Page 9 - Drumul_socialismului_1968_05
P. 9
cecr*
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UMITI-VA I
H u n f d o a r a - D c v ţ Primirea de eătre tovarăşul
Nicotae Ceauşescu
a lordului Roy Thomson
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, societăţii „Times Newspapers A participat George Ma-
secretar general al Comite Ltd" şi ol altor organizaţii covoscu. prim-adjunct oi mi
tului Central al Partidului Co de presă şi radioteleviziune nistrului olacerilor externe
munist Român, preşedintele britanice şi canodiene. care Cu prilejul pornirii a avut
Consiliului de Stat, a primii loc o convorbire cordială
simbălo dimineoţo pe lordul se aflo intr-o vizită in ţara
Roy Thomson, preşedintele noostră. (Agerprcs)
C o m u n i c a t
O delegaţie de partid şi Comunisl Român, preşedin invitaţia tovarăşului losip
- - - — ................
de stat a Republicii Socialis tele Consiliului de Stat, va Broz Tito, preşedintele Repu
te România, condusa de to face o viiitâ oficială in Re blicii Socialiste Federative
ANUL XX. NR. 4148 DUMINICA 5 MAI 1968 4 pagini 30 bani varăşul Nicolae Ceauşescu, publica Socialista Federati Iugoslavia, preşedintele U
secretar general al Comite vă Iugoslavia in a doua ju- niunii Comuniştilor din Iugo
i m u mimmmm ii i i m i i
tului Centrof al Partidului mâtote a lunii mai a.c., la slavia.
ACTUALI Propunerile Comisiei Judeţene de partid
TATEA şi de stat în dezbaterea oamenilor muncii
ECONOMICĂ CONTURURI CONCRETE PE
Bază materială
HARTA NOUĂ A COMUNEI
pentru noi unităţi
comerciale şi de Din vremuri străbune, l.un- M o r. stilizării. n iL o e re * fruc sele. Pe ele circula din oră in
coiu de Jos a fost centru de telor do pădure. In prezent, o- oră curse accesibile Iransoor
prestaţii în comună, deservind ne linia ad fectivul de animale cornute es tutui minerilor. elevilor, pre
cum si a celorlalţi locuitori.
ministraţiei
peste I 500 capele, iiir
satele
stat
te de
de
Mrisurile privind delimitarea
vecine patrimoniul pomicol cuprinde Sl sislemati/area comunelor fa
Cu ocazia publicării in /.iar
oraşele Văii Jiului a propunerilor Comisiei jude 44 8TI pomi Iructileri ne rod. vorizează o dezvoltare si mal
linele si pa
In hotar există
ţene de partid si de stat cu p ri jişti naturale Toate aceste re mar $ a comunei în viitor A st
La Vulcan, constructo vire la delimitarea comunelor, surse. aflate la îndomina lie fel. in rirru ilu l agricol vor in
tra noi suprafeţe prin folosirea
rii de la grupul Valea sătenii noştri au p p rm t cu ne cărui cetăţean, au lacul posi
Jiului al Trustului de con spusă bucurie propunerea ca bil ca peste 75 la sulă din to Si mai chibzuită a fiecărui pe
tic dc pâm int. iar prin v a lo ri
strucţii Hunedoara au pus Luncoiu dc Jos să rămină şi in talul gospodăriilor ţărăneşti să ficarea mai economicoasă a pa
in lucru un centru ccmer- continuare centru dc comună, aibă case noi Lumina electri
jiştilor şi păşunilor naturale va
cial menit să satisfacă ce pe perimetrul căreia sc află că. aparatul dc radio, televizo ^pori numărul animalelor co r
rinţele locuitorilor din cinci sate. Această propunere rul. obiectele de uz casnic elec
cartierul Coroeşti. Centrul o considerăm deosebit d> ju trice nu mai sint o noutate nute, in special al vacilor si al
oilor In satele aparţinătoare co
comercial va cuprinde in dicioasă deoarece Luncoiu c)c Pe raza comunei se allă 5 scoli,
final magazin alimentar Jos întruneşte ţoale condiţiile frecventate de peste '310 elevi. munei sînl numeroşi meseriaşi :
cu autoservire, magazine unui centru de comună Iu urmă cu un an. la Luncoiu timplari, dulgheri, zidari, care
O.L F., magazine pentru M ajoritatea locuitorilor co de Jos s-a construi! si dat în prin iscusînla lor vor con tri
