Page 9 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 9

cecr*
                                                                                                                  PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UMITI-VA  I
                                           H u n f d o a r a - D c v ţ                                                                                              Primirea  de  eătre  tovarăşul

                                                                                                                                                                                Nicotae  Ceauşescu


                                                                                                                                                                         a  lordului Roy  Thomson


                                                                                                                                                               Tovarăşul  Nicolae Ceauşescu,   societăţii  „Times  Newspapers   A  participat  George  Ma-
                                                                                                                                                              secretar  general  al  Comite­  Ltd"   şi  ol  altor  organizaţii   covoscu.  prim-adjunct  oi  mi­
                                                                                                                                                             tului  Central  al  Partidului  Co­  de  presă  şi  radioteleviziune   nistrului  olacerilor  externe
                                                                                                                                                              munist  Român,  preşedintele   britanice  şi  canodiene.   care   Cu  prilejul  pornirii  a  avut
                                                                                                                                                              Consiliului  de  Stat,  a  primii                          loc  o  convorbire  cordială
                                                                                                                                                              simbălo  dimineoţo  pe  lordul   se  aflo  intr-o  vizită  in  ţara
                                                                                                                                                              Roy  Thomson,   preşedintele  noostră.                                    (Agerprcs)


                                                                                                                                                                               C o m u n i c a t



                                                                                                                                                               O  delegaţie  de  partid  şi   Comunisl  Român,  preşedin­  invitaţia   tovarăşului  losip
           -  -   -   —  ................
                                                                                                                                                              de  stat  a  Republicii  Socialis­  tele  Consiliului  de  Stat,  va   Broz  Tito,  preşedintele  Repu­
                                                                                                                                                              te  România,  condusa  de  to­  face  o  viiitâ  oficială  in  Re­  blicii  Socialiste   Federative
                ANUL  XX.  NR.  4148                                        DUMINICA  5  MAI  1968                              4  pagini  30  bani           varăşul   Nicolae  Ceauşescu,   publica  Socialista  Federati­  Iugoslavia,   preşedintele  U­
                                                                                                                                                              secretar  general  al  Comite­  vă  Iugoslavia  in  a  doua  ju-   niunii  Comuniştilor  din  Iugo­
                                                                           i   m u                 mimmmm  ii   i i m i i
                                                                                                                                                              tului  Centrof  al   Partidului  mâtote  a  lunii   mai  a.c.,  la  slavia.
              ACTUALI­                                                                                                                                       Propunerile  Comisiei  Judeţene  de  partid



                TATEA                                                                                                                                        şi  de  stat  în  dezbaterea  oamenilor  muncii



            ECONOMICĂ                                                                                                                                        CONTURURI  CONCRETE  PE


           Bază  materială
                                                                                                                                                             HARTA  NOUĂ  A  COMUNEI
           pentru  noi  unităţi

           comerciale  şi  de                                                                                                                                  Din  vremuri   străbune,  l.un-   M o r.  stilizării.  n iL o e re *   fruc­  sele.  Pe  ele  circula  din  oră  in
                                                                                                                                                             coiu   de  Jos  a  fost  centru  de   telor  do  pădure.  In  prezent,  o-   oră  curse  accesibile  Iransoor
           prestaţii  în                                                                                                                                     comună,  deservind  ne  linia  ad­  fectivul  de  animale  cornute  es­  tutui  minerilor.   elevilor,  pre­
                                                                                                                                                                                                                         cum  si  a  celorlalţi  locuitori.
