Page 84 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 84
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 26 mol 19â8
H I
IJStM Z N II t m a m n a , w u
Dezbaterile din Comitetul politic al 0. N U, SESIUNEA ADUNĂRII MftŢIONflLE
Mişcarea de protest împo
A REPUBLICII DEMOCRATE VIETNAM triva legislaţiei excepţionale,
Delegaţii altor ţări îşi expun care urmează să facă săptă-
mina viitoare obiectul celei
de-a treia lecturi in Bundes-
poziţia io problema Raportul lui Fam Van Dong tag, cuprinde aproape întreg
teritoriul R. F. a Germaniei.
oeproliferării armelor nucleare Agenţia Fronce Presse subli
niază
acţiunile protes
câ
tatare capătă cele mai va
riate forme. La Frankfurt pe
NEW Y O R K 25. T rim isu l fo lo s irii energiei nucleare in H A N O I 25 (Agerpres). — lu t ch ia r in centrele sale p o li Main, studenţii au inceput
special Agerpres, N. lonescu, scopuri paşnice „Folosirea e P rim u l m in is tru al R epu blicii tice şi m ilita re pe care le vineri să ocupe localurile u-
tra n s m it* : In com ite tu l p o li nergiei nucleare în scopuri niversitâţii. Cei din Heidel-
Dem ocrate V ietnam , Fam Van credea rnexpusnabile. forţele
tic al A d u n ă rii G enerale a paşnice — a declarat .1. A yala Dong, p rezon tin d în cadrul ce arm ate ale F.N.E., alte fo iţe berg şi Mannheim au anun
O.N.U. au co n tin u a t v in e ri du- — are o im p o rta n ţă deosebită lei de-a l-a sesiuni a A du nă arm ate patriotice, masele şi-au ţat pentru marţea viitoare
pă-am iază dezbaterile pe m a r pentru ţă rile în curs de dez r ii N aţionale ra p o rtu l g u ve r creat o nouă poziţie strategică (ziua cînd se vor desfăşura
ginea p ro ie ctu lu i tra ta tu lu i de voltare. de aceea proiectul n u lu i, a făcu t o am plă analiză cu scopul de a lo v i duşm anul dezbaterile în Bundestag) or
nedisem inare a a rm e lo r nu He tra ta t nu trebuie să fie vag a desfăşurării ră zb o iu lu i popu oriunde, in oi ice m om ent şi ganizarea unei greve a foa
cleare şi im precis in ce priveşte a la r de elibe rare din V ie tn a p rin orice metode. Ca u im a re mei. Actorii din Miinchen au
S u b lin iin d că delegaţia sn c easlă problemă**. m ul de sud, a lu p te i eroice a acestei s itu a ţii, in a m icu l a lansat un apel colegilor lor
„n u subestimează im p ortan ta R eprezentantul Madagasca a po po rulu i R, D V ietnam îm tre b u it să dea înapoi şi să-şi din întreaga ţară in care le
p ro ie ctu lu i de tra ta t şi e fo rtu ru lu i, Uou'S Rakotom al'ala, a po triva actelor • agresive ale concentreze e fo rtu rile asupra cer să-şi înceteze activitatea.