articole cosnicc, pentru munei se ocupă cu mineritul. folosinţă o scoală generală ca bui la punerea în valoare a u
articole de galonterie, li aflindii*se chiar în localitate qn- re dispune d* 0 săli de clasă. nor noi resurse locale
brărie, bufet. De aseme HUNEDOARA. — Vedere parţială a oraşului. Silueta noilor blocuri se îmbină armonios cu construcţiile siderurgice ridi ra de mină „Dealul Fetii" a biblioleeA si laborator Aici îsl Prin intermediul ziarului
nea, vo cuprinde unităţi cate de curind. I. M. Barza, la noi. loctiiiorii desfăşoară activitatea < adre di avem prilejul să ne exprimăm
ale cooperaţiei meşteşu se ocupă de asemenea, dc c u l dactice cu pregătire coresmin bucuria, aprobarea, adeziunea
găreşti. Tot la Vulcan, a tivarea ogoarelor, creşterea vl- zăloare. deplină sl unanimă fală de ju
început in aceloşi cartier, In cuprinsul comunei fun cţio dicioasele propuneri ale C om i
construcţia unui punct nează natru aşezăminte dc c u l siei judeţene de partid si de
comercial. tură, un dispensar, o grădiniţă stal si concomitent de a ne dă
La Petroşani, in cartie DOCUMENTELE de eonii, numeroase unităti co rui muncii pentru transpunerea
rul Aeroport se lucrează UN NOU DRUM IN CONSTRUCŢIE merciale ele lor în viaţă, fiind convinşi că
în prezent la fundaţia TJn factor deosebit de im p or ele vor împrospăta înfăţişarea
unui important complex Salut A lun, aşezat )>e versantul de est al comunei tant care favorizează legătura comunei, vor îmbunătăţi traiul
al cooperaţiei meşteşugă | PLENAREI C. C. A L P. C. R. llu m ln , cunoaşte in aceste zile efervescenţa m uncii. L i centrului de comună cu oraşe!1 «.ălenilor.
reşti. Acesta va face ca niştea seculara a p ă d u rilo r e întreru ptă «le îm puşcături. Deva si Brad si eu cele 5 sale FLORIN BENEA
deservirea populaţiei car I'eslc 5 m ilioane «Ic Ici s-au alocat în acest an la construc este relcaun de drumuri si Şe Luncoiu de Jos
tierului — care se apro ţia unui rlruiu ce va lega localitatea Crăciuneasa
pie ca număr de aceea de Alun. Prin construirea acestuia m a rm u ra cc sc extrage
a unui orăşel (circa T3 de In A lun va ajunge mai uşor la in tre prin de rca din Sime-
mii de locuitori) — să CONDIŢII OPTIME PENTRU UN ria
blocu rilo r care se extrag, se In unele unităţi porumbui
fie mult îmbunătăţită. M a rm u ra dc la A lu n este de m u lt cunoscută pentru ca li
tatea sa superioară. In afara
Metodă eficientă valorifică şi deşeurite care-şi găsesc în tre b u in ţa re fie în
mozaic, fie în placi dale ornam entale, sau in
construc
fundaţia d in
m arm ură. Cariera
blocuri cu
ţia de
de
de lucru în minerit CONTACT NEMIJLOCIT m arm u ră «Ic la A lu n va cunoaşte o dezvoltare substan a răsărit, iar în altele
P. HERBAN
ţială.
Cercetările şi studiile nici nu s-a insammtat!
întreprinse pe linia orga CU MASA CETĂŢENILOR
nizării ştiinţifice a pro
ducţiei şi a muncii in u- fn cooperativele agricole 7 Lracloare. pină ieri rom Iu-
nitâţile Combinatului car unrle in sâm in ţatul p o ru m b u r.eien cooperativei nu a soli
lui s-a Tăcut mai din vreme, citat nici o maşină de semă
bonifer Valea Jiului cu Perfecţionarea organizării te vadă a unei stiinse legotuiî o
prind domenii diverse dc ritorial -administrative o ţoiii — comitetului executiv cu masele plantele nu răsărit şi sc dez nat de la S.M.T., ceea ce face
activitate In acest con necesitate obiectiva in octualul VIOREL RACEANU de oameni ai muncii, ci şi a o- volta bine In g in e rii foan A- ca în ritm u l de pină acum,
text se inscriu şi încer stodiu de dezvoltare economica Prim-vicepreşedmtc al tcnhei cu care acesta se preo- vrarn şi Aurel G lugii de la semănatul cu atelajele sâ d u
reze pînă la jum ătatea lunii
cările făcute Io minele şi socială o potriei noastre — Comitetului executiv al cupo in mod permanent de re- C A.P. Orăştie şi V a ;dei au sta mai.