                                                                                                                                                             ministraţiei
                                                                                                                                                                                                  peste  I  500  capele,  iiir
                                                                                                                                                                                   satele
                                                                                                                                                                              stat
                                                                                                                                                                                           te  de
                                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                                                                                          Mrisurile  privind  delimitarea
                                                                                                                                                             vecine                        patrimoniul   pomicol  cuprinde   Sl  sislemati/area  comunelor  fa­
                                                                                                                                                               Cu  ocazia  publicării  in  /.iar
           oraşele  Văii  Jiului                                                                                                                             a  propunerilor  Comisiei  jude­  44 8TI  pomi  Iructileri  ne  rod.   vorizează  o  dezvoltare  si  mal
                                                                                                                                                                                                          linele  si  pa­
                                                                                                                                                                                           In  hotar  există
                                                                                                                                                             ţene  de  partid  si  de  stat  cu  p ri­  jişti  naturale  Toate  aceste  re­  mar $  a  comunei  în  viitor  A st­
             La  Vulcan,  constructo­                                                                                                                        vire  la  delimitarea  comunelor,   surse.   aflate  la  îndomina  lie   fel.  in  rirru ilu l  agricol  vor  in ­
                                                                                                                                                                                                                         tra  noi  suprafeţe  prin  folosirea
           rii  de   la   grupul  Valea                                                                                                                      sătenii  noştri  au  p p rm t  cu  ne­  cărui  cetăţean,  au  lacul  posi­
           Jiului  al  Trustului  de  con­                                                                                                                   spusă  bucurie  propunerea  ca   bil  ca  peste  75  la  sulă  din  to­  Si  mai  chibzuită  a  fiecărui  pe­
                                                                                                                                                                                                                         tic  dc  pâm int.  iar  prin  v a lo ri­
           strucţii  Hunedoara  au  pus                                                                                                                      Luncoiu  dc  Jos  să  rămină  şi  in   talul  gospodăriilor  ţărăneşti  să   ficarea  mai  economicoasă  a  pa­
           in  lucru  un  centru  ccmer-                                                                                                                     continuare   centru  dc  comună,   aibă  case  noi  Lumina  electri­
                                                                                                                                                                                                                         jiştilor  şi  păşunilor  naturale  va
           cial  menit  să  satisfacă  ce­                                                                                                                   pe  perimetrul   căreia   sc  află   că.  aparatul  dc  radio,  televizo­  ^pori  numărul  animalelor  co r­
           rinţele   locuitorilor   din                                                                                                                      cinci   sate.  Această  propunere   rul.  obiectele  de  uz  casnic  elec­
           cartierul  Coroeşti.  Centrul                                                                                                                     o  considerăm   deosebit  d>  ju ­  trice   nu  mai  sint  o  noutate   nute,  in  special  al  vacilor  si  al
                                                                                                                                                                                                                         oilor  In satele aparţinătoare  co­
           comercial  va  cuprinde  in                                                                                                                       dicioasă  deoarece  Luncoiu  c)c   Pe  raza  comunei  se  allă  5  scoli,
           final  magazin   alimentar                                                                                                                        Jos  întruneşte  ţoale  condiţiile   frecventate  de  peste  '310  elevi.   munei  sînl  numeroşi  meseriaşi  :
           cu  autoservire,  magazine                                                                                                                        unui  centru  de  comună      Iu  urmă  cu  un  an.  la  Luncoiu   timplari,  dulgheri,  zidari,   care
           O.L F.,  magazine   pentru                                                                                                                          M ajoritatea   locuitorilor  co­  de  Jos  s-a  construi!   si  dat  în   prin  iscusînla   lor  vor  con tri­
           articole  cosnicc,   pentru                                                                                                                       munei  se  ocupă   cu  mineritul.   folosinţă  o  scoală  generală  ca­  bui  la  punerea  în  valoare  a  u ­
           articole  de  galonterie,  li­                                                                                                                    aflindii*se  chiar  în  localitate  qn-   re  dispune  d*  0  săli  de  clasă.   nor  noi  resurse  locale
