Page 85 - Drumul_socialismului_1968_05

proletari din toate tarile, dniti-va l
E C O N O M 8 A P E M E T A L I

CUM POT FI BARATE

CAILE CONSUMURI­

LOR NERATIONALE

Industriei siderurgice ii re­ caroa parametrilor de Itincţio- tălite. extinderea utilizării o*
vin sarcini deosebii* în dome­ nare a maşinilor. tclurilor slab aliate, îmbunătă­
niul îmbunătăţirii calităţii meta­ Pentru a satisface cerinţele ţirea condiţiilor de livrare a
lului. asimilării de noi m?rci mereu crescînde «le industriei laminatelor din punct de ve­
de oteluri sl lipotlimcnsiuni de constructoare de maşin5şiale dere dimensional.
laminate cu caracteristici su­ constructorilor, combinatul nos­ In construcţiile metalice şi
4 poginl 30 bani perioare. necesare ridicării per­ tru. în decursul anilor, a asimi­ mecanice sudate, precum şi in
ANUL XX. NR. 4167 MARTI 28 MAI 1968
formantelor maşinilor, utilajelor lat şi a Introdus în fabricaţi? cele de beton armat t- ca fă
si construcţiilor. Produsele si­ noi mărci de oţeluri şi ti pod i- exemplificăm — se utilizează
derurgice ce se livrează sub mensîuni de laminate cu carac­ tn proporţie de circa 90 la su­
formă de laminale trebuie să lle. teristici superioare, care au per­ tă oţelul de masă OL-38. Acest
de calitate superioară şi con­ mis realizarea de economii Im­ lucru este neraţlonal şl duce la
stantă, să se încadreze în con­ portante de metal la beneficiari. un consum exagerat de me­
diţiile prevăzute în standarde Pe de altă parte, pentru fabri­ tal din care cauză trebuie să
carea diferitelor produse lami­
VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID Şl DE STAT trebuie asigurate pentru ridi- gurau prin Import $1 erau abso­ pun?m accentul pe extinderea
si tn condiţiile suplimentare ce
nate deficitare, sau rare se as:-
producţiei de laminate cu re­
zistentă superioară pentru ar­
lut necesare industriei tării, s-mi
marea betonului. Drept urma­
re s-a pus problema îmbună­
tăţirii caracteristicilor sl a o-
SPECIALIŞTI otel prin ridicarea caracteris­
moqenitătii producţiei acestui
a mmm socialiste românia HUNEDORENI ticilor mecanice garantate si a-
siqnrnrea tenacităţii şl sudabi-
litătii. In acest scop s-a asimi­
ÎŞI SPUN PâREREA
lat si introdus
in fabricaţie,
încă din anul 1967. o nouă
marcă de nţel cu un conţinut
de Mn mai ridicat decit cel
Investit sume Importante pentru prescris p?nlru OL-38. Ca ata­
construirea în combinatul nos­
R. S. F. IUGOSLAVIA tru a noi capacităţi de produc­ re. sv» asiguTă ridicarea limitei
de curgere, ceea ce permite
ţie. capabile
să reali/.e/e un
realizarea de economii Impor­
număr mare de tipodimensiuni
de laminate ce acoperă diferite tanţe în domeniul construcţi­
ilor a căror dimensionare se
domenii de utilizare. Ca urmare
fare pe baza acestei caracteris­
a celor de mat sus şî prin e­ tici. Utilizarea acestui tfp de
forturile depuse de colectivele otel s-a exllns foarte mult. cc-^a
Luni la amiază a părăsit Român, preşedintele Consiliu­ Erau. de asemenea, prezenţi internaţionale*. .Pacea şi co­ nează apoi în cartea memo- din secţii, numărul de mărci de t e rezultă si din creşterea con­
Capitala pentru a face o vizi­ lui de Stat al Republicii So­ laborarea pe bază de egeLlate rialâ din incinta moniinicntu- oţeluri şi ial ti.podimens'unîitor siderabilă a producţiei care în
tă in Republica Socialistă Fe­ Iakşa Petrici, ambasadorul Intre popoare — scopurile am­ lu i. asimilate in combinat a cres­ amil 1967 a fost de circa
deral ivâ Iugoslavia, la invi­ cialiste România, care face O vi­ R S .F.I. la Bucureşti, şefi ai belor noastre ţâri socialiste" ! ★ cut continuu. 18.600 tone. iar in trimestrul I
taţia tovarăşului Iosip Broz zită oficială în ţara vecină şi misiunilor diplomatice acredi­ — sînt cuvintele înscrise pe Luni dupâ-amiavâ, o dele­ Paralel cu perfecţionarea şi
Tlto. preşedintele R.S.F. Iugo­ prietenă, la invitaţia tovarăşu­ taţi la Belgrad, membrii Am ­ alte panouri care se află de-a întărirea disciplinei tehnologi­ 1968 de aproximativ 25.000 tone.