Lupeni şi Pelrrla privind va duce. evident, Io o schimbare Consiliului popular municipal zolvoroo lor. ceea ce conferă b ilit ca în aceste zile. după ee
aplicarea, pentru piima structurolâ o activităţii organe Hunedoara trăinicie şi lărgeşte relaţiile se va term ina şi semănatul ■Se impune, de asemenea,
dată in ţarâ, a metodei de lor locale de partid şi de stol. noastre cu cetăţenii. c u ltu rilo r intercalate în po luarea de măsuri urgente pen
efectuore o puşcării de Dclinitivarco unor lorme şi me Un mijloc frecvent de reoli- rumb. să se treacă la aplica tru ca şi la cooperativele a
siguranţa combinată cu tode de aclivitote presupune un zare a legăturii comitetului exe rea lu c ră rii cu sapa rotativă gricole din Geoagiu, Foit >i
Există însă şi o serie de u n i
umectate proces de durato. unele consta piezentotâ Io recenta olenoro cutiv cu cetăţenii este respeclo tăţi unde nici pină la această Bobilna, unde nu s-a realizat
Primele rezultote obţi tări insâ impunindu-se chior de o Comitetului Centrol. se subii- rea intocmoi de cotrc membrii m totalitate sarcina de plan
nute întrevăd posibilităţi pe ocum nioză că organele de partid, comitetului executiv a zilelor şi dată nu s-a reuşit să se in- la însămîn ţatul porum bului,
reale de folosire a acestui Un (opt deosebit în conducerile instituţiilor cenlrole orelor stabilite pentru oudienţe săminţeze po rum b ul pe în lucra ren să fie încheiată in
planificată
treaga suprafaţă
procedeu care prezintă o semnat este inloluroreo a şi locole de stat. economice şi Pornind de Io principiul subli- Exem ple negative se întilnesc cel in a : scurt tim p
serie de avantaje. Meto celor v'erigi intermediare ca obşteşti sint obligate să io mă niot de tovarăşul Nicolae Linele aspecte negative p r i
da de puşcare combinată re ingreunou, complicou mo suri pentru oplicareo cu stricteţe Ccouşescu Io odunoreo octivu la Jeledinţi şi Ocoliş, un ităţi vind Îndeplinirea plan ulu i !a
mai
unde lucrarea
a m in tită
cu umectare presupune dul de realizare o idoţiilor o prevederilor hotarîni Secrcto- lui de partid din Capitală, co trebuie realizată pe mai m ult cultu ra p o ru m b u lu i se consta
detonarea încărcăturii de cu cetăţenii. Instituirea unor or notului C C ol P C R. şi ole De- este o îndatorire dc onoore a de cile (>0 de hectare tă şi la cooperativele agricole
explozivi in găurile de ganisme cu un pronunţat grad c/etului Consiliului de Stat n. fiecărui luncţionor al stolu Acţiunea a fost tratată cu din Dineul Mare şi Orăştioa-
mină in condiţiile încon de autonomie a creot premise 534/1966 privind rezolvorea se lui să slujească miilor de ce m ultă indiferentă de către ra dc J on. un ităţi unde din
jurării cartuşelor cu apă favorabile apariţiei unui aparat si/.ârilor, propunerilor şi cereri tăţeni, moselor de oameni aî consiliul de conducere al coo cauza slabei preocupări a con
sub presiune. Se asigură de lucru simplu, adecvai pe de lor. muncii, ne călăuzim după ce perativei agricole din Ocoliş, s iliilo r de conducere, o parfe
astfel un grad de sigu plin sarcinilor ce-i revin spre în Comitetul executiv ol Consi rinţa de o ne identifica cu in numai aşa putindu-se e x p li din suprafaţa arabilă — insu-
ranţă mărit, prin răcirea deplinire, capabil să aplice indi liului popular municipal Hune- teresele ocestoro, câutind să go ca dc ce s-a însămînlat mai m înd cîteva zeci dc hectare —
gazelor de explozie in caţiile organelor superioare, ca dooro manifestă grijo pentru co sim cele moi potrivite modolitoţi puţin de ju m ătate din supra a fost trecută In categorii in
contact cu apa. Umecta- pabil de iniţiativă creatoare în cele moi bune propuneri făcut» de a le satisface cil mai opera faţa planificată. Deşi in u lti ferioare de folosinţă. Rău este
rea cu apă a întregului cele mai diverse domenii de ac de cetăţeni să fie incluse in plo- tiv cererile mele zile aici au fost aduse că deşi o asemenea situaţie
spoţiu rămas liber in gău tivitate. nurile sole de măsuri pentru o Pentru a se asigura cit mai sc cunoştea din vreme, planul