           brărie,  bufet.  De  aseme­          HUNEDOARA.  —  Vedere  parţială  a  oraşului.  Silueta  noilor  blocuri  se  îmbină  armonios  cu  construcţiile  siderurgice  ridi­  ra  de  mină   „Dealul  Fetii"  a   biblioleeA  si  laborator  Aici  îsl   Prin   intermediul   ziarului
           nea,  vo  cuprinde  unităţi     cate  de  curind.                                                                                                 I.  M.  Barza,  la   noi.   loctiiiorii   desfăşoară  activitatea  < adre  di­  avem  prilejul  să  ne  exprimăm
           ale  cooperaţiei  meşteşu­                                                                                                                        se  ocupă  de  asemenea,  dc  c u l­  dactice  cu  pregătire  coresmin   bucuria,   aprobarea,  adeziunea
           găreşti.  Tot  la  Vulcan,  a                                                                                                                     tivarea  ogoarelor,  creşterea  vl-  zăloare.               deplină  sl  unanimă  fală  de  ju ­
           început  in  aceloşi  cartier,                                                                                                                                                    In  cuprinsul  comunei  fun cţio­  dicioasele  propuneri  ale  C om i­
           construcţia  unui   punct                                                                                                                                                       nează  natru  aşezăminte  dc  c u l­  siei  judeţene  de  partid  si  de
           comercial.                                                                                                                                                                      tură,  un  dispensar,  o  grădiniţă   stal  si  concomitent  de  a  ne  dă­
            La  Petroşani,  in  cartie­  DOCUMENTELE                                                                                                                                       de  eonii,  numeroase  unităti  co­  rui  muncii  pentru  transpunerea
           rul  Aeroport  se  lucrează                                                                                           UN  NOU  DRUM  IN  CONSTRUCŢIE                            merciale  ele                 lor  în  viaţă,  fiind  convinşi  că
           în   prezent   la  fundaţia                                                                                                                                                       TJn  factor  deosebit  de  im p or­  ele  vor  împrospăta  înfăţişarea
           unui  important   complex                                                                                                Salut  A lun,  aşezat  )>e  versantul   de  est  al   comunei   tant  care   favorizează  legătura   comunei,  vor  îmbunătăţi  traiul
           al  cooperaţiei  meşteşugă­  |  PLENAREI  C.  C.  A L  P.  C.  R.                                                     llu m ln ,   cunoaşte  in   aceste  zile  efervescenţa  m uncii.  L i ­  centrului  de  comună  cu  oraşe!1   «.ălenilor.
           reşti.  Acesta  va  face  ca                                                                                          niştea  seculara  a  p ă d u rilo r  e  întreru ptă  «le   îm puşcături.   Deva  si  Brad  si  eu  cele  5  sale   FLORIN  BENEA
           deservirea  populaţiei  car­                                                                                          I'eslc  5  m ilioane  «Ic  Ici  s-au  alocat  în  acest  an  la  construc­  este  relcaun  de  drumuri  si  Şe­  Luncoiu  de  Jos
           tierului  —   care  se  apro­                                                                                         ţia  unui  rlruiu   ce   va   lega   localitatea   Crăciuneasa
           pie  ca  număr  de  aceea                                                                                             de  Alun.  Prin  construirea  acestuia  m a rm u ra   cc  sc  extrage
           a  unui  orăşel  (circa  T3                                                                                           de  In  A lun  va  ajunge  mai  uşor  la  in tre prin de rca  din  Sime-
           mii  de   locuitori)  —   să   CONDIŢII  OPTIME PENTRU  UN                                                            ria
                                                                                                                                                             blocu rilo r  care  se  extrag,  se  In  unele  unităţi  porumbui
           fie  mult  îmbunătăţită.                                                                                                 M a rm u ra   dc  la  A lu n   este  de  m u lt  cunoscută  pentru  ca li­
                                                                                                                                 tatea  sa  superioară.  In  afara
           Metodă  eficientă                                                                                                     valorifică  şi  deşeurite  care-şi  găsesc  în tre b u in ţa re   fie  în
                                                                                                                                 mozaic,  fie  în  placi  dale  ornam entale,  sau  in
                                                                                                                                                                              construc­
                                                                                                                                                    fundaţia  d in
                                                                                                                                                                 m arm ură.  Cariera
                                                                                                                                         blocuri  cu
                                                                                                                                 ţia  de
                                                                                                                                                                                   de
           de lucru în minerit        CONTACT  NEMIJLOCIT                                                                        m arm u ră  «Ic  la  A lu n   va  cunoaşte   o  dezvoltare  substan­  a  răsărit,  iar  în  altele
                                                                                                                                                                           P.  HERBAN
                                                                                                                                 ţială.
            Cercetările   şi   studiile                                                                                                                                                    nici  nu  s-a  insammtat!
