Page 89 - Drumul_socialismului_1968_05

«P. *9 A
ETAPA RODNICA IN DES­

FĂŞURAREA PROPAGANDEI

DE PARTID

In preajma încheierii anului de studiu

în învăţămîntu! de partid
ORGAN AL COMITETULUI^ HUNEDOARA AL PCR ! Jl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU'

In cursurile şi cercurile in v ă ţă m îiilu lu i de partid programe artistice ; Ia u n ive r­
de la oraşe, in şcolile uzinale şi economice, in u n iv e r­ sitatea serală de m arxism -le-
sităţile serale de m nrxism -leninism , se desfăşoară in ninism s-a trecut la unele te­
ANUL XX. NR. 4.168 MIERCURI 29 MAI 1968 4 PAGINI 30 BANI prezent o activitate efervescentă. Pe Întregul parcurs me de la sistemul lecţii-sem i-
ai anului de in văţăm int, organele şi organizaţiile (le r.ariî. Ia metoda studiu indi-
partid, lectorii şi propagandiştii au depus efo rtu ri vidual-dezbalori pc bază dc
slâruiloare pentru a ridica activitatea de propagandă referat
la un nivel mai înalt — corespunzător cerinţelor şi ră rigiditatea, im obilism ul din
b-a înlăturat in mare măsu­
VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID Şl DE STAT prim a acestei activită ţi un plus dc calila le şi eficientă. trecut ; le m aticilc au fost în
exigenţelor în permanentă creştere ■— pentru a im ­
permanenţă reînnoite şi îm b u ­
A cum a sosit m om entul culegerii roadelor e fo rtu rilo r
depuse. Dar, pentru organele şi organizaţiile dc parlid,
perioada închiderii în v â ţâ m in tu lu i dc partid arc im ­ nătăţite. puse de acord cu
noile cerinţe.
portanţă deosebită nu atit ca etapă dc bilanţ, cit, mai I ’e n tm a asigura conţinu-
ales, ca etapă care oferă com uniştilor şi celorlalţi oa­ lu lm invăţâiTuntului de partid
meni ai m uncii p rile ju l consolidării cunoştinţelor po- actualitate şi prospeţime, nc
ROMÂNE Iti! R. S. F. IUGOSLAVIA tizării ideilor principale pentru a inţelccc mai pro­ apar documente noi să orga­
litico-ideologicc dobindite in decursul anului, sinte­
în g rijim de fiecare dată cind
fund şi a-şi însuşi mai temeinic politica p a rtid u lu i şi
nizăm studierea lor, pe bază
statului
U rm in d aceste coordonate, am făcut o scurtă inves­ de conspecte şi sem inarii de
către întregul aparat de partid.
tigaţie in rin d u l unor cadre din organele şi (lin apa­ deplasează in organizaţiile de
A c tiv iş tii de partid care se
ratul de partid, precum şi al unor lectori şi propa­
Începerea convorbirilor oficiale te cu şase facultăţi, cinci şcoli dc Stat al Republicii Socialis­ gandişti din m u n icip iu l Petroşani. Cum sc dcslâsoară bază siut în d ru m a ţi să in fo r­
superioare.
