Page 82 - Drumul_socialismului_1968_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 26 mal 1969

ADUNAREA POPULARĂ DE LA BLAJ Manifestări consacrate

împlinirii a 600 de ani de

Cuvîntarea tovarăşului lor petrecute in urmă cu 120 in contextul succeselor de azi, îşi înalţă cu putere glasul pes­ existentă a oraşelor
ale perspectivelor care stau
de ani l-au avut cei mai de
te freamătul m ulţim ii: „Aceas­
în faţa naţiunii noastre socia­
seamă cărturari ai timpului,
ta este ţara noastră I Nimic niţ
Inoeenţiu Mica
în ce pirul cu
ao* de consderaţie faţă de
Clain şi ceilalţi corifei ai Şco­ liste constituie nu numai un vom mai suferi a se face fără
noastră
ştirea şi
învoirea
lii ardelene, continuînd cu Ti- tradiţiile revoluţionare, clar şi Slntem milioane ! îndărătul
motei Cipariu, Simion Bârnu-
un îndemn pentru răspunderea
nostru este un trecut de glo­
Ion Glieorghe Maurei* ţiu, Glieorghe Barfţiu. Aces­ noastră contemporană. Alături ceşte un viitor nemârgin't". $i Slatina şi Brăila
rie, înaintea noastră strălu­
tora — a spus vorbitoarea —
de toţi oamenii muncii din
le-au urmat iluştri cărturari ăi
lii. fără deosebire de naţiona-
tim purilor moderne. în frunte patria noastră, noi, intelectua­ din nou este rostit marele jură-
mînt al lui lancu reluat de gla­
cu Eminescu. Coşbuc. Blaga şi lilate, pătrunşi fiind de un sul unit al iobagilor, întărit de
(Urmare din pap. 1) voluţionarilor de la 1848, sc al naţiunii in societatea con­ alţii care, prin lucrările lor. fierbinte patriotism, de dra­ vuietul grav al clopotelor ca­ S L A T I N A
cuvine să consemnăm îm pli­ temporană şi aceleaşi senti­ au înaripat minţile multor goste şi recunoştinţă faţă de tedralei clin B)aj şi ridicat
truchipînclu-şe în făurirea sta­ nirea. în zilele noastre, a de- mente de stimă şi preţuire fa­ generaţii de tineri patrioţi, de­ Partidul Comunist Român, nc pînâ în înaltul cerului dc cin-
tului naţional unitar român, z'deratului scump care a fost ţă de personalitatea şi drep­ votaţi pină Ia capăt cauzei e- angajăm să sluj:m, cu devota­ tecul revoluţionar „Deşteap- SLATINA 25. De la trim işii de-a lungul vremii locuitorii
in 1918“. ntit de viu exppmat in tim ­ turile liecărui popor, izvo­ mancipârii socnile şi naţionale ment, patria noastră comună. lâ-te române" : „Jur câ voi Agerprcs, C. Marinescu şi acestui oraş
Rolul de a conduce mai de­ pul revoluţiei, dar care nu s-a răşte orientarea politicii noas­ a poporului. l)e-a lungul se­ Republica Socialistă Româ­ susţine întotdeauna naţiunea A luat apoi cuvinlul Xicolac
parte lupta de emancipare so­ putut înfăptui in îm prejură­ tre externe După cum este colelor. în cadrul activităţilor nia. noastră română pe calea I. Bociu : Spinu, vicepreşedinte al Con­
La aniversarea a G00 de ani
cială si deplină libertate na­ rile istorice de atunci — ilo- cunoscut, în centrul acestei comune pentru dezvoltarea so­ Cu 120 de ani in urmă — a dreaptă şi legitimă şi o voi a- siliului popular al municipiu­
ţională şi l-au asumat clasa bînclirea unei adevărate liber­ politici sr află prietenia fră­ cială şi economică a meleagu­ spus lonas Popa, preşedintele pâra cu toate puterile. Jur că dc existenţă, Slatina a îmbră­ lui Hrâila, cai c a transmis slâ-
muncitoare, mişcarea revolu­ tăţi şi independenţe naţiona­ ţească cu ţările socialiste, cu­ rilor transilvănene, oameni: Cooperativei agricole de pro­ voi line şi voi apăra legea şi cat straie dc sărbătoare. Au linenilor salutul locuitorilor
venit aici oaspeţi din întregul
ţionară a proletariatului, parti­ le, afirmarea în deplinătatea re au lin rol important in lup­ muncii români, maghiari şi ducţie Bâlcaeiu. deputat in limba noastră română, pre­ judeţ, reprezentanţi ai oraşe­ bâlrînului port de la Dunăre.
dul nostru comunist. Sub con­ capacităţilor ei creatoare a ta pentru asigurarea păcii şi germani, prin străluciţii lor Marea Adunare Naţională, pe cum şi libertatea, egalitatea şi lor Bucureşti. Sibiu, Mediaş.