rile unde se introduce ex Asiguroreo color mai optime fi traduse in viaţă bune condiţii unui contact viu, importante realizări ale colectivelor producţiei (m ul aprobat de
plozivul lace ca gazele condiţii pentru un conloct viu. Astfel, la serviciul de arhitec eficient cu cetăţenii, fiecare Iu* către adunările generale ale
consiliului
crâtor din aparatul
de puşcare să-şi măreas nemijlocit si eficient ol organeloi tură şi sistcmolizore SC lucrează popular municipal trebuie să fie de muncă din Valea Jiului cooperatorilor în perioada cînd
că volumul şi să lucreze de stat cu cetăţenii, constituie in prezent la intocmireo unor d o Cercetări chimico- se puteau întreprinde i:ieâ
cu maximum de efect. o importonto cerinţă o corei re cumentaţii complete pentru obi nu numai competent, deosebit acţiuni pentru readucerea te
Cieşte cantitateo de căr alizare va influenţo in mod pozi ective cuprinse in pionul de mă de conştiincios, dor şi modest, Colectivele de muncă din ca leî economii suplimentare la pre re n u rilo r respective in c irc u i
bune dislocat şi se elimi- tiv bunul mers al activităţii in suri ol comitetului executiv. O bu- comunicativ, cu un dezvoltat spi drul municipiului Petroşani ra ţul de cost, fapt care vine să farmaceutice tul arabil, nu a existat nici m
ră in mare măsuiă praful diversele sectoare de octivilole no porte din aceste obiective rit de iniţiativă, animat de un portează că, in perioada care a confirme aspectul calitativ al ac fel de preocupare in această
de cărbune şi gazele ex Organele locole de stat au Io se datoresc unor propuneri fă profund umanism, astfel incit să trecut de la începutul anului şi ţiunilor întreprinse. De aseme Specialiştii Institutului de (Iii ccţie
cute de cetăţeni, in diverse oco-
plozive. indeminb multiple posibilităţi de zii (intilniri ale deputaţilor cu fie copabii să se aplece cu toa pinâ in prezent, au obţinut im nea, construcţiile industriale Şi cercetări chimico-farmaceuti- Deoarece tim pu l este destul
Sfera de aplicare a noii inton/e o legăturilor lor cu ma- tă atenţia şi grija către preocu portante realizări. Ca urmare a social-cullurale in aceeaşi peri de înaintat, este de dator-a
metode poate cuprinde se'e Una din ocesleo se con olegătorii, adunările generole o- pările, grijile şi solicitările cetă unei discipline ferme de pro oadă de timp se află în avans ce din Cluj au brevetat 4 noi con siliilo r de conducere si a
alît abatajele productive, cretizează în munca cu scrisori le locatorilor) sou direct comi ţenilor. ducţie şi a unor eficiente mă Icţă de graficele de execuţie. procedee de obţinere pc sca specialiştilor din cooperativele
cit şi unele lucrări de le, sesizările şi cererile oomeni- tetului executiv Au fost intocmi- Repartizarea membrilor comi suri tehnico organizatorice, atit O contribuţie esenţială la ob ră industrială a unor medica agricole, unde însăm inţatul po
pregătire. Ea poate con lor muncii. te documentoţii pentru împrej tetului executiv pe unităţi terito- producţio globală, cit şi cea ţinerea unui volum important de mente din clasa antibioticelor ru m b u lu i încă nu s-a term ;-
duce la creşterea randa In informoreo Comitetului E muirea ştrandului dm Voleo Seo- nole şi economice subordonofe marfă vindutâ şi incasatâ au în producţie şi economii l-a avut dc semisintezâ. Aceste pro nal. să încheie acţiunea res
mentelor, daco se utili xecutiv ol C C ol P C R , cu pri co. bazine pentru copii in Valea creează posibilitolca co aceştia trecut parametrii proiectaţi. Con indicatorul productivităţii muncii, duse, cunoscute in comerţ pectivă in cea mai scurtă pe
vire la octivitoleo organelor şi Seacă, microcobone pentru lo cretizate aceste depăşiri, ele se sub denumirile Meticilină,
zează, in abatajele cu în să (ic cit moi la curent cu diver care a înregistrat o importantă rioadă posibilă
orgonizoliilor de portid. de stol cul de acumulare de Io Cinciş reflectă in 14.000 tone de căi- Penbritinâ, Oxacilinâ şi Clo-
clinare mare, unde nu $ o. sele probleme, cu aspectele mul- creştere.