te România, şi a soţiei sale
La Novi Sad. oaspeţii au Au participat m em brii de­ activitatea de propagandă în preajma închiderii in- meze pe toţi m em b ru de
v izita t colecţia de artă „Pavle legaţie; române, tovarăşii Ion v ă ţă m în lu lu i (le partid, care sînt preocupările actuale partid cu problemele şi sar­
M arii dimineaţa, în palatul Permanent, secretar al CC. al al Prezidiului C.C. al U.C.I.. Belianski", Cunoscut colecţio­ Gheorghe M aurer. Paul Nicu- ale organelor şi organizaţiilor dc partid, cum sc asi­ cinile ce decurg din aceste
gură desfăşurarea in bune con diţiuni a acestei etape
Vecei Executive Federale, «u PGR., Gheorghe Râduleseu, Ralo Duponici, preşedintele nai şi s p rijin ito r al a rtiş tilo r Icscu-Mizil. Gheorghe Râdu- importante, ce se preconizează in perspectivă ? documente. Do asemenea, am
luat m ăsuri ca activiştii ob­
început convorbirile oliciale membru al Comitetului Execu­ Conferinţei Federale a Uniunii plastici. Pavle Belianski. fost lescu. Georgc Macovescu. A u ­ şteşti din comisia de propa­
între delegaţia Republicii So­ tiv sl C.C. al PC.R, vicepre­ Socialiste a poporului munci­ diplom at, a d â ru 't statului iu­ rel Mălnăşan şi persoanele 0- gandă şi a m uncii politice de
cialiste România condusă de şedinte al Consiliului de M i­ tor din Iugoslavia, membru al goslav colecţia sa adunată in ficîale române care însoţesc organizat, a documentelor masă. lectorii com itetului m u ­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, niştri, Georqe Macovescu. Consiliului Federaţiei, membru decurs de 40 de am, care cu­ delegaţia. iugoslavă au Componenta prin­ p a rtid u lu i. In nici o a ti â pe­ nicipal să fie pregătiţi pentru
secretar general al CC. al prim-adjunel al ministrului a- al Prezidiului C.C. al U.C.I., prinde peste 170 opere ale u­ Din partea rioadă nu a cxislal. dc altfel, a face exp un eri în organiza­
participat tovarăşii Iosip Broz
P C R . preşedintele Consiliului lacerilor externe Aurel Măl- Vladim ir Popovici, membru al nor eminenţi artişti sîrbi. de T ito cu soţia, M ia lk o Todoro­ n asemenea bogăţie de teze ţiile de bază, la clu bu ri, că­
teoretice, de idei şi
măsuri
de Stat al Republicii Socia­ năsan, ambasadorul extraordi­ Consiliului Federaţiei, membru la prim a apariţie a curente­ vici, Rato Dugonici. V la d im ir cipală: calitatea menite să perfecţioneze loate mine culturale, şcoli, asupra
liste România, si delegaţia Re­ nar şi plenipotenţiar al Repu­ al Prezidiului C.C. al U.C.I., lo r moderne, la începutul se­ Popovici, conducători do la tu rile v ie ţii sociale. In toate problem elor şi sarcinilur reie­
publicii Socialiste Federative blicii Socialiste România ia secretar qeneral al preşedinte­ colului, şi pînâ la pictura partid şi de stat ai Provinciei formele dc învăţăm înt. locul şite din noile documente.
contemporană.
Iugoslavia, condusă de tovo- Belgrad. lui Republicii. M arko Nikezici. Tovarăşii Nicolae Ccauşescu Autonom e Voivodina şi ai o­ Mai inainte de a căuta răs­ principal l-a ocupat studierea Creşterea calitativă a n ive ­
răsul Iosip Broz Tito, pre­ Din partea Iugoslavă la con­ secretar de stat al afacerilor raşelor Novi Sad şi Petrova­ puns la aceste întrebări, tre ­ documentelor Conferinţei Na­ lu lu i m un cii de ; propagandă
şedintele R.S.F. Iugoslavia, vorbiri au participat tovarăşii cxt?me. membru ol C.C. al si Ion Gheorghe M au rer au radin. buie arătat că în Valea Jiu lui ţionale a P .C R din decem­ este şi rezultatul îm b u n ă tă ţirii
semnat în cartea de onoare a
preşedintele U n iu n ii Comuniş­ M ialko Todorovici. secretar al U.C.!., Muslafa Săbiei, membru muzeului. La dejun, tovarăşul M irk o propaganda de partid cunoaş­ brie 1967. Aceasta a dus la organizării învăţârruntuluiV