ducerea comuniştilor, în urma naţiunii noastre. Calea largă colaborării internaţionale. intelectuali, au creat o cul­ Cimpia Libertăţii de la Blaj, frăţietatea. Jur câ pe aceste Craiova, Tg. Jiu, precum şi ai Au rostit, de asemenea, sa­
unor ero'co lupte de clasă, au către această măreaţă reali­ România dezvoltă în acelaşi tură comună, care constituie unde ne găsim azi. s-au adu­ primeipd voi respecta toate oraşului Brăila, care, într-o luturi Silviu Moscu, clin par­
fost împlinite cu adevărat şi zare a deschis-o socialismul, timp relaţii cu toate ţările, in­ pentru noi o moştenire pre­ nat ţărani din toate colţur-le naţiunile poftind acelaşi res­ grăitoare coincidenţă, sărbă­ tea municipiului Mediaş. Con­
cu mult depăşite aspiraţiile caic a descătuşat toate for­ diferent de orînduirca lor so­ ţioasă şi care a slujit de-a Transi 1 vantaî. pentru a ci:-: glas pect de la dînsele. nu voi în­ toreşte aceeaşi respectabilă stantin Mosoreanu — munici­
de dreptate socială care i-au ţele naţiunii, a creat condiţiile cială. Călăuzit de principiile lungul vremii cauzei progre­ dorinţelor de veacuri ale ma­ cerca să asupresc pe nlmene. piul Craiova, Vasile Dragoos-
însulletit pe revoluţionarii pentru ridicarea ei pe o treap­ internaţionalismului, poporul sului şi unităţii oamenilor selor oprimate, pentru drepta­ Jur câ voi conlucra pentru pu­ virstă. cu — municipiul Bucureşti.
din 1848 Pe drumul deschis tă nouă de dezvoltare. nostru îşi manifestă solidari­ muncii. Faptul câ în progra­ te socială şi libertate naţiona­ tinţa de desfiinţare a iobăgie:, Programul manifestărilor or­ Constantin Hociola — munici­
de insurecţia armată de la 22 Evoluţia societăţii contem­ tatea activă cu clasa munci­ mul revoluţiei de Ia 18-18 a lă. Neînfricaţii participanţi 'a a emancipării industrie1 şi a ganizate cu aecst prilej a în­ piul Sibiu. Emil Ijak — mu-
august 1944. clasa muncitoa­ porane in ansamblul ei alestâ toare internaţională, cu miş­ figurat ca principal punct des­ marca adunare populaiă din comerţului, la pâzirea dreptă­ cepui cu o sesiune în cadrul nicipui Tg. Jiu.
re. ţărănimea, intelectualita­ că idealul naţional, caic s-a carea de eliberare, cu noile fiinţarea fără întîrziere a io- 1840 legau de această mare ţii. la înaintarea binelui uma­ căreia oameni dc ştiinţă şi In continuare, tovarăşul Şte­
nici o despăgubire
bâgiei. fără
tea, in front comun, au desă­ aliat in centrul frâm intărilor state care şi-au cîştiuai inde­ din partea ţăranilor, demon­ manifestare împlinirea nădej­ nităţii. al naţiunii române şi cultură din localitate şi din fan Peterfi a dat citire mesa­
vârşit sarcinile revoluţiei bur- politice şi sociale de la m ijlo ­ pendenţa, cu toate torţele ca­ dilor de mai bine, curmarea ol patriei noastre !“. Capitală au susţinut comuni­ jului adresat dc tovarăşul
ghezo-democi atice, au asigu­ cul secolului trecui, nu numai re luptă împotriva imperialis­ strează identificarea aspiraţiilor fărădelegilor nobilimii, sfârî- Pe temelia acestui jurâmînt. cări ştiinţifice pe tema ..Mo­ iXicolae Ccauşescu locuitorilor
rai victoria deplină şi defini­ că nu şi-a pierdut valoarea, mului. pentru libertate, inde­ conducătorilor revoluţiei cu nă­ marea lanţului iobăgie!. elibe­ poporul român a urcat apoi mente din istoria oraşului oraşului Slatina. Mesajul a
tivă a orânduirii socialiste pe că iui s-a perimat, dar a că­ pendenţă naţională, democra­ zuinţele maselor. Condiţiile Is­ rarea lor socială şi naţională. treaptă de treaptă pînâ la z - Slatina4'. lost prim it intr-o atmosferă
pămintul României. Realiză­ pătat, in condiţiile de astăzi, ţie şi progres social. torice de atunci n-au putut Setea de pâmînl şi libertate lele luminoase ale vremii noas­ In continuare a avut loc de puternică însufleţire.