           întreprinse  pe  linia  orga­  CU  MASA  CETĂŢENILOR
           nizării   ştiinţifice  a  pro­
           ducţiei  şi  a  muncii  in  u-                                                                                                                                                    fn   cooperativele   agricole   7  Lracloare.  pină  ieri  rom Iu-
           nitâţile  Combinatului  car­                                                                                                                                                    unrle  in sâm in ţatul   p o ru m b u ­  r.eien  cooperativei  nu  a  soli­
                                                                                                                                                                                           lui  s-a  Tăcut  mai  din  vreme,   citat  nici  o  maşină  de  semă­
           bonifer  Valea  Jiului   cu­  Perfecţionarea  organizării   te­                       vadă  a  unei   stiinse  legotuiî  o
           prind  domenii  diverse  dc   ritorial -administrative  o  ţoiii  —                   comitetului  executiv  cu   masele                                                        plantele  nu  răsărit  şi  sc  dez­  nat  de  la  S.M.T.,  ceea  ce  face
           activitate   In  acest  con­  necesitate   obiectiva  in  octualul   VIOREL   RACEANU  de  oameni  ai  muncii,  ci  şi  a  o-                                                   volta  bine   In g in e rii  foan  A-   ca  în  ritm u l  de  pină  acum,
           text  se  inscriu  şi  încer­  stodiu  de  dezvoltare  economica   Prim-vicepreşedmtc  al   tcnhei  cu  care  acesta  se  preo-                                                 vrarn  şi  Aurel   G lugii  de  la   semănatul  cu  atelajele  sâ  d u ­
                                                                                                                                                                                                                         reze  pînă  la  jum ătatea  lunii
           cările  făcute  Io   minele   şi  socială   o  potriei  noastre  —   Comitetului  executiv  al   cupo  in  mod  permanent  de  re-                                              C A.P.  Orăştie  şi  V a ;dei  au  sta­  mai.
           Lupeni  şi  Pelrrla  privind   va  duce.  evident,  Io  o  schimbare   Consiliului   popular   municipal   zolvoroo  lor.  ceea  ce   conferă                                   b ilit  ca  în  aceste  zile.  după  ee
           aplicarea,  pentru  piima   structurolâ  o  activităţii  organe­  Hunedoara           trăinicie   şi   lărgeşte   relaţiile                                                     se  va  term ina  şi  semănatul   ■Se   impune,  de  asemenea,
           dată  in  ţarâ,  a  metodei  de   lor  locale  de  partid  şi  de  stol.              noastre  cu  cetăţenii.                                                                   c u ltu rilo r  intercalate  în   po­  luarea  de  măsuri  urgente  pen­
           efectuore  o  puşcării  de   Dclinitivarco  unor  lorme  şi  me­                        Un   mijloc   frecvent  de  reoli-                                                      rumb.  să  se  treacă  la  aplica­  tru  ca  şi  la  cooperativele  a­
           siguranţa  combinată   cu   tode  de  aclivitote  presupune  un                       zare  a  legăturii  comitetului  exe­                                                     rea  lu c ră rii  cu  sapa  rotativă   gricole  din  Geoagiu,  Foit  >i
                                                                                                                                                                                             Există  însă  şi  o  serie  de  u n i­
           umectate                   proces  de  durato.  unele  consta­  piezentotâ  Io  recenta  olenoro   cutiv  cu  cetăţenii  este  respeclo                                         tăţi  unde  nici  pină  la  această   Bobilna,  unde  nu  s-a  realizat
             Primele  rezultote  obţi­  tări  insâ  impunindu-se  chior  de   o  Comitetului  Centrol.  se  subii-   rea  intocmoi  de  cotrc   membrii                                                                  m  totalitate  sarcina  de  plan
           nute  întrevăd  posibilităţi   pe  ocum                  nioză  că  organele  de   partid,   comitetului  executiv  a  zilelor  şi                                              dată  nu  s-a  reuşit  să  se  in-   la  însămîn ţatul   porum bului,