tilo r din Iugoslavia. Comitetului E xîculiv al CC. al Vecei Executive Federale, La Petrovaradin ca şi la No­ Tepavaţ a toastat pentru fe­ te o am ploare şi o intensitate ridicarea n ive lu lu i c o n ţin u tu ­ Prin concentrarea cu rsu rilo r
tot mai mare. In oraşele m i­
Din partea română la con­ al U C.I , membru al Consi­ membru al C.C. al U.C.I., Lîubo vi Sad, un mare num ăr dc lo­ ricirea poporului prieten român, niere Petroşani. Lu.peni. Pe- lui învâ ţâ m intului, la însuşi­ in lr-n n num ăr m ai mic de
vorbiri au participat tovarăşii liului Federaţiei, M ika Spiliak, Bahici, consilier al secretarului calnici. cu stegulete tricolore pentru colaborarea m u ltila te ­ trila. U ricani, Vulcan sînt cu-’ rea mai temeinică dc către cercuri s-au creat . posibilităţi
Ion Gheorqhe Maurer. membru preşedintele Vecei Executive dc stat pentru afaceri externe, româneşti şi iugoslave, au sa­ rală dintre cele două ţări, în prinşi in şcolile, cursurde şi cursanţi a princip alelo r pro­ pentru asigurarea lor cu pro­
al Comitetului Executiv. al Federale, membru al Consiliu­ si lakşa Petrici. ambasadorul lutat călduros pe oaspeţi. Pe cinstea oaspeţilor de seamă cercurile în v â ţâ m in tu lu i dc bleme ale p o liticii pa rtidu lui p a g a n d e i corespunzători şi
Prezidiului Permanent al CC. lui Federaţiei, membru al Pre­ extraordinar şi plenipotenţiar m ari pancarte erau înscrise din România. partid, peste 14 000 cursanţi, nostru, la desprinderea unor pentru o mai bună muncă dc
al PCR., preşedintele Consi­ zidiului CC . al U.C.I.. Petar al R.S.F. Iugoslavia la Bucu­ urări în cinstea prieteniei Tovarăşul Ion Gheorghe d intre care 11.000 m em b ri de concluzii de mare însemnă­ îndrum are şi con/lrol.
reşti. M au rer a toastât pentru întă­ tate penlru activitatea prac­
liului rlc Miniştri, Paul Nicu- Starabolici, preşedintele CC. roniâno-iugoslave. partid. Dacă avem în vedere
Convorbirile s-au desfăşurat Tovarăşii Nicolae Ceauşescu rirea prieteniei româno-iugo- şi cele 28 lectorate tehnice, tică.
lescu-Mizil, membru al Comi­ al U.C. din Serbia, membru at Intr-o atmosferă cordială prie­ şi Iosip Broz T ito au răspuns slave. pentru conducătorii de universitatea populară, lecto- Creşterea calitativă este şi Pregătirea temei­
tetului Ex;culiv, al Prezidiului Consiliului Federaţiei, membru tenească. cordial sa lu tu rilo r m u lţim ii. partid şi do stat ai celor două latele de cultu ră generală şi rezultatul preocupării organe­
Preşedintele C om itetului tari, care militează pentru în­ numeroasele cicluri do confe­ pentru a im p rim a m uncii <lc nică a propagan­
lor $i org an izaţiilor dc partid
T ro v n c ia l al U.C. din S e rb a tărirea necontenită a acestei rinţe. avem o imagine reală
In cartierul Novi Beograd pentru Voivodina. M irk o Te­ au făcut delegaţiei române o a în tin d e rii aceste' activităţi. propagandă un caracter d ife ­ distului -
pr '‘tenii, pentru gazdele care
pavaţ, cu soţia au oferit o m a­
Componenta, principală
renţiat şi m ilila n t. pentru a
în
să la Petrovaradin in cinstea p rim ire alît de călduroasă. munca de propagandă este folosi form e mai interesante,
tovarăşului Nicolae Ceauşcscu. Dejunul s-a desfăşurat în-
BELGRAD 28. — De la tri­ Petrici, ambasadorul Iugosla­ „Parcul Prieteniei'' deoarece, insă nu cantitatea ci calitatea, mai atractive, pentru u în lă ­
mişii speciali Agerpres, S Stru- viei la Bucureşti. potrivit unei tradiţii o Iugo­ secretar general al CC , al tr-o atmosferă dc caldă prie­ con ţinu tu l dc idei. Cum pot fi tura caracterul scolastic al e x ­ problemă-cheie
P C R , preşedintele C onsiliului tenie. apreciate rezultatele din acest pu ne rilo r s« dezbaterilor. A st­
jan şi N Plop?anu : Marti d i­ Aşezat pe malul sting al slaviei socialiste, oaspeţii cei
fel. pentru m u n cito rii m inen.