slavia. preşedintele Uniunii lui Josiip Broz Tito, preşedintele basadei Române. gaţie a Skupştinei orăşeneşti ce. s-au îmbunătăţit simţitor ca­ O altă cale pentru realiza­
Comuniştilor din Iugoslavia, Republicii Socialiste Federa­ lungul drumului de la aero­ Belgrad a inmînal. la Palatul racteristicile mecanice si per­ rea de economii de metal tn
delegaţia de partid şi de stat tive Iugoslavia. preşedintele Deasupra aeroportului apa­ port spre reşedinţă. Zeci de Dedinie, conducătorului dele­ formantele oţelurilor, ceea c* a construcţii sudate şi beton er-
a Republicii Socialiste Româ­ Uniunii Comuniştilor din Iu­ re avionul oficial, escortat de mii de locuitori salută cu cor­ permis revizuirea si îmbunătă­ mat este extinderea utilizări!
nia. condusă de tovarăşul goslavia. la frontieră de avioane cu dialitate pe oaspeţi. gaţiei de partid şi de stat a ţirea standardelor pentru ote­ oţelurilor slab aliat-* cu Mn.
Nicolae Ceauşescu, secretar Belgradul, împodobit sărbă­ reacţie ale forţelor armate Iu­ In primirea călduroasă făcu­ Republicii Socialiste România, lul carbon de calitate, oţelul a* care au o Umilă de curgere cil
general al C C. al P.C R ., pre­ toreşte. i-a primit pe solii po­ goslave. tă delegaţiei române la Bel­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, liat pentru construcţii de ma­ circa 50 la sută mai ridicată
şedintele Consiliului de Stat. porului român cu tradiţionala La ora 13.30 (ora locală) a- grad s-au reflectat sentimentele placheta m#morială a oraşu­ şini, otelul beton, fiind în curs decît otelul OL-38. la un preţ
care este întovărăşit de soţie ospitalitate a locuitorilor săi. vinnul ateriz.eazâ. Râsunâ sal­ de prietenie ale poporului iu­ lui Belgrad. de definitivare standardele pen­ cu numai 20-25 la sută mal
Din delegaţie fac parte to­ Pe clădirea modernă a ae­ ve de tun în semn de salut. goslav faţă de poporul român, Preşedintele Skupştinei oră­ tru oţelul pentru ţevi, oţel car­ mare. Ca urmare a acestei ten­
Nicolae
tovarăşul
Coboară
varăşii Ion Gheorqhe Maurer. roportului Surcin flutură Ceauşescu şi soţia. Elena năzuinţele comune ale celor şeneşti Belgrad, Branko Peşici, bon obişnuit, otel pentru con­ dinţe producţia acestui 1lp de
membru el Comitetului Exe­ in adierea vî nitul ui drape­ Ceauşescu Ei stmt întimpi- două ţâri socialiste dc a-şi a exprimat în numele tuturor strucţii etc. oţel a crescut de la circa
cutiv. al Prezidiului Perma­ lele româneşti şi iugo­ naţi cordial de tovarăşul lo- dezvolta multilateral relaţivle locuitorilor capitalei iugoslave Noile mărci de oţeluri şi ti- 67.000 tone In anul 1966, la
nent al C.C. al P.C.R.. pre­ slave. Pe pancarte sînt înscri­ sip Broz Tito şt soţia sa, Jo- în folosul cauzei progresulu* şi satisfacţia şi cinstea de a a­ podimensiuni asimilate sînt des­ circa 127.000 tone în anul 1967
şedintele Consiliului de Mi­ se urări de salut în limbile vanka Broz.. păcii. dresa un călduros salut oaspe­ tinate în special construcţiilor şî aproximativ 39.000 tone in
niştri, oare este întovărăşit de română şi sirbo-croatâ : „Bi­ Un grup de pionieri oferă ţilor români. Remitem aceas­ sl Industriei constructoare de trimestrul 1 al anului curent.