rile care au fost depuse pen s u b lin ia t în in te rve n ţia sa ră S.U.A. şi a s p rijin u lu i acordat a p ă ră rii p o z iţiilo r sale vita le Peste 100 de foşti delegaţi la
tru a se ajunge la elaborarea „m a jo rita te a statelor se p ro luptei popo rulu i vietnam ez de la Saigon, Hue, Da Nang, K he Congresul Partidului social-
acestuia*', reprezentantul Co nunţă pentru o îna intare tre p toate popoarele lu m ii. Sanh, pe p o dişurile înalte, în democrat, desfăşura! in ur
lu m b ie i J u lio T u rb a y A yala tată spre dezarmarea gene H eferindu-se la ofensiva ge Delta flu v iu lu i Mekong... un mă cu două luni la Nurn-
şi-a e x p rim a t părerea câ „n u rală, com pletă şi co n tro la tă " nerală şi la insurecţia de la rg i de noi fulg ere pot cădea asu berg, au format un comitet
trebu ie pierdută posibilitatea şi şi-a e x p rim a t speranţa că pra lu i în orice moment. de acţiune care şi-a propus
p ro p o rţii din perioada A n u lu i
care s-a creat în prezent de a „în c o n d iţiile în rare toţi vor V o rb ito ru l a s u b lin ia t apoi să împiedice realegerea de
se încheia acest tratat*'. For- da dovadă de bunăvoinţă, Nou vietnam ez (Tet), p r i im p o rta n ţa p rin c ip iilo r expuse putaţilor social-creştini ce
m u lîn d o serie de p ro pu neri acest scop va fi atins in cele m ul m in is tru a ară ta t câ p rin în de claraţia în pa tru puncte s-au pronunţat in favoarea
vizînd îm b u n ă tă ţire a docu din nrm â*‘. — Vedere aeriană a capitalei Belgiei, Bruxelles. această acţiune în ca d ru l că a g u v e rn u lu i R. D. V ietnam şi legislaţiei excepţionale.
m e n tu lu i prezentat spre exa A m basadorul M adagascaru reia in a m icu l a fost eom bă- în program ul* p o litic al F ro n
m in are şi pledînd. de aseme lu i a atras atenţia asupra unor tu lu i N a ţion al de E lib e ra te La sfîrşitul unei adunări,
nea, pe ntru „lu area în consi n e cla rită ţi şi de ficienţe ale d in V ie tn a m u l de sud. Aceste care a durat toată dupâ-a-
derare a lu lu ro r sugestiilor tra ta tu lu i, propunînd o exa p rin c ip ii, a spus el, sînt sim miaza zilei de vineri, citeva
constructive făcute dc statele m inare atentă a tu tu ro r su Un interviu al ministrului Intensificarea luptelor ple şi clare şi ele au fost ex sute de studenţi au ocupat
nenucleare", delegatul co lu m g e stiilo r care au fost făcute puse şi la c o n v o rb irile o ficia le Universitatea catolică din Mi
bian a declarat că „scopul a in legătură cu acest docum ent de la Paris d in tre reprezen lano. Ocupanţii ou adoptat
cestora nu este de a m odifica El s-a re fe rit in special la ta n ţii g u ve rn u lu i R. D. V ie t 0 moţiune in care afirmă,
radical tra ln tu l, ci de n-l com problem a g a ra n ţiilo r, susţi- în Vietnamul de sud nam ş,i cei ai g u v e rn u lu i S.U.A. in special, că luptă pentru
pleta, astfel îneît să poată nînd câ „unele prevederi sînt de externe al Iugoslaviei, N oi insistăm , a spus pre m ie libertatea de opinie şi pen
p rim i un s p rijin c il m ai larg**. d is c rim in a to rii şi neadecvate". tru dreptul de organizare a
.SAIGON 25 (Agerpres). — beri Tuckman, transm ite în ru l Fam Van Dong, asupra po studenţilor şi a cadrelor di
O b se rva ţiile cri lire ale am L. R akotom alala a declarat că Forţele arm ate ale F ro n tu lu i tr-o corespondenţă din Saiqon z iţie i dc p rin c ip iu a po po rulu i dactice.