           reale  de  folosire  a  acestui   Un   (opt   deosebit   în­  conducerile  instituţiilor  cenlrole   orelor  stabilite  pentru  oudienţe                                         săminţeze  po rum b ul   pe  în ­  lucra ren  să  fie  încheiată   in
                                                                                                                                                                                                            planificată
                                                                                                                                                                                            treaga  suprafaţă
           procedeu  care  prezintă  o   semnat   este   inloluroreo   a ­  şi  locole  de  stat.  economice  şi   Pornind  de  Io  principiul  subli-                                     Exem ple  negative  se  întilnesc   cel  in a :  scurt  tim p
           serie  de  avantaje.  Meto­  celor   v'erigi   intermediare   ca­  obşteşti  sint  obligate  să  io  mă­  niot   de   tovarăşul   Nicolae                                                                       Linele  aspecte  negative  p r i­
           da  de  puşcare  combinată   re   ingreunou,   complicou  mo­  suri  pentru  oplicareo  cu  stricteţe   Ccouşescu  Io  odunoreo  octivu                                         la  Jeledinţi  şi  Ocoliş,  un ităţi   vind  Îndeplinirea  plan ulu i  !a
                                                                                                                                                                                                                   mai
                                                                                                                                                                                           unde  lucrarea
                                                                                                                                                                                                          a m in tită
           cu  umectare   presupune   dul   de  realizare  o  idoţiilor   o  prevederilor  hotarîni  Secrcto-   lui  de  partid  din  Capitală,  co                                        trebuie  realizată  pe  mai  m ult   cultu ra  p o ru m b u lu i  se  consta­
           detonarea  încărcăturii  de   cu  cetăţenii.  Instituirea  unor  or­  notului  C C  ol  P C  R.  şi  ole  De-   este  o  îndatorire  dc   onoore  a                             de  cile  (>0  de  hectare    tă  şi  la  cooperativele  agricole
           explozivi  in  găurile   de   ganisme  cu  un  pronunţat  grad   c/etului  Consiliului  de  Stat  n.   fiecărui   luncţionor   al   stolu­                                        Acţiunea  a  fost  tratată  cu   din  Dineul  Mare  şi  Orăştioa-
           mină  in  condiţiile  încon­  de  autonomie  a  creot  premise   534/1966  privind  rezolvorea  se   lui   să   slujească  miilor  de  ce­                                      m ultă  indiferentă   de  către   ra  dc  J on.  un ităţi  unde  din
           jurării  cartuşelor  cu  apă   favorabile  apariţiei  unui  aparat   si/.ârilor,  propunerilor  şi  cereri­  tăţeni,  moselor   de  oameni  aî                                  consiliul  de  conducere  al  coo­  cauza  slabei  preocupări  a  con­
           sub  presiune.  Se  asigură   de  lucru  simplu,  adecvai  pe  de­  lor.               muncii,  ne  călăuzim  după   ce­                                                        perativei  agricole  din  Ocoliş,   s iliilo r  de  conducere,  o  parfe
           astfel  un  grad  de  sigu­  plin  sarcinilor  ce-i  revin  spre  în­  Comitetul  executiv  ol  Consi­  rinţa  de  o  ne  identifica  cu  in­                                   numai  aşa  putindu-se  e x p li­  din  suprafaţa  arabilă  —  insu-
           ranţă  mărit,  prin  răcirea   deplinire,  capabil  să  aplice  indi­  liului  popular  municipal  Hune-   teresele  ocestoro,  câutind  să  go                                 ca  dc  ce  s-a  însămînlat   mai   m înd  cîteva  zeci  dc  hectare  —
           gazelor  de  explozie   in   caţiile  organelor  superioare,  ca­  dooro  manifestă  grijo  pentru  co   sim  cele  moi  potrivite  modolitoţi                                  puţin  de  ju m ătate  din  supra­  a  fost  trecută  In  categorii  in ­