soţie. Paul NicuHescu-M-iRil. ne aţi venit, dragi oaspeţi di.n oaspeţilor flori. ★ tă plachetă de aur — a spus maşini. în scopul valorificării
membru al Comiletului Execu­ România prietenă 1*. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. el — ca un simbol al dezvol­ Tesotoria industriala. Aspect superioare a metalului, pentru îng. LUNG OSCAR
tiv, al Prezidiului Permanent, MII şi mii de locuitori prezintă gazdelor pe membrii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tării relaţiilor de prietenie de pe paturife de răcire ale realizarea unei colaborări strfn- Inq. GHEORGHE DIM1TR1U
secretar al C.C al P.C.R., Gheor- ai capitalei iugoslave au delegaţiei române. şi membrii deleqaţiel române dintre ţările noastre, fapt sa­ laminorului de profile fine din se între producător sl benefi­ Combinatul slderurqtc
ghe Rădulescu membru al Co­ venit la poarta aeriană Delegaţiei de partid şi de au depus luni după-amiază o lutat din toată inima dc lo­ Combinatul siderurgic Hune­ ciari, s-a preconizat asimilarea Hunedoara
mitetului Executiv al C.C. a! a oraşului pentru a expri­ stat a Republicii Socialiste coroana de flori la Monumen­ cuitorii Belgradului. doara. de oteluri de masă cu carac­
ma sentimentele frăţeşti pe
P.C.R.. vicepreşedinte al Con­ care poporul iugoslav ie nu­ România le sînt prezentaţi tul Eroului Necunoscut din a­ Mulţumind în numele dele­ Foto : V. ONOIU teristici de rezistentă îmbunâ- (Continuare în pag. a 3-a)
siliului de Miniştri. Georqe propiere de Belgrad. gaţiei pentru cuvintele adresa­
treşte faţă de poporul român. membrii conducerii de partid ta $i darul oferit, tovarăşul
Macovescu, prim-adjunct el h ’ flutură steguleţe româneai şi de stat iugoslave veniţi în Inâltat în anul 1938. pe coli­ Nicolae Ceauşescu a transmis
ministrului afacerilor extern?, şi iugoslave, buchete de flori. întîmpinare. na . Avala, monumentul din locuitorilor oraşului Belgrad,
$1 Aurel Mălnăşan, ambasado­ In întîmpinare pe aeroport ■Se intonează imnurile de stat granit si marmură, creaţie a salutul călduros al < ct«Venilor
rul României la Helqrad. se ,aftau tovarăşii losi-p Broz ale României şi Iugoslaviei. marelui sculptor Ivan Mestro- oraşului Bucureşti. Apreci­
1 a plecare, pe aeroportul Ti4o şi soţia, Iova-nka Broz. Comandantul gărzii de onoa­ vici, eternizează memoria lup­ ind întărirea prieteniei din'.re Cetatea c ă r ţ i i—
Bănoasa deleqalla a fost sa­ Mrlentie Popovici. preşedinte­ re aliniată pe aeroport pre­ tătorilor pentru libertatea st popoarele României şi Iugo­
lutată de tovarăşii Gheorqhe le Skupştinei federale, mem­ zintă raportul. independenta Iugoslaviei P? slaviei, care s-a dezvoltat mult
bru a) Prezidiului C.C. al rnllna Avala. luptători! Iu­
Apostol. Alexandru Rtrlădea- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. in anii socialismului, tovară­
constituie înfăptuiri şi perspective
nti. Emil Rodnaraş. Cbivu U .C .I. cu soţia, Mialko Todu- însoţit de tovarăşul Iosip Bro/ goslavi au dus lupte orele în şul Nicolae Ceauşescu a sub­
Stoica, Virqil Trofin. Ilie Ver- rovici. secretar al Com’tetu- Tito. trece In revistă garda de timpul războiului de eliberare liniat că aceasta
Iui Executiv al C.C. al U C .L în anul >944.