mineaţa. delegaţia de partid şi riu lu i Sava, unde in urmă cu mai de seamă ai tării sînt in­ punct de vedere ? constructori, din transporturi. a învâţâmintului
.'e stnt a Republicii Socialiste două decenii totul era o în tin ­ vitaţi să sădească în acest parc Recepţie oferită — In acesl an (le în vă ţă ­ (Rn sectorul forestier şi pen­
România, condusă de tovară­ dere pu.vtie, cartierul Nou! Bel­ un pom al păcii care să amin­ mânt — a declarat tovarăşul tru lu crătorii din comerţ s-au
şul Nicolae Ccauşescu, secre­ grad are azi apronpe 100.000 tească de vizita lor la Bel­ Clement Negrul, secretar al organizat în cadrul invăţă- Se consideră pe Imnă drep­
tar general al C.C. al P.CR, locuitori El impresionează grad. fn parc oaspeţii români com itetului m m vcipal dc m în tu lu i dc p a itid cicluri dc tate că propagandistul esle
preşedintele Consiliului de prin clădirile snle moderne, au fost in tîm p m a ti rle de tovarăşul partid — activitatea de p ro­ conferinţe : la învâ ţu m în tu l figura centrală in iiivâiâm in -
Stat. a sosit in cartierul Novi p rin tre care se află sediile mo­ Branko Pesici. preşedinte­ pagandă a crescut m u lt sub ideologic al cadrelor didaclice Anchetâ realiiatâ de
aspect calitativ, l.a aceasta a
Beograd. numentale a!e Vecei Executi­ le Skupştiuei oraşului Bel­ c o n trib u it în p rim u l rin ă nu m ­ s-au organizat simpozioane pc M. CRISTESCU
ve Federale şi C o m itetului Cen­ grad, Pero Kovoeevic1. pre­
Oaspeţii români an fost in ­ Nicolae Ceauşcscu ea desfăşurată penlru însuşi­ teme din documentele Confe-
tra l al U n iun ii Comun işti lor. cit şedintele Skupşllnci elin Novi
soliţi dc Rolo Duqonicl, pre­ Beograd. Răspunzând invitaţiei rea temeinică, prinh*-un studiu i'inţei Naţionale, urm ate de (Continuare in pag a 2-ai
şi prin ansam blurile rle blocuri
şedintele Conferinţei Federale de locuinţe, complexe comer­ gazdelor tovarăşul Nicolae
Ccauşescu a sădit un tei. a lă ­ Tovarăşul Nicolae Ccauşescu. lor delegaţiei române se in to­
a U.S.P.M I . membru al Prezi­ ciale, edificii social-cullurale, secretar general al C.C. al
tu ri de pomii sădiţi dc alţi şefi nează im n u rile de stat ale Iu ­
diului C.C. al UC .l. Muslafa situate in m ijlocu l unor vaste dc state care au vizitat R.S.F. P C R . preşedintele C onsiliului goslaviei şi României, asisten­
Săbiei, membru al Vecei Exe­ spatii verzi. Iugoslavia du Stat al Republicii Socialiste ţa aplaudă îndelung.