           contact  cu  apa.  Umecta-   pabil  de  iniţiativă  creatoare  în   cele  moi  bune  propuneri  făcut»   de  a  le  satisface  cil  mai  opera­                                 faţa  planificată.  Deşi  in  u lti­  ferioare  de  folosinţă.  Rău  este
           rea  cu  apă  a  întregului   cele  mai  diverse  domenii  de  ac­  de  cetăţeni  să  fie  incluse  in  plo-   tiv  cererile                                                    mele  zile  aici  au  fost  aduse  că  deşi  o  asemenea  situaţie
           spoţiu  rămas  liber  in  gău­  tivitate.                nurile  sole  de  măsuri  pentru  o   Pentru  a  se  asigura  cit   mai                                                                              sc  cunoştea  din  vreme,  planul
           rile  unde  se  introduce  ex­  Asiguroreo  color  mai   optime   fi  traduse  in  viaţă  bune  condiţii  unui  contact   viu,   importante  realizări  ale  colectivelor                                     producţiei  (m ul  aprobat   de
           plozivul  lace  ca   gazele   condiţii  pentru  un  conloct   viu.   Astfel,  la  serviciul  de  arhitec­  eficient  cu  cetăţenii,  fiecare   Iu*                                                            către  adunările  generale   ale
                                                                                                                    consiliului
                                                                                                  crâtor  din  aparatul
           de  puşcare  să-şi  măreas­  nemijlocit  si  eficient  ol  organeloi   tură  şi  sistcmolizore  SC  lucrează   popular  municipal  trebuie  să  fie  de  muncă  din  Valea  Jiului                            cooperatorilor  în  perioada  cînd
           că  volumul  şi  să  lucreze   de  stat  cu  cetăţenii,  constituie   in  prezent  la  intocmireo  unor  d o ­                                                                    Cercetări  chimico-         se  puteau  întreprinde   i:ieâ
           cu  maximum   de   efect.   o  importonto  cerinţă  o  corei  re­  cumentaţii  complete  pentru  obi­  nu  numai  competent,   deosebit                                                                       acţiuni  pentru  readucerea  te­
           Cieşte  cantitateo  de  căr­  alizare  va  influenţo  in  mod  pozi­  ective  cuprinse  in  pionul  de  mă­  de  conştiincios,  dor  şi  modest,   Colectivele  de  muncă  din  ca­  leî  economii  suplimentare  la  pre­  re n u rilo r  respective  in  c irc u i­
           bune  dislocat  şi  se  elimi-   tiv  bunul  mers  al  activităţii  in   suri ol  comitetului  executiv.  O  bu-   comunicativ,  cu  un  dezvoltat  spi­  drul  municipiului  Petroşani  ra­  ţul  de  cost,  fapt  care  vine  să   farmaceutice  tul  arabil,  nu  a  existat  nici  m
           ră   in  mare  măsuiă  praful   diversele  sectoare  de  octivilole  no  porte  din  aceste   obiective   rit  de  iniţiativă,  animat  de  un   portează  că,  in  perioada  care  a   confirme  aspectul  calitativ  al  ac­  fel  de  preocupare  in  această
           de  cărbune  şi  gazele  ex­  Organele  locole  de  stat  au  Io   se  datoresc  unor  propuneri   fă­  profund  umanism,  astfel  incit  să   trecut  de  la  începutul  anului  şi   ţiunilor  întreprinse.   De  aseme­  Specialiştii  Institutului  de   (Iii ccţie
                                                                    cute  de  cetăţeni,  in  diverse  oco-
           plozive.                   indeminb  multiple  posibilităţi  de   zii  (intilniri  ale  deputaţilor   cu   fie  copabii  să  se  aplece  cu  toa­  pinâ  in  prezent,  au  obţinut  im ­  nea,  construcţiile  industriale  Şi   cercetări  chimico-farmaceuti-   Deoarece  tim pu l  este  destul
             Sfera  de  aplicare  a  noii   inton/e  o  legăturilor  lor  cu  ma-                 tă  atenţia  şi  grija  către  preocu­  portante  realizări.  Ca  urmare  a   social-cullurale  in  aceeaşi  peri­     de  înaintat,  este  de  dator-a
           metode  poate   cuprinde   se'e  Una  din  ocesleo  se  con­  olegătorii,  adunările  generole  o-   pările,  grijile  şi  solicitările  cetă­  unei  discipline  ferme  de  pro­  oadă  de  timp  se  află  în  avans   ce  din  Cluj  au  brevetat  4  noi   con siliilo r  de  conducere  si  a