rile socialismului se vădesc şi un conţinut mai bogat, mai In tot ceea cc întreprinde favoriza însă realizarea năzu­ a ridicat la luptă de alîtca ori tre. Sînt marcate în evocare festivitatea dezvelirii unui o­ S-a dat apoi citire Decretu­
pe frumoasele meleaguri tran­ cuprinzător, diium izîiul lupta pe plan internaţional. în rela­ inţelor poporului. Kle şi-au gă­ in istorie ţărănimea română date de memorabilă istorie : belisc ridicat cu acest prilej lui Consiliului dc Stat prin ca­
sit împlinirea ab:a după a-
silvănene care, ca şi celelalte popoarelor pentru o viaţă li­ ţiile cu celelalte slate. Repu­ pronpe un secol, in and pu­ asuprită, care împreună cu 1851» — Unirea Moldovei c j în parcul din strada Piteşti. re se conferă oraşului sărbătorit
zone ale ţării, au fost trezite beră. independentă, pentru va­ blica Socialistă România por­ terii populare, prin lupta cla­ fraţii ei de suferinţă, ţăranii Ţara Românească 1877 — cu­ Dupâ-amin/ă a avut loc o Ordinul „Steaua Republicii
la viaţă nouă. lorificarea tuturor potentelor neşte de la respectarea fiin ­ sei muncitoare în frunte cu maghiari şi germani, şi-au val ­ cei nea independenţei de stat. sesiune jubiliară a Consiliului Socialiste România“ clasa I,
sat singele in rascoala de 'a
Caracteristic societăţii noas­ lor materiale şi spirituale. Ma­ ţei naţionale a popoarelor şi a R ariidul Comunist Român. Bobilna, precum şi in acelea Apoi. din toate zările se aud popular orăşenesc. La lucră­ pentru contribuţia adusă (ta
tre este faptul că întreaga pu­ nifestări pregnante atu acestui dreptului lor inalienabil de a conduse de Glieorghe Don, glasurile unite intr-un cor mă­ rile sesiunii au participat Şte­ locuitorii Slatinei la opera dc
M ăsu rile elaborata de con­
tere — politică şi economică proces sint dezvoltarea la ri hotărî de sine stătător asupra ducerea p a rtid u lu i şi sta tu lu i Itona. Cloşca şi Crişar. şi al­ reţ : „Să ne unim cu ţara fan Petaili, vicepreşedinte al edificare a societăţii socialista*
— aparţine poporului, care o precedent a mişcării de elibe­ destinelor, asupra căilor dez­ nostru în lu m ina docum ente­ tele. Proslăvim şi cinstim e­ Tot poporul cintâ. Blajul re­ Consiliului dc Stat, Constan­ şi ta continua dezvoltare CC'»-
exercită prin exponenţii săi. rare naţională, apariţia, ală­ voltării lor politice şi sociale, roismul înaintaşilor şi ne min- trăieşte bucuria Unirii, de la tin Scarlal. ministrul indus­ nomico-socialâ şi edililar-vos-
in folosul înfloririi patriei, a! turi dc naţiunile mai vechi, a- de la principiile suveranităţii lo r C ongresului al IX -le a şi ale drim cu faptele lor. pentru 1D10. Clntecul „Tricolorul triei chimice. Constantin San­ podâreascâ a oraşului, cu pri­
făuririi unei vieţi de înaltă junsc in stadiul maturităţii, o si independenţei naţionale, o- C o nferinţei N aţionale pentru hotârirea nestrămutată cu ca­ românesc" şi mmul „Pe-al du, deputaţi ai Consiliului lejul îm plinirii a tîOO de ani
bunăstare şi civilizaţie. In a- zeci şi zeci dc naţiuni noi, co- galităţii. neamestecului in tre­ dezvoltarea economică şi so­ re au luptat pentru a fi stâ- nostru, steag e scris unire" în­ popular judeţean, oameni ai du existenţă.
ceasf.a se exprimă democra­ rc-şi reclamă dreptul la existen­ burile interne, avantajului re­ cială a ţâ rii, recentele h o tă rîr» pînt în ţara iu:\ cheie măreaţa evocare de pe muncii din întreprinderile şi Cu acelaşi prilej au fost dis­
tismul real al orîncluiri• pe tă de sine stătătoare. Este evi­ ciproc. Viaţa arată câ numai ale CC. al P.C.R. în dom eniul Preluind şi dezvollîud tra­ Cîmpta Libertăţii. instituţiile oraşului, numeroşi tinşi eu ordine şi medalii ale
care o făurim, democratism ce dent câ naţiunea constituie in prin promovarea consecventă învâ ţ.ăm intulu i şi în alte do­ diţiile progresiste, revoluţio­ Dar marea sărbătoare popu­ oaspeţi. Republicii Socialiste România
cunoaşte un proces de conti­ zilele noastre şi va continua a acestor principii — tot mai m enii. con stituie pentru noi nare. Partidul Comunist lară abia acum începe. Cei Lucrările sesiunii au fost 25 de locuitori ai oraşului.
nuă dezvoltare, exprimat între sa constituie o lori* motrice larg recunoscute ca singura m pu ternic im bold în în trea­ Român a mobilizat poporul, 4().000 de oameni aflaţi pe deschise dc Glieorghe Oiţă, Inmînîntl înaltele distincţii,
ga a ctivita te Noi, in te le ctu a li!