România şi soţia au oferit
cutive Federale membru al In acostă parlp a oraşului, Apoi. tovarăşii Nicolae m a rii seara. în saloanele Mo­ l a recepţie au luat parte
C C ai U C .l, llu b o Bahici, cu care se mîndreşle fiecme Ccauşescu şi Ion Gheorghe te lu lu i Melropo! din Belgrad, m em bri ai P rezidiului şi Co­
al
m ite tu lu i Executiv al CC .
consilier al secretarului de stal locuitor al Capitalei, un parc Maurer au semnat in cartea o recppţie in onoarea preşe­ P C I., m em bri ai Skupştinei
pentru afacerile externe, lakşn poartă numele semnificativ rle rle onoare. dintelui Republicii Socialiste şi ai Vecei Executive Federale,
Federative Iugoslavia, preşe­ m em bri ai C.C. al U.C.I,. con­
dintele U n iun ii C om uniştilor ducători ai in s titu ţiilo r ccn-
In V o i v o d i n a din Iugoslavia. Iosip Broz Iralc şi ai organizaţiilor ob­
Tilo, şi a soţiei.
La sosire. tovarăşul Iosip şteşti. generali şi ofiţeri supe­ Şip lijSsmes 3Sj» m m mw& ij£jfSK\ j
riori. oameni de ştiinţă. cu ltu ­
Broz T ito şi soţia, lovanka ră şi artă, ziarişti. BBlramjM sp 'smţ&sî} «apa «««ar rarjm 'i
M arţi la amiază dcleeaiia ruşiei. preşedintele Vecei Exe- strucţii Broz. au fost întâmpinaţi d r mm mm
de partid şi (le stal h Repu­ cuLvp a provinciei Autonome Canalul principal, lung de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Au participai, de asemenea,
blicii Socialiste Român a, con­ Voivodina. şi alţi reprezen­ 570 kin. şi reţeaua de canale cu soţia dc m em brii delegaţiei şefi ai m isiu n ilo r diplom atice
dusă de tovarăşul N ’colac tanţi ai orcanelor provinciale secundare vor perm ite să fie româno. şi aRi m em bri ai corpului d i­
Ceauşescu. care este întovără­ şi locale de partid şi de stat. fpiMe de in undaţii sau ne­ I n intrarea în sală a tova­ plomatic. >.; • , s . . . ... ..... % : .. .
şit de soţie. împreună cu to- Provincie autonomă in ca­ ajun surile excesului de u m i­ răşilor Iosip Rroz T ito şi Recepţia s-a desfăşurat în- ■ \./TV
.ruaşul Iosip Broz T ilo şi so­ d r u l Republicii Socalisfe Ser­ ditate o suprafaţă de 760000 Nico'ae Ccauşcsm. a m e m b ri­ Ir-o atmosferă călduroasă.
lia an plecat dm Belgrad in­ bia. Voivodina. străbătută de ha terenuri fertile şi să f e
tr-o vizită in Voivodina. Dunăre şi de Tisa. constituie imgate 400 000 ha Dină acum
Oaspeţii au fost însoţiţi de cea mai im portantă re g in ie n- a fost term inată n porţiune de Plecarea din Belgrad
tovarăşii M ia lko T ndo rovj.r. cricolâ a Iugoslaviei, furm zin d 360 km din canalul principal,
secretar al C o m itetului Exe­ aproape jum ătate din produc­ excavmdu-se în acest scop
cutiv al C.C. al U.C.I , m e m ­ ţia agricolă a ţării. P âm înhi- peste 100 m ilioane mc de pâ- M a rţi seara, delegaţia de U.C.I,, şi alţi înalţi de m nita ri
bru al Consiliului Federaţiei, rile deosebit, de fertile ale m inl. parud şi de siat a R epublicii iugoslavi.
Rato Dugonici. preşedintele Voivodinei sini străbătute rle In discuţiile cu gazdele, to­ Socialiste România, condusă J.’e străzile oraşului, nume­ Poroşcni, cea moi tînorâ mină productivă din Voleo Jiului, o nouă „poartă" deschisă
Conferinţei Federale a PSPMF. ape cu o pantă foarte redusă, varăşul Nicolae Ceauşcscu s a de tovarăşul Nicolae Ceauşescu roşi cetăţeni ai B elgradului au spre comorile din adincurh
membru al C onsiliului Fede­ din care cauză suprafeţe în­ interesai de stadiul actual al a plecat din Belgrad eu un salutat cordial pe oaspeţii
raţiei. m em brii al P rezidiului tinse sînt ocupate de m laştini irig a ţiilo r şi dc perspectivele tren special spre Liubliana. români.