           alît  abatajele  productive,   cretizează  în  munca  cu  scrisori­  le  locatorilor)  sou  direct  comi­  ţenilor.  ducţie  şi  a  unor  eficiente  mă­  Icţă  de  graficele  de  execuţie.  procedee  de  obţinere  pc  sca­  specialiştilor  din  cooperativele
           cit  şi  unele  lucrări   de   le,  sesizările  şi  cererile  oomeni-   tetului  executiv  Au  fost  intocmi-   Repartizarea  membrilor  comi­  suri  tehnico  organizatorice,   atit   O  contribuţie  esenţială  la  ob­  ră  industrială  a  unor  medica­  agricole, unde însăm inţatul  po­
           pregătire.  Ea  poate  con­  lor  muncii.                te  documentoţii  pentru   împrej­  tetului  executiv  pe  unităţi  terito-   producţio  globală,  cit  şi   cea   ţinerea  unui  volum  important  de   mente  din  clasa  antibioticelor   ru m b u lu i  încă  nu  s-a  term ;-
           duce  la  creşterea  randa­  In  informoreo  Comitetului  E­  muirea  ştrandului  dm  Voleo  Seo-   nole  şi  economice   subordonofe   marfă  vindutâ  şi  incasatâ  au  în   producţie  şi  economii  l-a  avut   dc  semisintezâ.   Aceste  pro­  nal.  să  încheie  acţiunea  res­
           mentelor,  daco  se  utili­  xecutiv  ol  C C  ol  P C R ,  cu  pri­  co.  bazine  pentru  copii  in  Valea   creează  posibilitolca  co  aceştia   trecut  parametrii  proiectaţi.  Con­  indicatorul  productivităţii  muncii,   duse,  cunoscute  in  comerţ   pectivă  in  cea  mai  scurtă  pe­
                                      vire  la  octivitoleo  organelor  şi   Seacă,  microcobone  pentru   lo­                 cretizate  aceste  depăşiri,  ele  se                         sub  denumirile   Meticilină,
           zează,  in  abatajele  cu  în­                                                         să  (ic  cit  moi  la  curent  cu  diver­                  care  a  înregistrat  o  importantă                         rioadă  posibilă
                                      orgonizoliilor  de  portid.  de  stol   cul  de  acumulare  de  Io  Cinciş               reflectă  in  14.000  tone  de  căi-                          Penbritinâ,  Oxacilinâ  şi  Clo-
           clinare  mare,  unde   nu                                $ o.                          sele  probleme,  cu aspectele  mul-                        creştere.
           er.te  posibilă  mecanizarea   şi  obşteşti  privind  examinarea  şi                                                bune  brut,  4,3  tone  fire  artifi­  Oamenii  muncii  din   codrul   xocilinâ,  se   caracterircazâ
                                      rezolvorea  scrisorilor,  sesizorilor   Realizarea  unor  asllel  de  obi­                ciale,  importante  cantităţi  de
           tăierii  cărbunelui.  In  ve­                                                                                                                     municipiului  Petroşani  se  anga   prin  colitâţr  deosebite  intre
                                      Şi  cererilor  oamenilor   muncii,  ective  constituie  nu  numai  o  d o ­  (Coniinuare  in  pag.  a  3-a)  energie   electrică   şi   material
           derea  aplicării  industria­                                                                                                                      jează  să  se  dăruiască  cu  pu-
                                                                                                                               lemnos,  precum  şi  alte  produse.                           care  o  toxicitate  redusă  şi  un
           le  a  acestui   procedeu                                                                                                                         tereo  braţelor  şi  a  muncii  înfăp­
                                                                                                                                 Activitatea  desfăşurată  de  u-                            spectru  larg  de  acţiune.
           s-au  stabilit  şi  comandat                                                                                        nitâţife  economice  de  pe  raza   tuirii  politicii  partidului   în  în­
           utilajele  necesare.
                                                                                                                               municipiului  s-a  inchciat  in  pri­  deplinirea  exemplară  a  tuturor     (Agerpres)
                                                                                                                               mul  trimestru  cu  peste  3.200 000  sarcinilor  de  plan.