„dacă unele delegaţii, p rin tre
basadorului C olum biei s-au re N a ţion al de E libe ra re din câ două reqimente ale partt- şî g u ve rn u lu i nostru ca şi a După cum se ştie Institu
fe rit în special la nocesilalea care şi cea a M adagascarului, Marko Nikezici Vietnanunl de sud şi-au in te n 7aniloi ar fi reuşit să se in fil F.N.E., din care reies ob ie cti tul politehnic, Facultatea de
îm b u n ă tă ţirii p re ve d e rilo r p ri preferă ca această problem ă sifica t a cţiu n ile in cursul treze în suburbiile d - nord ale vele lu p te i p o p o ru lu i nostru în litere şi Universitatea pentru
vin d g a ra n ţiile de securitate să fie exam inată din nou. pe n o p ţii de v in e ri în ju ru l Sai- capitalei sud-vietnameze. Acest Sud şi în N ord : d re p tu l la in studii comerciale din Mila
şi includerea acestor g a ra n ţii larg. in tr-o perspectivă com qonului. precum şi asupra ae lapt este considerat de cores dependenţă şi suveranitate na no sînt, de asemenea, ocupa
pletă, după o anum ită p e ri secretar de stat pentru aface
în te xtu l tra ta tu lu i, precum si B E LG R A D 25 (Agerpres). — ro p o rtu rilo r din dife rite reqi- pondentul american drept un ţion ală, de a tră i lib e r pe an te de mai multe zile de că
oadă de tim p, asta nu înseam Jntr-un in te rv iu acordat zia rile externe al K S.F. Iugosla sam blul te rito riu lu i său. Aces
la m odul în care este ab or nă că ele se pronunţă îm po ru lu i vest-eerm an ..Suddeuts- via. şi-a e x p rim a t speranţa vă uni sud-vielnam eze transm ite in d iciu câ asupra S a lo n u lu i tea reprezintă p rin c ip iile cu tre studenţi.
dată in docum ent problem a triv a tra ta tu lu i". che '/e itu n g ". M arko N 'kezict, în cursul apropiatei v z;te la agenţia France HJresse. Mai planează ameninţarea unei noi prinse în a co rd u rile dc la Ge Comitetul special O.N.U.
m ult de 200 d? obuze trase de
Belgrad a m in is tru lu i de e x ofensive a F.N E. In alte re- neva din 1954 cu p riv ire la
m orţi ere de 32 ram nu căzut
terne vest-germ an. W illy ţn perim etrul in sta la ţiilo r de la qm ni ale tării, trei mari aero Vietnam . P oporul vietnam ez pentru examinarea politicii de
opartheid duse de guvernul
porturi au fost atacalc cu fo
H ranrtt. vor fi exam inate re
ORIENTUL APROPIAT la ţiile b ila te ra le şi căile de Ben Cat. unde se află şi car curi dc m ortierc şi racii Re. l i este h o tâ rît să lupte şi el are R.S.A. vo pleca la 15 iunie
d re p tu l de a ataca agresorul
spre Europa, unde va ţine şe
tieru l genera) al celei dc a
nul dintre acestea — Tran Noc.
Dineu la Amba dezvoltare a acestora şi vor V a d iv iz ii saiqonev.e. E xplozi situat la 7 kro de localitatea o riun de s-ar afla el. Este d re p dinţe la Stockholm, Londra şi
fi abordate o serie de p ro ble
tu l nostru sacru de a ne apăra.
