Agricole de Pro­ terenurilor aflate în ju ru l fer­
De pe d e a lu rile B la ju lu i se operativelor agricole, dc a se ducţie.
melor de animale prin insarnîn-
trag salve de tun. V ăzduhul trece n cin tirzia t la cositul lu- N ici la C.A.P. Risca nu s-a tarea lor cu cu ltu ri duble. Pen­
vibrează : un uriaş cor in to ­ cernel si trifo iu lu i pentru cre­ Început recoltatul mai din vre­ tru reuşita a cţiu n ilo r de osiqu-
area co n d iţiilo r de obţinere a
nează eîntecul re vo lu ţio n a r m i la trlfolîcne deşi nu există rarc a bazei fura ier ?, de ma­
unor cantităti sporite dc fura­ nici un m otiv de aşteptare. In
..Sfîntâ zi de lib e rta te " şi Im ­ xim a im portantă este ca in g i­
je de pc fiecare hectar, trebu­ ziua cînd am trecut prin uni­ nerii din unităli. consiliile de
nul de stat al Rom âniei, in rile se urnesc greu din loc. tate inginerul M ircea O p ris a ,
tim p ce deasupra m u lţim ii se C iteva aspecte sint edificatoa­ era plecat la Deva după mate­ conducere. D irecţia aaricolă *i
înalţă pe vin m are p a vilio n re tn această privinţă. riale (?), Iar preşedintele, N l- Uniunea judeţean* a C A.P. să
Pînă în ziua dc 23 mai a.c„ cola.e Indrîes, era la scos lem ­ depună efo rtu ri mai stăruitoa­
(C ontinuare fn pag. a 2-a> Pe unut din frumoasele trasee turistice alo judeţului nostru. Foto : V. ONOIU la cooperativa agricolă din ne din pădure. In lipsa lor. re şi bine organizate.