altele in participarea direc­ de scamă a dezvoltării isto­ bază raţională a raporturilor din oraşul B la j, speciapşti d :n l-a condus la lupta victorioa­ Cimpia Libertăţii, urmaşii ce­ pi im-vieepreşedinle al Consi­ tovarăşul Ştefan Peterfi a fe­
tă. nemijlocită a unor mase rice. unul din cci mai impor­ dintre ţări — se poate ajunge d ife rite sectoare de a c tiv ita ­ să pentru înlăturarea asupririi lor rate cu 120 de ani în ur­ liu lu i popular judeţean Olt. licitat călduros pe cci deco­
tot mai largi la dezbaterea tu­ tanţi factori de progres în so­ la statornicirea unor relaţii te. cin stim cu acest p rile j me­ sociale ş; naţionale, pentru mă îşi rosteau răspicat dorin­ A luat apoi cuvinlul Nicolae raţi şi lc-a urat noi succese in
turor hotârîrilor importante cietatea umană de încredere, de colaborare m oria şi eroism ul re v o lu ţio ­ făurirea celei mai drepte so­ ţa de libertate şi înfrăţire, Crăciun primul secretar al viilor.
adoptate de partid şi guvern, Pornind dc la aceste reali­ şi cooperare rodnică între sta­ n a rilo r paşoptişti, r.e a firm ă m cietăţi, societatea socialistă. în înalţă astăzi cîatecele tradi­ Comitetului orăşenesc de Participanţii Ia sesiune au n-
la conducerea societăţii noas­ te, la afirmarea pe arena încă o dată hotârirea de a îi care libertatea, dreptatea şi ţionale şi cele izvorîte sub partid, preşedintele Consiliu­ doptat apoi o telegramă adre­
tre tăţi, de la experienţa sa de via­ mondială a tuturor statelor şi demnitatea omului sînt un bun soarele socialismului. Ciută co­ lui popular orăşenesc. Subli­ sată Comitetului Central al
ţă. care l-a invăţat să preţu- co n tin u a to ri dem ni ai valoroa­ rurile clin Blaj, Alba Iulia,
In procesul de înaintare a iascâ ca lumina ochilor drep­ naţiunilor — fie ele mari sau selor tra d iţii ale în a in ta şilo r, nl tuturor. Alături de întregul Sebeş, Aiud, Bistra. Noşlac şi niind câ oraşul Slatina a apă­ Partidului Comunist Român,
tării pe calea desăvîrşirii con­ tul la cxistînlă şi alirmare na­ mici, la crearea ambianţei de a ne închina toată ener­ popor. noi. ţăranii cooperatori, Cugir. Cintâ tot Cîmpul L i­ rut şi s-a dezvoltat pe un te­ Consiliului dc Stat al Repu­
strucţiei socialiste, o clapă ţională, dobîndil cu preţul necesare pentru garantarea gia. ta le n tu l şi priceperea pa­ ne bucurăm astăzi din plin ritoriu locuit din cele mai blicii «Socialiste România, to­
bertăţii. In melodiile fluie­
nouă. cu mult mai luminoasă, atilor lupte şi jcrtlc, poporul securităţii internaţionale, pen­ trie i socialiste, popo rulu i nos­ de realizările obţinute în anii raţilor clin Şugag, Obreja, Cis- vechi tim puri, vorbitorul s-a varăşului Nicolae Ceauşcscu.
a deschis Congresul al IX-lea român nu poale să nu nu­ tru victoria cauzei păcii. tru . puterii populare. în frăţiţi in referit In continuare la marile Textul telegramei a fost a-
al Partidului Comunist Ro­ trească cel mai profund res­ 'k cooperativele agricole de pro­ lei şi Daia freamătă codrul evenimente economice, sociale doptal cu vii şi puternice a­
mân, — etapă caracterizată pect faţă de celelalte popoa­ In încheiere, daţi-mi voie, In cuvinlul său Vasile Hi- ducţie. ţăranii cooperatori pâmintului românesc, răsună şi politice la care au participat p lăuze.
prin promovarea largă a nou­ re şi naţionalităţi. Aceasta işi dragi tovarăşi, ca la această rîş, muncitor la CIL Blaj. a români, maghiari şi germani unda Mureşului şi Tîrn-avei.
lui in toate sectoarele. prin posesie rnllcclarca in înlreaqa măreaţă aniversare să vă a­ spus : Adunarea de la Blaj muncesc cu dragoste şi elan Bucuria şi veselia acestor zile
perfecţionări substanţiale a­ politică a partidului comunist dresez dumneavoastră, munci­ din mai 1848 are pentru noi pentru a-şi aduce contribuţia, se înalţă d;.n cintec şi joc. Fo­ B R A I L A
duse întregii activităţi econo­ şi a guvernului roman. torilor. ţăranilor, intelectuali­ muncitorii, ca şi pentru toţi mereu mai mare, Ia înflorirea te din Câpîlna împlinesc cu
mice. politice, sociale, ştunţi- lor. tuturor oamenilor muncii, ceilalţi oameni ai muncii din tcumpei noastre patrii, Româ. graţie vestitul lor joc „Pur­
fice şi culturale. în scopul in­ Pe plan intern, politica indiferent de naţionalitate, dc oraşul nostru şi din întreaga ma socialistă. .Socotim câ cel tata fetelor", iar feciori şi fe­
tegrării ci pe deplin în albia partidului şi stalului nostru pe meleagurile acestui stră­ ţară, adinei şi puternice sem­ mai preţios omagiu pe care te din Peţelca aduc în jocul IJRÂILA. — De Ia trim işii recent apărut „Istoricul ora­
cerinţelor fireşti ale socialis­ garantează egalitatea deplini vechi pămînt al patriei, salu­ nificaţii. Ea întruchipează ex­ îl putem aduce înaintaşilor lor legănatul holdelor, iureşul „Agcipres1 Th. Maicescu şi şului Brăila4’, a ţinut comu­
mului, ca orinduirea cea mai în drepturi a tuturor cetăţe­ tul cald şi urări de spor de presia celor mai înalte idea­ noştri este să luptăm cu toa­ muncii şi sufletului poporului Iun Meca : Brăila, bâtrîuul nicarea : „Însemnătatea oraşu­
înaintată pe care a cunoscut-o nilor ţării Pe acest temei se muncâ, sănătate şi fericire, luri de dreptate, de împlinire te forţele noastre pentru tra­ nostru, harnic şi plin de voie pori dunărean a sărbătorit lui în comerţul Ţârii Româ­
pînâ acum soc’etatcn. In an­ făuresc adevărata înfrăţire, din partea Comitetului Central a unor vechi şi îndreptăţite ducerea în viaţă a mâreţelo: bună. Alături de jocul româ­ simbâtâ venerabila virstă de neşti".