Geneva, s-a anunţat la se
me in te rn a ţio n a le im p ortan te
© CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI PENTRU ELIBE de interes com un. ile obuzelor ou provocat m ari Can T lio — a fost bombardat S.U.A. sînt cele care ne-au a- diul O.N.U. In toate cele trei
pagube. N um ărul m orţilor st
a treia noaple consecutiv. Co
RAREA p a l e s t i n e i
sada română © ÎNTREVEDERI DIPLOMATICE LA CAIRO R eferîndu-se la re la ţiile d in - saiqonezi nn este cunoscut. In buzele au atins insta la ţiile ae tacait. care an în fă p tu it agresiu oraşe Comitetul va avea, de
ră n iţilo r din rin du l m ilita rilo r
nea şi care poartă războiul. In
asemenea, o serie de întil-
roportului si au rănit mai m ulţi
consecinţă,
pornind de la a-
$ DECLARAŢIA PREMIERULUI L. ESHKOL re ţă rile d 5n ba /rm i) m edite- cursul n o p ţii, o şalupă m i-lita- soldaţi soiqonezi. reastâ realitate, noi respingem niri cu lideri ai mişcării de
din Washington AMMAN 25 (Agerpres). — di» pace strtbiI în Orientul A- te in interesul tu tu ro r aces ră a lost distrusă la baza ame A genţiile de presă mai sem asemenea p re te n ţii nesăbuite, eliberare din Africa de sud,
ranian, cl a su b lin ia t că
es
antiapartheid
mişcărilor
01
ricană de la Cat Lai (situată
In capitala Iordaniei s-au în - propint. Fără a se referi direct to r state să dezvolte re la ţiile la 3 km dc Saiqon) iar nn nalează că un ităţile p a trio ţilo r cum ar fi rc rip io c ita te a dezes- şi a» oltor organizaţii ne
NEW Y O R K 25 - T r m i- rheiat lucrările Conlerinlei Or In ultim a rezoluţie a C o nsiliu d in tre ele. să ia p o ziţii care tanc american atins în plin şi-au intcnsîlicot presiunea In ra la d â i’ii de am bele p ă rţi, fa p guvernamentale care se o
facă
zona cunoscutei baze am erica
tu l ca fiecare p a rlc să
sul special Agerpres. N. Io- ganizaţiei penlru eliberarea lui de Securitate al O N.U.. a luat foc. In cartierele de ne Khc Sanh — din regiunea concesii. Statele U n ite sînt ce pun apartheidului.
nescu. tra n sm ite : In zilele Palestinei (O.LIV], A fost sla- relatează aqenlia Associnled să faciliteze în lă tu ra re a crize nord-vest ale Saiqonului, auto septentrională. Timp de cinci le caic trebuie să pună capăt
de 24 şi 25 mai, C o in e liu hiîit un pion complet dc reor Press, premierul EsMcol a de lor care au ap ăru t şi care mai rită ţile an decretat măsuri do oro. la numai palm km de a- Studenţii Universităţii din
Mânescu. m in is tru l a fa ceri ganizare a orqani/.uliei Pre clarat că „nici O N U '., nici qa- există încă în unele regiuni re stricţii a circu laţie i n lil noap răzb oiulu i dc agicsum e. Dacă Reyk/avik şi-au exprimat pro
lo r externe ,il Român iei, şedintele provizoriu al O I..P. rantii «tiăiiu. nici araniamenle din această zonă tea, c il şi ziua. Corespondentul rnastă bază rare adăposteşte Statele U n ite voi înceta agre testul împotriva hotăririi lua-
preşedintele celei de-a 22-a Yeliia Hamoiida. a declarat nvr-- vagi iu i pot lorma. în nici un agenţiei Associated Press Ro- F.000 m ilita ri ai S.U.A. s-a des siunea şi îşi vo r retrage tm - le de guvernul Islandoi de o
sesiuni a A d u n ă rii G enera tel că s a hotărîl formarea u < -vz o bază pentru o par e sta făşurat o luptă intre unităt: pole din sudul ţă rii noastre, pune la dispoziţia Conslfralui
le a O.N.U.. a făcut o vizită nui corniţei de preriei re rar: bilă în adastă regiune. Nu e- de infanterişti m arini americani ministerial al N.A.T.O. clădi
la Am basada R e p u b lic i ’’o- va stabili conlacle ru persceo- vistă nimic care să poată în şî n n ilă li patriotice. pacea se va instaura im ediat. rea universităţii pe timpul
cia-îisle Rom ânia la W a lilătile palestiniene din ţoale locui nn tratat de pace oficial, Tratativele de la Kampala privind desfăşurării sesiunii acestuia,
shington. tarile arahr pentru a prenăli n- '-labil angajai fără >chivocuri. ce va avea loc la Reykjavik
A m basadorul Romă; iei dnnarca de la 3 iunie Această realizat nc baza unor tratati încetarea războiului din Nigeria „Marşul săracilor" Io sfirşituf lunii iunie a.c. In
rezoluţia
adoptată de
stu
la W ashington, Cornel Bog reuniune va avea lor la Am- ve directe — o pace reală st denţi se subliniază că par
dan. a o fe rit sîm bătă sea rnan şi va desemna pe cei 100 arrcrtarcM cu adevărat de că ticiparea Islandei la N.A.T.O.