C C. al li C T . V la d im ir To- sau suferă de pe urma exce­ u tiliză rii depline a sistemului In gara principală din B el­ Garda de onoare, aliniată pe
poviri. membru al Consiliului sului de umiditate. In unii de h'droainelioraţii. Condiu'â- grad. împodobită eu drapelele peronul gării, prezinlâ onorul.
Federaţiei, m em bru al Prezi­ am. Dunărea şi Tisa şi afluen­ torul delegaţiei române a fe li­ de stat ale României şi Iugo­ Se intonează im n u rile de slai Nu lăsaţi buruienile
diului C.C al U C .l.. secretar ţii lor provoacă grave inunda­ citat pe constructor'i şi Ic-a li­ slaviei. au venit pentru a con­ ale României şi Iugoslaviei.
eeueral al preşedintelui Repu­ ţii. Pentru evitarea lor şi pen­ ra t. succes în muncă duce pc oaspeţii români con­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
blicii. Stevan Poronski. secre­ tru sporirea recoltelor. in A fost vir.iU l apoi Novi Sa­ ducători dc partid şi de stat împreună cu tovarăşul Iosip
tar al C o m itetului Executiv al Voivodina an fost întreprinse dul. Centru adm in istra ţiv-po - iugoslavi. Broz Tito, trec în revistă g a r­ să înjumătăţească recolta!
U.C. din Serbia, şi alte per­ vaste lucrări în cadrul siste­ titic al Vo'vodino;. oraşul a Erau prezenţi şefi ai m isi­ da de onoare
soane oficiale. m ului hidrologic Dunâre-Tisa- cunoscut in ani: rle după e li­ un ilo r diplom atice acreditaţi M em b rii delegaţiei române
La sosirea la Telrovaradin. Dunâre. berarea Iugoslaviei o p u terni­ la Belgrad. îşi ian rămas bun de la şefii
m em brii delegaţiei an fost în- Oaspeţii români au vizitat că dezvoltare, num ârînd astăzi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu m isiunilo r diplomatice, dc la In urma ploilor căzute pe sumă cuca 900 litri apă. reie­ nici praşila î la cultu rile de
tîinp ina ţi de M irk o Tepavaţ. barajul şi ecluzele din partea 150 00U locuitori. Străbătinrl cu soţia şi m e m b rii delegaţiei persoanele oficiale iugoslave, cuprinsul ju d e ţu lu i nostru. în se in evidenţă necesitatea a- cartofi şi sfeclă.
preşedintele Comitetul»!' p ro­ centrală a canalului Dunâre- străzile oraşului. oaspeţilor române sosesc la gară îm p re ­ se salută cordial cu conducă­ sol s-au acum ulat cantităţi de eordârii unei atenţii deosebite De asemenea, mari râm inerî
vincial al U n iu n ii C om unişti­ Tisa-Dunâre. D irectorul gene­ le-au fost înfăţişate numeroase ună cu tovarăşul Iosip Broz to rii iugoslavi. apă ce variază între 30—40 li­ lu c ră rilo r dc întreţinere a c u l­ In urmă la efectuarea primei
lor din .Serbia pentru V o ivo ­ ral al sistemului de h idro a­ construcţii noi rle locuinţe, a- T ito cu soţia, cu tovarăşii tri pe mel-ru pătrat. T nînd tu rilo r şi în special executării praşile la cultura po rum bulu'
dina. 11 ia Raiacici, preşedinte­ m elioraţii, D ragoliub Gvoz- şeză-minte social-culturale In M ika Şpiliak. preşedintele V e ­ La ora 21, (ora locală) tre ­ seama dc faptul că pentru praşilelor. există şi la cooperativele a g ri­
le Skupştinei Provinciei A u ­ denaţ, a prezentat in fata unei cei Executive Federale, mem ­ nul special a plecat spre Liub- realizarea unui kilogram de A nalizînd m odul cum con­ cole din Oeoagiu, Strei Foit
tonome Voivodina, Slipan Ma- hărţi planul general de con­ oraş funcţionează o universita­ bru al Prezidiului C.C al I iana porum b boabe sau grîu se con- ducerile u n ită ţilo r agricole se şi Unirea.