samblul măsurilor adoptate in prietenia slrînsâ dintre po­ aspiraţii pentru care s-au jert­ sarcini trasate de Congresul nesc înfloreşte jocul machiar şi (iOO (Ic ani, prm ample mani­ Dupâ-amiazâ a avut loc .se­
perioada ce a trecui de In porul român şi naţionalităţile al Partidului Comunist Ro­ fit m ulţi fii devotaţi ai po­ al IX-lea şi de Conferinţa Na­ cel german. Cu bărbăţie şi v i­ festări. siunea jubiliară închinată ..îm­
Congres, se înscriu şi holări- conlocuitoare. Unitatea între­ mân. a Consiliului de Stat şi porului nostru. ţională a partidului, iachi- goare joacă „Ţarina Abrudu­ Dimineaţa, în cel mai fru­ p lin irii a şase veacuri dc c-
nlc ultimei plenare a Comi­ gului nostru popor, indiferent a Consiliului de Miniştri. Astăzi, cînd tră im în tr-o ţa­ du-nc prin aceasta o înaltă lui" feciorii mineri şi meta- mos parc al oraşului, au tosl xistenţâ documentară a ora­
tetului Central a) partidului, de naţionalitate, realizată pe Fie ca evocarea faptelor ce­ ră liberă şi independentă, tin d datorie patriotică faţă de ţa­ lu-rgişti din Zlatna. „Invu tita", deschise o expoziţie de etno­ şului Brăila. Au luat parte
îndreptate spre întărirea lega- multiple planuri — politic, lor care în urmă cu douăs­ p rin m unca noastră com ună a ra noastră, faţă de vitoru) ..Fecioreasca" şi „Căluşarii" grafie şi 0 alta privind dez­ Constanţa Crăciun, vicepreşe­
rtă ţii socialiste, exercitarea social, moral — conferă trăi­ prezece decenii şi-au închinat tu itu ro r o a m en ilo r m u n cii, nostru fericit. sint jucate de feciorii şi min­ voltarea economică a Brăilei. dintă a Consiliului de Stat.
nestînjenitâ a tuturor dreptu­ nicie de nezdruncinat onndui­ cu atîta dărnicie viaţa luptei rom âni, m aghiari, germ ani In încheierea adunări vor­ ei rele din Feisa şî Vineţea, Totodată au fost organizate Mihai Marinescu. ministrul
rilor şi libertăţilor cetăţeneşti rii socialiste, reprezintă garan­ pentru libertatea naţională şi fă u rim un v iito r lu m ino s pa­ beşte tovarăşul Ion Glieorghe fruntaşi ai recoltelor bogata expoziţii jubiliare de arhivis­ industriei construcţiilor dc ma­
înscrise în (Constituţie. asigu­ ţia dezvoltării sale continue. socială a poporului român, să trie i socialiste, ne m în d rim câ Maurer. Cuvîntare este sub­ de pe roditoarele ogoare ale şini, reprezentanţi ai organi­
rarea respectului demnităţii Creşterea an dc an a avuţiei reprezinte pentru fiecare din­ lu pta şi je rtfe le Înaintaşilor liniată în repetate rînduri cu Tirn-dvelor şi Mureş uhu. tică şi tipărituri, cuprinzind zaţiilor de partid şi obşteşti
umane Poporul român mun­ sociale dă o bază materială tre noi un imbold perma­ n-au fost zadarnice puternice şi îndelungi aplauze Sus, la Crucea lu i lancu se documente şi publicaţii aduna­ din municipiul şi judeţul Brăi­
ceşte cu elan pentru realiza­ tot mai puternica afirm ării nent pentru înfăptuirea înda­ Sîâpin pe destinele sale, a!e şi ovaţii de zecile de mîi de a p rin d focuri. A r tific ii trico ta ­ te dc-a lungul timpului. De a­ la. deputaţi ai Consiliului mu­
semenea, a fost inaugurat Mu­
rea programului de dezvolta­ in viaţa socială a Uitulror ce­ toririlor sfinte faţă de pa­ (arii sale. poporul nostru, sub participanţi la adunare. je fulgeră, -îm brâţişînd Cîm - zeul de istoric şi artă al Brăi­ nicipal, delegaţi din alte ju ­
re multilaterală a patriei, c- tăţenilor, care beneficiază deo­ trie ! conducerea înţeleaptă a Parti­ Două cintece ,,Pe Cimp'o L i­ pîa L ib e rtă ţii in tr-u n s tră lu c i­ deţe ale ţârii, numeroşi alţi
laborat de partid. El urmează potrivă de rezultatele progre­ întregul nostru popor. însu­ dului Comunist Român, mun­ bertăţii" şi „Te cînt partid", to r drapel. întreaga m ulţim e, lei. Sălile sale găzduiesc nu­ invitaţi.