doi. de membri $1 membri su­ onoare. pentru ţările noastre o forţă
cu soţia, Mika Şpiliak. pre­
pleanţi ai Comitetului Execu­ Sînt prezentaţi apoi şefii Membrii delegaţiei române puternică în opera de construi­
tiv al C.C al PC.R., secretari şedintele Vecei Executive Fe­ misiunilor diplomatice aflaţi au fost însoţiţi de Rato Duqo- re a socialismului, de apărare
derale. membru al Prezidiului nici. preşedintele Conferinţei
ai C.C al PC.R , vicepreşedinţi C C . al U.C.I., cu soţia. Petar pe aeroport şi persoanele ofi­ a păcii. Cu drogoste statornică pen­
ai Consiliului de Stat şi ai Con­ Stambolici. preşedintele C.C ciale iugoslave federale a Uniunii Socialiste a Membrii delegaţiei române tru ţinuturile natole, pentru De­ De vot bă cu poetul Tiberiu Utan
siliului de Miniştri, membri n! LÎ.C. din Serbia, membru al Tovarăşii Ceauşescu şi Tilo Poporului Muncitor dim Iugo­ s-au întreţinut apoi cordial cu va ceo plina de poezie şi amin­
ai C.C. al P.C.R.. ai Consiliului Prezidiului C C . ai l-.C 1.. iau Ioc împreună într-o maşi­ slavia. membru al Prezidiului reprezentanţii oraşului Bel­ tiri, scriitorul Tiberiu Utan se
C.C al U.C.I., Mustafa ŞabîcL
de Stat şi ai quvernului, con­ Ivan Goşn*ak, locţiitor al pre­ nă de.sehisâ, escortată de mo- membru al Vecei Executive grad. întoarce deseori pe meleagurile
copilăriei şi tinereţii. De
astă
ducători ai instituţiilor centrale şedintelui Consiliului Apără­ loriclişti. care este urmată de Federale, membru al C.C. al dată, însuşi motivul întoorcerii buri de idei, informaţii, consul­ blioteco şcolarului”. „Lyceum*.
şi orqanîzolillor obşteşti, qe- rii Naţionale, membru al Pre­ celelalte maşini oficiale. U.C.I.. Iakşa Petrici. amba­ * îl constituie candoarea copilă­ tări reciproce, utile otit cititori­ — Proiecte de viitor ?
nerali, ziarişti români şi cores­ zidiului C.C. al U.C.I., Blajo De-a lungul traseului pînă sadorul R.S.F. Tugoslavia la riei şi filfiirile de albotros ale lor. cit şî editorilor. — Fără îndoială, vom conti­
la reşedinţa de Ia
Deci inie.