ra în onoaiea m in is tru lu i f’p membri ai Adunării Naţio tre vecinii I /.ra du lui a e x ;sten- KAMPALA 25 (Aqerpresl. — Surse informate din rnpi- nu se bucură de sprijinul
a fa ce rilo r e x te ic e iom ân nale a Organizaţiei pentru eli- le; !/.raeli'!'p :n cadrul unor I a la Ugandci, Kampala anunţă câ în cadrul convorhirilor de poporului.
un dineu la care au p a rti berar.'a Palestinei frorqiere vgur''*', a spus pr^- vineri delegaţiile niqeriană sl hialrezâ au ajuns la un acord
cipat : Dean Rusk. secretar nve ryl '/m e i iar privind admiter?a observatorilor străini la convorbiri, iar In fo m e t a ji Consiliul de Securitate se
de stat al S.U.A., W ill ain CURO ;>5 (Agerpres). — Hună cum se şt:e, statele a lucrările conlerinlei să se desfăşoare fără preşedinte. ArCilp va intruni luni după-amiază
Fosler. d ire cto ru l A g e n ţie 5 Oflc ’nlxlăli ale MinMerulii! rabe se opun negocierilor d;- probleme constituiau primele puncte rle pe ordinea de zi a pentru o lua in dezbatere
pentru c o n tro lu l arm am en A'v'.ccrilor F.xlerne al R *\.U au r ■»c t'. ron«iderînd r? în baza convorbirilor începute joi dimineaţa. Cu toate pronosticurile plingereo guvernului haitian,
telo r şi dezarm are. Euge avut o serie de înlreverieri cu rezoluţiei Consiliului dc Secu pesimiste făcute piuă în prezent, ob«rrva.îorii politici pre* î n t r - o ja r ă a tă s-a anunţat la secretariatul
ne Rostow, subsecretar de ambasadorii la Cairo ai ţărilor ritate in problema reglementă zinţî în capitala Ugandei consideră că sc inlre/ăresc acum O.N.U. In documentul adre
sat p e nlru afacerile p o liti membre ale Consiliului de Se unele elemente de flexibilitate de partea ambelor delegaţii, sat Consiliului de Securitate,
ce. .John l.a d d y şi Joseph rii situaţiei din Orientul Apro care ar putea să rontribuie la realizarea unui acord asupra W A S H IN G T O N 25 (A ge r guvernul haitian afirmă câ
Sisco. asistenţi ai secreta curitate si ni altor state ru ca piat este necesar ca trunde încetării războiului civil din Nigeria, care durează de 11 pres). — „A m se rvit ţara în ..M arşul săra cilo r" spre W a Republica Haiti a fost ata
ru lu i de sLat, N athaniel re au examinat evoluţia silea- i zmeii ere să se retragă fără in- luni. tim p u l răzb oiulu i, rar pentru shington în s p irijn u ! ce re rilo r cată, la începutul acestei
Davles. con silier al Casei liei din Orientul Apropiat Pn lîr/.iere clin teritoriile ocuo.-’.te. de îm b u n ă tă ţire a condR ii'lor săptămîni, de avioane de
Albe. W a lle r Stoessel ii., trivlt ziarului „A! Alivam". în aceasta am fost „recom pensat" dc viaţă a d e tc im in a t o parte
a d ju n ct al asistentului se cadrul acestor întrevederi cu m unca cea mai prost plă a congresm enilor să se preo bombardament şi mercenati
veniţi din S.U.A., Jamaica,
c re ta ru lu i He stat, Rafael R A I ’. a căutat să ursească tită*' — a declarai unul d in cupe de problem ele p ă turilor Republica Dominicană şi
tre p a rtic ip a n ţii
la
„M a rşu l
Sancho-Bonct. ad ju nct al spvii'n clin partea ţărilor res rc v o Taşe dîn S.U.A. Dr. L. Bahamas.