cu neţărmurită încredere parti­ selor realizate in economic, fleţit de patosul patriotismu­ ceşte cu abnegaţie, cu între­ intonate de corurile unite ale în lr-u n m om ent de în ă lţă to r pa­ meroase relicve ale trecutului S-a dat citire Decretului
dul comuniştilor, fiind convins .ştiinţă şi cultură, au cele mai lui, va înfăptui în continuare, gul său elan creator pentru judeţului Alba. leagă între trio tism , de dragoste fie rb in te majoritatea descoperite pe Consiliului de Stat prin ca­
că politica acestuia exprimă largi posibilităţi de a-şi dez­ cu toată hotărîrca. politica dc a da viaţă măreţului program ele 120 de am de luptă -/bă- pentru p a rtid , intonează cînte* şantierele arheologice din ic conferă oraşului Brăila Or­
interesele sale vitale, că sub volta aptitudinile, rapacitatea progres multilateral şi înflo­ elaborat de Congresul a* IX- vitâ de popor, semmficînd îm­ cui „T re i cu lo ri". îm prejurim ile oraşului. din­ dinul „Steaua Republicii «So­
conducerea partidului. Româ­ de creaţie. rire a României socialiste — lea al P.C.R.. a liotâririlor binarea respectului pentru ma­ Pârâsimd tribuna, de unde tre care unele unice in ţară. cialiste România" clasa I. pen­
nia va deveni tot mai bogată Conferinţei naţionale a parti­ rile tradiţii revoluţionare cu au asistat la întreaga desfă­ reprezentînd importante va­ tru contribuţia locuitorilor a-
şi mai puternică. Din aceleaşi considerente politica Partidului Comunist dului şi ale recentei plenare a sentimentul imrvdriei* pentru şurare a festivităţilor, condu­ lon ştiinţifice. Sînt expuse o ucslei vechi localităţi la lupta
Evocînd lupta eroică a re­ cu privire la rolul do seamă Român. Comitetului Central al P.C.R. viaţa liberă şi independentă cătorii de partid şi de stat şi serie de creaţii aparţinind lui întregului popor pentru liber­
Evocind im presionanta adu­ de azi a poporului român. ceilalţi oaspeţi vizitează apoi Nicolae Grigorescu, Theodor
nare dc pe C im pia B la ju lu i, Filele de istorie din cronva Tirgul moţilor, unde sătenii, Aman şi X'. Tonitza. ale unor tate si progres social, prece '
de acum 120 de ani, moment de luptă şi de cL'teriri des­ roboriţi din satele lor anume artişti plastici brâilem şi pic­ şi pentru contribuţia adusă" la
opera dc construire a societăţii
Continuarea reportajului nia, — n spus Ism uil L.idis- chisă dc anul revoluţionar pentru această zi. prilejuiesc tori străini. dimineţii. în nirii a <)00 de ani de exis­
rem a rcab il de a firm a re a oa­
cu prilejul îm pli­
socialiste,
momente de admiraţie pentru
m e n ilo r m u n cii din T ra n s ilv a ­
1848 sint retrăite cu negrăită
Tot în cursul
luu, d ire cto ru l Id c c id u 1 Bet- emoţie. Are ioc o amplă evo­ originalele lor produse de ar­ sala Consiliului juuuţoan tenţă a municipiului Brăila
tizanat. pentru cintecele şi o-
care a zilelor cînd valul re­
(ntr-o atmosferă dc puter­
h.tam Gabor din Aluci. mă voluţionar ce cuprinsese în­ bi'ceiurile specifice popular a avut loc o sesiune nic entuziasm, vicepreşedinta
dc comunicări ştiinţifice. Pruf.
«îndese cu a d m ira ţie la acel
l ’e Cimpia Libertăţii se în­
de pe Cimpia libertăţii popor ch in u it, la iobagii ro­ treaga Europă unea într-o sin­ cing apoi înflăcărate hore. Es­ Nicolae Mocioiu. director al Consiliului de Stal a transmis
gură voinţă pe toţi Liciiitoru
filiala
statului.