preocupă de mobilizarea m ij­ tn m ajoritatea un ităţilor se
z .t:.—r.— — ” 1 -<•***. loacelor mecanice şi a coope­ constată că lucrul în cim p în­
ra to rilo r la prâşitul cu ltu rilo r, cepe cu 2-3 orc întîrziere şi
6e constată că există mar» râ- seara incelea/.ă mai din vreme,
crului in asalt este folosită ne­ m încri în urmă. Astfel, la car­ ceea ce face ca terminarea p ri­
D EC AD ELE TREC, raţional, tim p u l de lucru din tofi şi sfeclă, prim a pra$ilă s-a mei praşile să fie tărăgănată,
u ltim a
fiin d
insu­
circa ?o la
perioadă
aplicat abia pe
'ar bu ru ie n ile ' să consume o
la ne­
ficient. ducînd astfel
cesitatea folosirii de ore su­ sută din suprafaţa planificată marc parte din apa şi tirana
Iar la porumb, lucrarea res­
necesară cu ltu rilo r. F*a(â de o
plimentare. Lipsa dc ritm ic i­ ţin de 20 la sută din terenul asemenea situaţie, cons-k-lc de
pectivă s-a realizat pc m ui pu­
tate influenţează
negativ şl
conducere ale cooperativelor
NERITM ICITATEA PERSISTA realizarea planului de pro­ cultivat. Însemnătatea hotârî- şi specialiştii din unităţi nu
ducţie m arfă vindută şi înca­
toare pe care o are a pl ca rea
manifestă exigenţa şi răspun­
sată. produsele rcalrzato în u l­ prim ei prasilc o cunosc toţi derea cuvenită, lăsînrl ca lu­
tim ele zile ncputîndu-se v in ­ lucrătorii din agricultură. în- crările să se desfăşoare mal
In perioada care s-a scurs planificate pe cap de salariat. nul valoric pe lună trim estru de şi încasa în termen. tirzierea acestei lucrări du ­ m u lt la voia in tim p lâ ru .
de la începutul anului, re zu l­ De asemenea, iu perioada etc., dar care nu desfăşoară o Fâcînd o scurtă analiză *- cînd la dim inuarea producţiei Cunoscînd pierderile cc pot
tatele obţinute de colectivele celor palrn luni şi a prim elo r activitate ritm ică, dau aşa-zi- supra realizării planului pe cu 30— 40 piocente sau chiar fi provocate ca urm are a nca-
de muncă din unităţile indus­ două decade ale lu nii mai, sul asalt în producţie. $i, n u ­ decade se desprinde eâ in c a ­ la înju m âtăţire a e: In tr-o a- phcâru la tim p şi de calitate
triale ale ju d e ţu lu i confirm ă s-au produs cantităţi sup li­ mai datorită re a liz â rlo r im ­ d ru l unor în tre p rin d e ri se per­ Eemenea situaţie, este de ne­ a lu c ră rilo r de întreţîneie. se
potenţialul economic de care mentare la o scrie de p ro du­ portante din ultim a decadă a petuează tendinţa asaltului in înţeles faptul că in tr-o serie impune ca în fiecare unitate
dispun şi hotânrea de a-şi se im portante pentru econo­ lunii este posibilă în d e p lin i­ decada a lî f- a cu toate că pla­ de unităţi cooperatiste, c u ltu ­ s;î se treacă neîntirziat şi cu
realiza şi depăşi angajamen­ mia naţională, p rin tre care rea plan ulu i valoric. Lipsa de nul stabilit pe decade prevede rile de porumb, cartofi şi sfe­ (oate forţele la combaterea bu ­
tele luate în întrecerea socia­ I JL97R tone fontă, 8.069 lone ritm icita te în producţie, după o realizare oarecum u n ifo r­ clă sînt lăsate să fie înăbuşite ru ie n ilo r din c u ltu ri ş» a e­