şefului p ro to co lu lu i State pective in urm i refuzului 1/ra SITUAŢIA DIN FRANŢA sâraciiloiA organizat in semn D nnbar, copreşedinte a! C onsi
lo r U nite, şi Geoige Kap- dului de a rrspcrla holăririje ele protes-t faţă de situaţia liu lu i pentru problem ele sub
lan. şeful B iro u lu i p e nlru O.N.U. po pulaţiei de culoare din n u triţie i, a declarat câ „p ro
Rom ânia din D epartam en In cadrul contactelor, minis S.U.A El a adăugat că negru gram ele guvernam entale de
tu l ele Stat. A u luat. de a- trul de externe Mrdmiid Riad din A m erica sînt săi aci pen acordare de ajutoa re ceior fă
seme?»ea. parte M ircea M a- a avut întrevederi «'“narate eu SE Reacţii ia declaraţia preşedintelui de Gaulle tru că sînt p rim iţi u ltim ii in ră serviciu sînt in suficie nte* O escadră navală so
liţa , ad ju nct al m in is tru lu i ambasadorii din Cairo ai servicii, sînt p rim ii concediaţi, P o triv ii lu i D unbar, d in tre eci vietică, compusă din cru
a fa ce rilo r externe, şi m em U.R.'kS. Marii britanic Fran- iai pentru munca depusă Jî* 29.!) m ilioa ne de am ericani să cişătorul „Dmitri Pojorski"
bri ai ambasadei rom âne M Indiei. Canadei. R.S.F.i si p Demonstraţiile continuă se plătesc sume in fim e, insu raci. num ai 5.4 m ilioane de şi nova antisubmarin
Cu acest p rile j. C o ine lm ai altor ţări. ficie nte pentru a în tre ţin e o persoane beneficiază de acest „Stereguşci", a sosit
fa m ilie , fie ea şi p u ţin nu
Mânescu şi Dean Rusk- au P A R IS 25 (Agerpres). — Cu- vadă evenim entele şi cauzele fost la Lyon. unde s-au în re meroasă. a ju to r.
a vu t nn schim b de păreri TEI. AV1V 25 (Agerpres). — v Î i i U i l a radiotelevizată a pre actuale lo r n e m u lţu m iri” . g istra t num eroşi ră n iţi de am După ce a efectuat un stu simbâtâ in portul Caraci
asupra pro blem elor actualei Prunul ministru al lz:aeliibu. şedintelui R e pu blicii F ra n Un com unicat al C o m ite tu lu i bele p ă rţi, ia r un p o liţis t a fost In „oraşul ren a şte rii" insta diu al program elor de a ju to r într-o vizită de bună
sesiuni a A d u n ă rii Gene 1 cvi Kshkoî. a fânit o decla cezo, generalul C harles de naţional ele conducere al Cen rănit. P olnv ii re la tă rilo r agen lat la W ashington, in apropie în statele Ccorgia. Mississi-pui voinţă. Navele sovietice
rale a O.N.U., precum şi a raţie în care a arătat. între C ănile, p riv in d necesitatea e- tru lu i Dem ocrat, p u b lica t în ţie i France Pressc, pagnbelu rea m on um e ntulu i tui L in si New “Vork. Eclw-mcl -Sparcr. vor rămâne în portul Ca
supra a lto r problem e care a lifie că Izraelul nu rrnur.ţâ ..la fc c tu ă rii unor reform e stru c cursul nopţi; de v in e ri spre m a te ria lc sînt im portante. coln. pe m a lu rile rîu lm T’o- profesor la U niversitatea Yale.