pondenţi ai presei străine. lovanovici, preşedintele Tribu­ prin orăşelul studenţesc, pr»n Bucureşti, şi alte persoane o­ Tovarăşele Elena Ceauşescu. adolescenţei. Pasionat ol lite­ — Daco doriţi să impârtâşiţi nuo tipărirea clasicilor, reedita­
cititorilor noştri citeva date pri­
scriitorilor
rea
contemporonl
Au fost de fată şefi al mi­ nalului Constituţional al Iugo­ cartierul Noul Belgrad — cu ficiale. şi lovanka Broz, împreună cu rei frumos tipărite. Tiberiu Utan vind activitatea Editurii Tinere­ pentru copii şi. in generol. vom
siunilor diplomatico acreditaţi slaviei. membru al Prezidiu­ clădirile sale monumentale, T-a monument erau prezenţi tovarăşele Elena Maurer. Ma- a venit să se intîlneasco cu ti­ tului, unde lucraţi in prezent. răspunde cerinţei fireşti de corte
în Republica Socialistă Româ­ lui C C . al U.C.I., Rato Du- mîndrie a constructorilor Iu­ ria Mâlnâşan, Ştefiţa $pi)iak. nerii. cei pentru care teoscu- — Bineînţeles. Io cei 20 de frumoasă, cu melcişori şi flori­
nia. membri ni Ambasadei Re­ gonici. preşedintele Conferin­ goslavi — pe bulevardele ora­ reprezentant! et orqanelor lo­ rile tipografiei scot la lumină,
ţei Federale a ILS .P .M .l. MMka Petrici şi alte persoane ani de activitote, editura dis­ cele. Dorim inso să tipărim şi
publicii Socialiste Federative membru al Prezidiului C.C. al şului flutură în adierea vîn- cale, generali şl ofiţeri supe­ zilnic, oproope două cărţi noi, pune de un bilanţ prodigios, do- oltfel de carte pentru copii şi
Iugoslavia. tului drapelele celor două ţâri riori. an vizitat luni după-amiază dense prin vîbroţio aspiraţiilor
U.C.I., Vladimir Popovici, cutezătoare, prin înălţimea zbo­ că ar fi să amintim numai lap- tineret : ceo de ştiinţă, de in­
î a plecare, membrii delega­ membru al Prezidiului C.C. al frăţeşti. Pot fi văzute panouri Garda de onoare, aliniată în Muzeul Naţional şi cetatea Ka- rului peste cetate şi cetăţi. tul că au fost tipărite peste formaţie de cultură generală si
ţiei au fost salutali călduros U.C.Î., secretar general al pre­ pc care sînt înscrise urări de fata monumentului, prezintă lemagdan. 7.000 de titluri în 142.000 000 e- tehnico. Trebuie formotă o ge­
şedintelui Republicii, Rud> Ko- bun sosit adresate oaspeţilor, fya Muzeul Naţional, dr. La- Prezenţa poetului în mijlocul xemplore. Dor mult moi bine neraţie de oomeni culţi, multî-
de numeroşi cetâl’»nî al Capi­ saluturi în cinstea prieteniei onorul Apoi este depusă co­ cititorilor hunedoreni o oferit
iak, vicepreşedinte al Vecei zav Trifunovici, directorul Mu­ s-ou profilat succesele noastre lotero) dezvoltaţi, familiarizoţi cu
talei Pionieri le-nu oferit Hori Executive Federale, membru româno-iugoslave. a colaboră­ roana pe ak? cărei panglici zeului. a prezentat colecţia de redocţie* ziarului nostru posibi­ în recentul Tirg internoţionol de tot ce este moi nou în vioţa so­
★ al Prezidiului C.C. al U.C.I., rii dintre cele două ţâri şi sînt Înscrise cuvintele: .Din litatea so-î solicite un interviu, corle pentru copii şi tineret de cială. în ştiinţă, tehnico, cultu­
Djuriţa Ioîkici, preşedintele partide. Pe un mare panou. în­ arheologie şi cea de sculptură pe care ni f-o ocordot cu plă­ la Bologno (1 taIio), unde am a­ ra Citevo titluri, aflote în pre-
B ELG R A D 27 — De la tri­ Vecei Executive a R. S. Ser­ cadrat de drapelul şi stema partea delegaţiei de partid si modernă iugoslavă, precum şi cere. vut prilejul să ne comparăm şi goiire. sînt evocotoore. „Primul
mişii speciali Agerpres, S. bia, Marko Nike/.ici, secreta­ de stat a Republicii Socialis­ de stat a Republicii Socialiste liKrâri din Galeria de la Dres- — „Zilele cărţii pentru copii să fim comporoţi cu nu moi pu­ meu dicţionar”, „Istoria patriei