Arhivelor
mesajul
Nicolae
tovarăşului
m âni şi m aghiari care iu re­
te o vibrantă apoicozâ a fes­
petate rîn d u ri şi-ou e xp rim a t Transilvaniei, ai Moldovei şi tivităţilo r de In Blaj, care au Brăila, a prezentat hrisovul o- Cenuşescu adresat locuitorilor
Tării Româneşti Se aude din
hotârirea de a sfârim a la n ţu ­ nou glasul m ulţim ii hotârite făcut din această 7.1 o amin­ ncmal din 1 :t(>7. prin caic municipiului Brăila.
drapelul revoluţiei din 1848. In societăţii româneşti. Urmărind trecutului, găsind în ele nese­ rile iobăgie;, de a pune capăt să scuture jugul şerbiei, greu­ tire de neşters pentru toţi oa­ Vladislav-Vodâ acordă braşo­ Participanţii an adoptai, cu
această atmosferă evocatoare îndeplinirea aspiraţiilor dc cate i/.voare de energie crea­ s tâ p în irii tru fa ş ilo r dom n: feu­ tatea poverilor de neinclurat. menii acestor istorice locuri venilor privilegiul de negoţ pe puternice aplauze şi ovaţii,
începe marca adunare popu­ dreptate socială şi libertate toare pentru marile fapte ale dal:. de a do bindi pâm iut şi glasul lui Horia. apoi al Im româneşti, o puternică mani­ drumul şi Schela Brăilei. Vic­ o telegramă adresată C omite-
lară de pe Cimpia l.ibcr- naţională, în condiţiile avân­ prezentului, pentru 1 aurirea libertate. Avram lancu : ..Românii nu-şi festare a încrederii nestrămu­ tor Vilcoviei a rostit un cu- n ii ti î Central al Partidului Co­
lâţii. tului revoluţionar din Europa, v iilor ului luminos al României In cursul re vo lu ţie i au fost cerşesc libertatea. Naliunea tate a poporului român în vint omagial al oamenilor du munist Român. Consiliului de
Rostind cuvinlul de deschi­ masele populare din Transil­ socialiste. m ulte m om ente de înotă co­ română este destul de marc viitorul său luminos, spre cate artă şi cultură cu prilejul sâr- Stat al Republicii Socialiste
dere, Marcel Bosinccanu, se­ vania, în Iruntca căi ora s-au Astăzi, sub ochii noştri, in­ mună îm p o triva tru p e lo r im ­ să-şi cucerească libertatea pnn î! conduce cu fermitate încer­ Lâiorii brâilenc. iar prof. C. C. România, tovarăşului Nicolae
cretar al Comitetului orăşe­ situat cei mai buni fii ai săi, tr-un avin: de înalt patriotism, periale hubsburgire. ţariste, luptă". Iar Simion Bârnuţiu catul nostru Tartid Comunist. Giiirescii, autorul volumului Ceauşcscu.
nesc Blaj al P.C.R. pre­ s-au ridicat la luptă holârîtâ se îndeplinesc măreţele sar­ cînd re v o lu ţio n a rii. rom âni şi
şedintele Consiliului popular pentru scuturarea jugului cini trasate de Congresul al m aghiari şi saşii au dat trib u ­
orăşenesc, a subliniat că adu­ feudal şi al asupririi naţio­ lX-!ca şi de Conferinţa Na­ tu ri de singe pentru în frin -
narea readuce viu in memoria nale. Pe această Cimpie, în ţională a P.C.R care a însem­ gerea co n tra re vo lu ţie 5. Este lo­
participanţilor şi a întregului măreaţa adunare de la 1848. nat o cotitură istorică in viaţa cul să a m in tim aici eroism ul
popor măreţele evenimente a răsunat, puternic imprimai partidului şi a ţării, dind unor reprezentanţi în a in ta ţi ai
petrecute in acest loc istoric în istoria zbuciumată a ţârii, mersului «nostru inamte noi re vo lu ţie i, al lui A vram la n ­
cu 12 decenii in urmă. cînd glasul m iilor dc iobagi rare au orizonturi şi dimensiuni Do­ cu. P etofi Şandor. câre a că­
reprezentanţii maselor popu­ cerut răspicat înlăturarea pen­ cumentele elaborate de Ple­ zut lingă Sighişoara in lupta
lare din Transilvania. împreu­ tru totdeauna a inegalită­ nara CC. nl P.C.R. din 22-25 cu co n tra re v o lu ţio n a rii, al lui
nă cu solii Moldovei şi Tării ţii naţionale, ştergerea iobâ- aprilie n.c. sini o reflectare Ştefan L u d vig Rotii, care a
Româneşti, au dat expresie giei. asigurarea de drepturi de­ v ie a ferm ităţii cu care parti­ lu p ta t pentru unitatea naţio-
dorinţei arzătoare a poporului pline naţiunii române. Inţe- dul nostru pune in practică r a litâ ţilo r din T ransilvan ia . Ne
nostru de libertate socială şi iegind sensul luptei pentru u- hotârii i'le Congresului al IX-lea amiivtmn şi astăzi de lupta c-
naţională. mtate naţională, poporul a­ şi n-le Conferinţei Naţionale io;câ a secuilor in fru n te cu
dunat la Blaj a cerut intr-un pe linia dezvoltării şi înflo­ Gabor A ron. care a căzut po
Vorbitorul a salutal cu căl­ (im p u i de lu ptă îm potriva
dură pe conducătorii de partid singur glas: „Vrem să ne ririi neîncetate a societăţii tru p e lo r contrarevoluţionare.