mteieseozâ cele două ţâ ri. t u r a i care să fie supusă unui sîmbătă, arată : „C uvîntarea La Paris, m anifestaţia stu tomac, continuă să sosească a ajuns la concluzia câ „aco r raci pinâ la data de 31
actualele sale frontiere”. îna referendum pnpular. a declan generalului de G aulle a sosit denţească oiganizată vin e ri ■ p a rtic ip a n ţi la „M a rşu l săra darea a ju to a re lo r este la bunul
inte de a se s,'mna un traiul maî, anunţă agenţia
şai rea cţii d ife rite în rîn d u l prea tîrziu . Ea nn aduce o a- după-am iază s-a transfo rm a t c ilo r". Una d in lre tine rele dc plac al a u to rită ţilo r locale ca TASS.
p a rtid e lo r politice şi sin dica dc'vârală rezolvare gravelor în cursul n o p ţii în tr-o adevă culoare din New Y ork a de re le pot anula", ia r dr. Fro-
te lo r franceze. Secretarul ge problem e care fră m în tâ F ra n rată hiptâ de stradă în tre po cla ra t „nu există nici o ju s ti rlcrick S layer de la U n ive r-
neral al P. C Francez. W al- ţa. Un referendum nu im p lică liţie şî studenţi. Pe p rin c ip a ficare a fa p tu lu i că în tr-o ţară
dcck R o d ie i, a expus progra dialogul, cl îl îndepărtează lele bulevarde şi m ai ales în bogată, cum esle Am erica, e- siîalca H a rva rd a d e cla ia t câ Ministrul invăţămintu-
m ul P.C F . chemat să în fă p T’c n irti concilierea a u to rită ţii C a rtie ru l L a tin an fost r id i xt-stă înfom e ta ţi, care trâ'esc tu lb u ră rile recente clin oraşe lui, Ştefan Bălan, a so
tuiască schim bări adevărate sta tu lu i cu m arile curente cate baricade. S p ic m iezul m ai râu decît anim alele, care le am ericane au fost d e tc im L
în via ţa economică şi socială popidnro va tre b u i să se re muncesc pentru un salariu in sit la Santiago de Chile
nopţii, a p ro x im a tiv 2.000 de nate nu num ai dc şomai, ci
a ţâ rii, să sc obţină ea sta ul curgă la alte metode şi să se suficien t chiar şi în urm ă c.n intr-a vizită de documen
să renunţe la subordonarea facă apel la a lţi oam eni". studenţi au pătruns cu fo iţa 20 de ani ne m aivorbind de „p u r şi sim p lu de foamea care tare la invitaţia omologu
faţă de m onop olu rile ca p ita C it priveşte po ziţia C onfede în in cin ta bursei din Paris. tim p u rile de astăzi". chinuîe pe ne grii din S.U .A.'*. lui său chilian. La sosire,
liste. să se înfăptuiască re fo r ra ţie i Generale a M un cii, ea a
me ) 2 d iin lc. ..Noi cerem o con fost relevată de Georges Sc- pe aeroport, el a fost în
ducere dem ocratică a în tre gny, secretarul general al tâmpinat de Maximo Pac-
p rin d e rilo r naţionale şi in stau C.G.T., nare a a ră ta t : „M u n c i heco, ministrul educaţiei
rarea d re p tu lu i de control al to rii nu revendică un refe ol Chile, şi de membrii
oam enilor nume ii p r loau- rendum , ci c o n d iţii m ai bune
treptele v ie ţii econom ice4*. F,1 de via ţă şi muncă. Seguy a Ambasadei române din
a su b lin ia t cerinţa pe nlru n m en ţion at că C.G.T. esle ho- capitala chilianâ.