rul de stat pentru afacerile te România, se poate citi în România". şi adolescenţi" v-au oferit pri­ ţin de 222 edituri din 21 rle ţâri. in imagini". „O sută de figuri
Si rujan şi N. Plnpeanu ‘. Luni limbile română şi sîrbo-croatâ* da. care sînt expuse în prezent
externe, membri ai Comitetu­ Cet prezenll păstrează un lejul unor intîlniri cu cititorii. Corleo românească o fost fru­ celebre”. Lo început cu oporiţîe
la am:H/.â a sosii la Belgrad lui Executiv al C.C. al U.C.I.. „Popoarele Iugoslaviei urmă­ la Belgrad. — Do. M-am întilnit cu tineri mos reprezentată, obţinînd unul lunorâ, apoi sâptâmînalâ, vo
delegata de partid şi de stat ai Vecei Executive Federale, resc cu satisfacţie realizările moment de reculegere. La Kalemaedan. directorul iubitori ai lecturii din oraşul din cele 12 premii: „Premio ieşi de sub tipor. „Biblioteco
Sînt Intonate imnurile de Deva, Cugir. cu elevii din Sime-
a Republicii Socialiste Româ­ generali şi ofiţeri superiori, poporului român in construc­ Institutului pentru ocrotirea grafico". pentru toţi copiii”, colecţie bogat
nia. condusă de tovarăşul conducători ai organelor loca­ ţia socialismului”. .Relaţiile stat ale României şl Iugosla­ monumentelor culturale din ria. cu prietenii culturii, oi isto­ Editurile străine, presa îtolia­ cuprinzătoare, core vo realiza
riei României, de Io
Orăştie,
NVolae Ceauşescu. secretar le de partid şi de stat. ziarişt» de egalitate între partidele co­ viei. Belgrad. Iova Sekulicj. a făcut unde de altfel am urmat Liceul na au monifestot un deosebit pentru copii ce realizează „Bi­
interes foţă de octivîtotea edi­
blioteca pentru toţi” pentru o-
general al Comilelului Cen­ români şi iugoslavi, corespon­ muniste întăresc rîndurile miş­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu vizitatoarelor un istoric al ves­ „Aurel Vlaicu". Aceste intîlniri turii noastre. Cele 16 ediţii Ju- d u Iţi.
tral al Partidului Comunist denţi ai presei străine. cării comuniste şi muncitoreşti şi Ion Gheorqhe Maur.n sem­ titei cetăţi. sînt prilejuri minunate de schim- les Vernes. în 4 500000 exem­ — Acestea au fost proiectele
plare, opera lui Sodoveonu in editurii. Dar ole poetului ?
peste 3.500.000 exemplo'e, ti- •ţ* Sub tipar, după recentele
1 rojele mori, de la 40 fa 200.000, „Clipe” şi „Ciopîrţilă”, se gă­
grofica bună şi mai oies pre­ seşte o nouă corte : „Steauo sin­
ţul scăzut al cărţilor româneşti
gurătăţii”. Pină in toamnâ, voi
Tineri La CAP. Ha Lucrări pentru desecarea a 1000 ou produs impresii puternice. încredinţo tiparului şi „Flacăro
Intr-un interviu ocordot reporte­
neagră”, selecţie originală din
rului ziarului „La stampo", Morio lirica alriconă. Sînt convins că
Enzîo, la întreborea „Cit costă ea vo fi utîlă cititorului nostru.
pe şantiere corteo osto ?". om scos din bu­ —- Ce impresie v-o produs
hectare de teren şi om pachetul „Cu un teu revederea Devei ?
zunar
de
ţigări
răspuns :
— Aceeaşi emoţie din totdeou-
ale muncii moi puţin decît ţigările mele". no. O iubesc mult. îî stimez lo­
A doua zi. răspunsul a fost pu- cuitorii. Aş propune insă edili­
Nu de mult timp a fost a- dintr-un plug KM 1400 şî blicot şi a avut un ecou foarte lor să nu renunţe lo ilumina­
doptatâ legea cu privire Ia
! patriotice apărarea, conservarea şi fo­ două tractoare grele conduse larg. rea nocturnă o ruinelor cetăţii.
de tractoriştii Sâbâu Mihai,
— Dintre colecţiile Editurii Ti­
Uneori şi un osemeneo „amă­
losirea raţională a terenuri­ Dumitru Vlase şi Marian O- neretului, care au fost moi mult nunt” poote constitui larmecul
lor agricole. Pe această linie ohea de la l.C .SH . şi Baza apreciate ?