            Un  nou  pion
            pentru  sistemul                                                                                                        P A R A L E L E
            energetic
                                                                                                                                      %  Geometric  privind  lu ­  mintată  cate zm ic  de  matema­  ma   Cuptoarelor.   iar   oalele
              La  Hăşdal  sc  alia  in
                                                                                                                                        crurile...             ticieni.                     de  turnare  iu  aşteaptă  toicnttd
            conMfl*r  ie  o  nouă  staţi?                                                                                             $   Pasiunea  —  cimpul  in­  1‘emru  ca  definiţia  <ii  lie  cit
            efec s-ir.a  de  220H10  ki-                                                                                                teracţiunilor                                       Care  pe  fi şa  banală  se  va  mont  :
            I ? .-iţi,  c*.»rc  va   li  termi­                                                                                       ®   Revelaţie  pe  şevaletul   mai  convingătoare,  se  poate  re-   ..Sai jii  /..M/   ,,.\ar/ii  V.rS1.19“
            nata  şi  dată  m  funcţiunv.                                                                                                unui  linâr  pictor.  i nrţe  şi  la  metoda  intuitivă,  e-   Cit:.  O,imanii  i inversează  plat-
            in  anul  viitor   Prin  iniei-                                                                                        f /c  c/r  i U  dc  ijiniare,  % unoş   vrmplc  sim.  destule.  pretutin­  lonna  ca!nn.  tăcufi,  sc  opresc
            mediul  ei  se  va  face  in­                                                                                         linfcle   tuuiUrc  de   j\eomrtric   deni.  prelegerea   poate  fi  mai   rareori, privesc gurile  in  llăcări
            terconectarea  intre   irei                                                                                           reţin  iu  mate  cazurile  purica   mult  ilecit  convingătoare,  mai   tic  luptnarc/nr   Siemens  Mor­
            mari  termocentrale   res                                                                                             cu  imritlele  yiul  Umile  tare  nu   aici  d.tră  e  diotrată  giafic.  de   un  Maşina  de  încărcat  rulea­
            pecîiv  Paroşeni,  Luduş  şi                                                                                          sc  imi/ncsc  niciodată,   păuriu-   pr<lennţă  cu  Creta  coloiuto.  ză  lent  pun  <1 re pud  lor  şi  in­
             Mintia.   Scopul  viitoarei                                                                                                                        ..Platforma   o(e/ărici  seamă­  troduce  din  and  in  citul  adao­
            staţii,  care  se  construieşte,                                                                                      du-şi  o  distantr»  c^iihi  intie  eh,   nă,  sint  absolut  convins  <ăt  sea­  surile  mistuite  dc  vatra  cloco-
            este  de  a  mări  siguranţa                                                                                          mereu  aceeaşi.  ci'tnr  dacă,  in   mănă.  cu  rampa  de  lansare  a   tindă.  Macaralele  trec  pe  dea­
             in  alimcntoreo  cu  ener­                                                                                           perspectivă  privite,  ne  crce.ni*   unei  rac/sctc  spiifiale.  Kumai  a­  supra.  intr-o  ciudată  aritmie  cu
             gie  electrică  o  consumo                                                                                           impresia   cit  ele  au  un  pioni   colo  dominanta  trepida(iei  poa­  vagoanele  num,  pe  care  se  a-   I
             lorilor  industriali  si  indi­                                                                                      tle  convergentă,  nu  avem  de-a   te  fi  alit  de  copleşitoare  prin   şCiiză  oalele  uriaşe,  fierbinţi.  I
             viduali,  mai  ales  din  razo     De  la  Haţeg  spre  Petroşani,  panglica  de  asfalt  a  şoselei  oferă  călătorilor  privelişti  de  o   face  dccît   cu  n  simpla  iluzie   grandoarea  ci.  învolburat,  hră­  TI8ERIU  ISTRATE  Ore  de  plăcută  recrecre  în
             municipiului  Hunedoara.      netăgăduită  frumuseţe,  ca  cca  din  imaginea  de  faţă.                             optică,  paralelele  mcntuiindu-şi   nit  din  belşug  cu  oxigen,  ote­               parcul  Cetăţii  din  Deva.
                                                                                                                                  in  permanentă  proprietatea  e-  lul  huncdorcan  geme  in  mag-  (Continuare  în  pag.  a  3-a)   I  Foto  :  V.  ONOIU
                       __________ y                                                                                                                                                                                 I
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14