şi de stat prezenţi la adunam. unim cu ţara". noastre. Angrenat in mersul Tonte aceste tra d iţii de luptă
genera! nl României soria-
A luat apoi cuvinlul Geor- Tentru nobilele idealuri comună care an dus mai de­
gc Homoştean, prim-secre- consfinţite in hotărîrca adop­ liste, judeţul Alba işi aduce parte firu l istoric înnodat )a
tar al Comitetului judeţean tată pe Cimpia Libertăţii au din plin contribuţia la dez­ B obilna; ‘.n lu ptele de sub
voltarea continua n economi­
Alba al P.C.R , preşedintele căzut mii şi mii de fii ai pa­ ei. culturii, pentru realizarea conducerea lu i Doja, şi m ai
Consiliului popular judeţean. triei. pentru ele şi-au dat viata întregului program pe cure tirz iu a lu i H oria constituie
Prezenţa noastră aici, pe Cim­ prefecţii loan Uutcanu. Con­ partidul nostru l-a elaborat in pentru noi o m oştenire pre­
pia Libertăţii, unde a fost stantin Romanii Vivnl, Bâiri- ţioasă şi astăzi. în c o n d iţiile
înscrisă o pagină glorioasă ncanu, l'elru Dobra, nu vederea dezvoltară tuturor societăţii socialiste, cînd s-a
judeţelor ţâri:.
din istoria poporului român, Avram lancu, sufletul revolu­ In încheiere, vorbitorii.! n a- realizat ou adevărat fră ţia şi
a subliniat vorbitorul consti­ ţiei ardelene, a purtat pînâ la sieurut. conducerea partidului unitatea n a ţio n a lită ţilo r conlo­
tuie un omagiu de preţ adus moarte făclia aprinsă la Blaj. şi statului, personal pe tovară­ cuitoare.
înaintaşilor care au ţinut sus Pe tim pul dc luptă împotriva şul Nicolae Cenuşescu. câ oa­ P rogram ul p o litic d e fin itiv a t
steagul luptei pentru păstra­ asupririi imperiale habsbur- menii muncii din judeţul Alba la adunarea de la B la j a avut
rea fiinţei noastre naţionale gice şi ţariste au căzut de a­ nu vor precupeţi nici un efort un caracter pro fu nd dem ocra­
Generata de veacuri de trude semenea patriotul maghiar pentru aplicarea neabătută în tic. M arele că rtu ra r Sim ion
şi suferinţe, dc dorinţa şi ho­ Sandor Tetofi şi patriotul sas viaţă a politicii înţelepte n B â rn u ţiu la adunarea de la
tărî rea unei naţiuni viguroa­ Anton Curtzş şi alţii. partidului şi statului nostru. BLaj spunea : „N aţiunea rom â­
se de a trăi o viaţă demnă, Astăzi, cînd sărbătorim 120 Important centru al culturii nă nu voieşte a dom ni p^ste
liberă şi independentă, revo­ de am de cînd străbunii noş­ româneşti — a spus Irina Ma­ alte n a ţiu n i, nici nu va suferi
luţia de la 1848 din Transilva­ tri din generaţia ’48 s-au ri­ nea, profesoară la liceul din a fi supusă alto ra, ci voieşte
nia, ca şi cele din Ţara Româ­ dicat cu hotârîrc pentru scu­ localitate — Blajul a pola­ drept egal pentru toate".
nească şi Moldova reprezintă turarea jugului robiei feudale, rizat forţele sociale şi intelec­ Adînca sem nificaţie a aces­
luplind pentru ridicarea na­
un moment de scamă in isto­ tuale din Transilvania care au tor cu vin te o înţelegem astăzi
ţiunii noastre in rindul po­
ria poporului nostru, o treaptă scris o filă glorioasă in isto­ cînd, în fră ţiţi, tră im şi m un­
poarelor libere ale Europei, ria luptelor revoluţionare ale
solidă pusă la temelia lupte­ cu veneraţie venim să le cin­ poporului nostru, rârmnind cim îm preuna rom âni, m a­
gh ia ri. germ ani, in deplină e-
lor pentru progres social stim memoria şi opera lor Jn- pentru totdeauna în conşUln- ga lita to de d re p lu ri, ceea ce
4'i pentru unitate naţională. truchipînd cele mai nobile nă­ la maselor ca un s:mbol al constituie o îna liâ ex’ presie a
zuinţe ale poporului. Partidul
Ea a fost un rezultai firesc, Comunist Român a d;u intui- luptei pentru dreptate Sociala p o litic ii naţionale justa a
necesar şi inevitabil al între­ denuna cea mai înaltă pre­ şi independentă naţionala. p a rtid u lu i şi sta lu lu i nostru.
Un rol de seamă în precâ-
glorioaselor pagini
Evocarea
gului proces de dezvoltare a ţuire faptelor de glorie ale tnca ideologică a evenimente­ ale istoriei poporului nostru