In cadrul acţiunilor ini­ se înscriu şi o serie de ac­ de utilaj terasier din .Alba oporte al unui oraş. Fără ce­
„Oomeni de
— Mojorîtoteo.
ţiale dc organizaţiile l ’.T.C., ţiuni ce s-au întreprins şi se Iulia. Pichetarea şi jalonarea seama'’, de exemplu, o fost cum­ tatea luminată, Deva nu moi e
totuşi... Deva.
I duminică, zeci de mii de ti- iniţîa/â în continuare în ca­ terenului este făcută de părată de numeroose edituri
j neri din întreacă ţară au drul unilâţ.ilor agricole din către specialişti de la
f tunul pe diferite şantiere judeţul nostru. D l K.O.T. Deva şi de coo­ străine. Foarte bine au fest pri­ Dialog consemnot de
mite „Troisto cu poveşti". „Bi-
T. ISTRATE
I m le muncii patriotice. Ast­ te rie specialişti s-a constatat ţiune fiind organizată pe cîte
peratori din llia, întreaga ac­
In urma studiilor efectua­
fel numeroşi tineri din Tg.
I Jiu. Valea Sadului şi din că există peste 15.000 hecta­ două schimburi. Zilnic, cu a-
riteva localităţi alo jude- re teren, situate în luncile jutnrul agregatului, se exe­
| (ului Hunedoara şi-au dat riurilor şî (n special a Mu­ cută peste 2 km canal înlo-
t intilnire pe şantierul şo­ reşului. unde recoltele sînt cumdu-se munca a 150-200
selei Rumbeşti-Liveretii, «­ dijmuite an de an din cauza oameni.
i flalâ in lucru pentru mo- excesului de umiditate, ceea In c.urînri va intra în lucru
1 demi/are. In aceeaşi zi. cir- c e necesită lucrări de dese­ încă un agregat In acest fel uni­ ® „Jiul" s-a reabilitat în faţa
[ ca 25.000 de tineri din ,|u- care penfru înlăturarea sur­ tăţile care rlispun d> terenuri
I deţelc Gorj. Mehedinţi şi plusului de apă. Acesta este cu exces de umiditate primesc inflâcâraţilor săi suporteri
Dolj au participat la colec­ de altfel şi scopul acţiunii un ajutor substanţial pentru
tarea fierului' vechi, la a- începute cu cîfeva zile in ur­ valorificarea superioară a ® La Călan, lidera seriei învinsă
menajarca unor parcuri, te­ mă la cooperativa agricolă pâmînlnlui şi sporirea pro­
renuri de sport şi la iriga­ din Ilia. Aici, s-a efectuai ducţiei agricole. T,a finanţa­ © Marginalii la un meci care...
rea unor terenuri agricole. un canal pe o lungime de rea acţiunii, pe lingă fon­
Sute de elevi ai liceelor peste 8 km, în)âturîndu-se durile proprii, cooperativele n-a avut loc
din Petroşani. Lupeni şi excesul de umiditate de pe agricole primesc însemnate
Haţeg şi din alte localităţi o suprafaţă de 300 hectare. credite din partea statului,
au participat la colectarea Lucrarea se află în pl'nă des­ acest sprijin fiind deosebit © Campionatul interjudeţean de
plantelor medicinale şi la făşurare. ea afectînd în to­ de preţios pentru consolida­
aile acţiuni iniţiate în ca­ tal circa 1000 de hectare. rea economică a unităţilor. fotbal
drul cooperativelor agricole. Acţiunea se realizează cu îng. D. VINTE
Se lucrează intens lo săpaiea conalului. ajutorul unui agregat format © Alte ştiri
(A ger preş) director Io D.LF.O.T. Deva