er.te posibilă mecanizarea şi obşteşti privind examinarea şi bune brut, 4,3 tone fire artifi Oamenii muncii din codrul xocilinâ, se caracterircazâ
rezolvorea scrisorilor, sesizorilor Realizarea unor asllel de obi ciale, importante cantităţi de
tăierii cărbunelui. In ve municipiului Petroşani se anga prin colitâţr deosebite intre
Şi cererilor oamenilor muncii, ective constituie nu numai o d o (Coniinuare in pag. a 3-a) energie electrică şi material
derea aplicării industria jează să se dăruiască cu pu-
lemnos, precum şi alte produse. care o toxicitate redusă şi un
le a acestui procedeu tereo braţelor şi a muncii înfăp
Activitatea desfăşurată de u- spectru larg de acţiune.
s-au stabilit şi comandat nitâţife economice de pe raza tuirii politicii partidului în în
utilajele necesare.
municipiului s-a inchciat in pri deplinirea exemplară a tuturor (Agerpres)
mul trimestru cu peste 3.200 000 sarcinilor de plan.
Un nou pion
pentru sistemul P A R A L E L E
energetic
% Geometric privind lu mintată cate zm ic de matema ma Cuptoarelor. iar oalele
La Hăşdal sc alia in
crurile... ticieni. de turnare iu aşteaptă toicnttd
conMfl*r ie o nouă staţi? $ Pasiunea — cimpul in 1‘emru ca definiţia <ii lie cit
efec s-ir.a de 220H10 ki- teracţiunilor Care pe fi şa banală se va mont :
I ? .-iţi, c*.»rc va li termi ® Revelaţie pe şevaletul mai convingătoare, se poate re- ..Sai jii /..M/ ,,.\ar/ii V.rS1.19“
nata şi dată m funcţiunv. unui linâr pictor. i nrţe şi la metoda intuitivă, e- Cit:. O,imanii i inversează plat-
in anul viitor Prin iniei- f /c c/r i U dc ijiniare, % unoş vrmplc sim. destule. pretutin lonna ca!nn. tăcufi, sc opresc
mediul ei se va face in linfcle tuuiUrc de j\eomrtric deni. prelegerea poate fi mai rareori, privesc gurile in llăcări
terconectarea intre irei reţin iu mate cazurile purica mult ilecit convingătoare, mai tic luptnarc/nr Siemens Mor
mari termocentrale res cu imritlele yiul Umile tare nu aici d.tră e diotrată giafic. de un Maşina de încărcat rulea
pecîiv Paroşeni, Luduş şi sc imi/ncsc niciodată, păuriu- pr<lennţă cu Creta coloiuto. ză lent pun <1 re pud lor şi in
Mintia. Scopul viitoarei ..Platforma o(e/ărici seamă troduce din and in citul adao
staţii, care se construieşte, du-şi o distantr» c^iihi intie eh, nă, sint absolut convins <ăt sea surile mistuite dc vatra cloco-
este de a mări siguranţa mereu aceeaşi. ci'tnr dacă, in mănă. cu rampa de lansare a tindă. Macaralele trec pe dea
in alimcntoreo cu ener perspectivă privite, ne crce.ni* unei rac/sctc spiifiale. Kumai a supra. intr-o ciudată aritmie cu
gie electrică o consumo impresia cit ele au un pioni colo dominanta trepida(iei poa vagoanele num, pe care se a- I
lorilor industriali si indi tle convergentă, nu avem de-a te fi alit de copleşitoare prin şCiiză oalele uriaşe, fierbinţi. I
viduali, mai ales din razo De la Haţeg spre Petroşani, panglica de asfalt a şoselei oferă călătorilor privelişti de o face dccît cu n simpla iluzie grandoarea ci. învolburat, hră TI8ERIU ISTRATE Ore de plăcută recrecre în
municipiului Hunedoara. netăgăduită frumuseţe, ca cca din imaginea de faţă. optică, paralelele mcntuiindu-şi nit din belşug cu oxigen, ote parcul Cetăţii din Deva.
in permanentă proprietatea e- lul huncdorcan geme in mag- (Continuare în pag. a 3-a) I Foto : V. ONOIU
__________ y I