reform ă dem ocratică u n iv e r tâ rîlâ să co n tribu ie, îm preună
sitară. cu toţi caro doresc să se m ear
Secretarul general al P.C.F. gă înainte, la schim bă rile pro Comitetul celor 24 ol
a relevai, necesitatea creării funde in dom eniul social, e O.N.U. şî-a încheiat dezba
unui guvern popular rare si conom ic şi p o litic '1. Jacqucs terile cu privire la situaţia
se s p rijin e pc voinţa po p o ru Trssier. .secretarul geneial al din Svvaziland căruia Marea
lui. „P a rtid u l com unist, care C onfederaţiei Franceze Dem o Britanîe, in conformitate cu
este gata să facă parte d in - cratice a M un cii (C .F.D .M .), rezoluţia O.N.U, s-a angajat
tr-u n astfel dc guvern, propu a declarat : „P e n tru m om ent, Să-i acorde independenţa la
ne cu consecvenţă a lto r p a rti ru vîn la re a preşedintelui de 6 septembrie 1968. Repre
de şi org an izaţii de stingă nn G aulle nu pare să m odifice zentantul Marii Britanii a de
acord pe baza unui program datele probleme» a cărei solu- clarat că guvernul său va
comun. Nu noi sîntem v in o ţio n a ie incum bă în p rim u l respecta termenul stabilit.
v a ţii că un astfel de acord rînd o rg a n iza ţiile profesionale Comitetul a adoptat, toto
n-a fost incâ realizat, a spus şi sindicale". dată, o rezoluţie în care se
W aldeck U ochct‘*. P A R IS 25 (Agerpres). — arată că, in timpul domina
Franeois M ille rra n d . preşe Puternicele d e irlo n stra ţii în ţiei coloniale britanice in
dintei»' Fcderaţei Stingi» Dc- cepute în după-am iaza zileî dc Svvaziland, Anglia nu a luat
m ociale şi Socialiste, a pre ci 24 ma» in m ajoritate a oraşelor nici un fel de măsuri care
zat la rin d u l său : „F ederaţia din F ranţa au co n tin u a t în tot so ducă la dezvoltarea teri
va răspunde p rin lr-u n Nu »c- cursul n o p ţii de v in e ri spre toriului din punct de vedere
fe ro n d u m u lu î“ . Edgard Pisarii, sîmbătă. La Paris, Strasbourg. economic, politic şi social.
fost m in is tru al a g ric u ltu rii şi Lyon, Nanlcs, Bordeaux, Tou- Rezoluţia a fost adoptată cu
R. S. CEHOSLOVACA. — Un nou produs al la briciî de fost deputat al P a rtid u lu i de lousc şi Renncs, dem onstranţi» 20 de voturi pentru şi (rei ab
instrum entar farm aceutic „C hl rana" din Brno — xterilizaloru l G u vo rn ă m în l U niunea Dem o au fost în lîm p in a ţi dc p u lcr-
Etaxenon, unde se foloseşte qazul cu acelaşi nume la o tem crată pentru cca de-a V-a Re iiicc forţe dc poliţie, care au ţineri (Marea Britanic,
peratură de 60 qrade C„ solu tionindu-se astlel problema ste pu blică a m en ţion at : „Este făcut uz dc bastoane de cau S.U.A. şi Australia).
riliz ă rii instrum entarului care nu poate il supus acţiunii abu im p osib il să în tre p rin z i ade ciuc şi gazc lacrimogeive. Cele FRANŢA. — Aspect de la Uzinele Renault din B ouloque-H illancourl, ocupate de m un
rului. vărate reform e cu aceiaşi oa m ai im p o rta n te cio cn iri între citori.
meni care n-au ş tiu t să pre p o liţie şî m a n ifestan ţi au .7
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULU I: stz. Dr. PeliuGroea nz. 35. telefoo 12 75. 15 83, 23 17. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hunedoara Deva.