listă. Astfel, la sfinţitul p r i­ j oţel, 5.97G tone cărbune 4.247 cum se ştie. are consecinţe ne­ mă. Spunem oarecum în tru ­ He buruieni. fectelor secetei asupra produc­
m elor 4 luni ale anului, sar­ I tone laminate ş.a. gative atît asupra activită ţii în­ nit la dcfalcarea planului pc Un aspect negativ in aceas­ ţiei agricole. Tn acest sens este
cinile planului de stat au fost i In spatele acestor realizări tre p rin d e rii în cauză, cî.t şi decade se au în vedere une­ tă p riv in ţă există la coopera­ necesar ca în fiecare unitate
depăşite cu 1,5 la sută la pro­ globale bune se ascund însă asupra a c tiv ită ţii u n ită ţilo r că­ le considerente (posibilităţi în tiva agricolă din Hărâu. unde să sc as'gure mobilizarea sus­
ducţia globală şi cu 1.8 la sută şi unele deficienţe cr.rc sc ca- rora le este destinată produc­ aprovizionare, reparaţii curen­ pînâ ieri s-au prăşit mecanic ţinută a cooperatorilor la lu ­
Ia producţia marfă vîndulă şi î lactenzcază printre altele şi ţia. Munca neritm icâ face ca te şi revizii etc.). Aşa slau lu ­ numai 12 hectare cu porumb, ciu $i să se urmărească folo­
încasată. De remarcat este fap­ în nerealizarea ri.tmîcâ a pla­ la începutul perioadei u tila ­ iar manual abia 7 hectare. sirea cu m axim um de randa­
tul că planul de producţie a- nului. Rezultatele obţinute de jele să nu fie folosite la ca­ crurile la întreprinderea fo- Faţă dc posibilităţile de care ment a cultivatoa relo r şi prâ-
fereul prim elor 4 luni ale a- o întreprindere nu pot fi m u l­ pacitatea normală, iar la sfîr- dispune unitatea, realizarea şitoarelor cu tracţiune anim a­
n uIui a fost realizat şi depă­ ţum itoare dacă planul s-a rea­ şitul perioadei să fie supra­ EMILIAN ROVENTA respectivă nu poate fi consi­ lă. Paralel cu executarea lu ­
şii cu un num ăr de salariaţi lizat numai in medie pe între­ solicitate, fapt ce d ucp la uza­ Direcţie judeţeană derată ca satisfăcătoare S itu a ­ c ră rilo r de întreţinere nu tre­
sub nivelul prevederilor dc prindere pe o perioadă oare­ rea lo r prematură, la micşo­ de statistică ţia nu sc deosebeşte prea m ult buie neglijată nici acţiunea de
plan. fapt ee denotă că sporul care. Deşi puţine la număr, rarea ciclulu i de reparaţii prin nicî în cazul eooperat-'vcî a- udare prin toate mijloacele a
Echipa de monlorî condusă de Ştefan Nagy de Io îermo- de producţie se dalorcşte de­ totuşi există unităţi şi la noi mărirea nu m ă ru lu i acestora. crieolc din Şoimuş, unde p r i­ c u ltu rilo r, avind in vedere că
centralo Mintia eieculă montorca pîlniilor reci de Io coianul păşirii p ro d u ctivită ţii m uncii în judeţ care îndeplinesc pla- Forţa de muncă in cazul Iu- (Continuare tn pag. a 2-a) ma praşilâ manuală s-a a p li­ ploile căzute nu satisfac pe
nr. 1. Foto ; V. ONOIU cat pe abia 15 hectare din cele deplin cerinţele plantelor.
135Nocupate cu porumb. I a a-
ceastâ unitate nu s-a term in at NICOLAE TiRCOB