Page 90 - Drumul_socialismului_1968_05

Miercuri 29 moi 1960
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Printre unităţile cooperati­
ETAPA RODNICA ÎN DESFĂ­ raşul Simeria se numără şi ce­ PROMPTITUDINEA -
vei „Munca colectivă'* dm o­
le de croitorie. O dată cu so­
clienţi. La secţia croitorie pen­ CERINŢĂ A COOPERATIVEI
sirea anotimpului călduros,
ele cunosc o mare afluenţă de
ŞURAREA PROPAGANDEI tru femei, tovarăşa Elena Bîn-
diu. responsabilă, abia pridi­
luarea comenzilor.
deşte
cu
Prestigiul ciştigat de către MEŞTEŞUGĂREŞTI
unitate atrage olienţi şi din
alte oraşe c a : Deva, Hune­ rinţa mea tn executarea mo­ constatat câ unul din moti­
DE PARTID doara, Câlan... delului, nu s-a respectat indi­ vele ce nemulţumesc este ace­
— Îmi lucrez toalete la Si­
la de tărăgănare a termenului
caţia la lărgime şi lungime,
meria — ne^a spus Eleonora
Popa din Deva — deoarece fapt pentru oare croitorul de execuţie, la care, Sn anu­
sînt mu/lţumitâ de felul cum Ştefan Fereucz a trebuit sâ-1 mite cazuri, se mai adaugă şi
nerespectarea modelului.
(Urmare din pag. 1) partid, printre alte măsuri, săturilor înaintate care tre­ o expunere, o conferinţă, sau sînt servită. Un sfat, o idee modifice. Despre toate aceste neajun­
Printre cWenţii care au a-
s-au creat din timp colective buie să caracterizeze întrea­ pentru a conduce un cerc de sugerată atoi, îmi vin în aju­ polat la serviciile cooperativei suri, tovarăşii Stelian David Nu călătoriţi
tul de partid. De nivelul pre­ cuprinzînd cadre cu pregătire ga activitate şi comportare a învâtâmint De asemenea, sub torul precizării modelului, a şi sînt nemulţumi-ti de deser­ — preşedintele cooperativei
gătirii, de priceperea şi tactul din rîndul activiştilor de unui comunist — principiali­ diferite pretexte lipseau de la alegerii materialului. vire se numără şi Eugenia Mă­ „Munca colectivă** din Sime­ cu autobuzul?
pedagogic al propagandistului, partid şi de stat. inginerilor tate politică şi ideologică, dis- universitatea serală de mar- Aceleaşi cuvinte elogioase la şti rea n din Simeria. Iată ce ria şi loan Nemeş — vicepre­
depind In ultimă instanţa re­ şi tehnicienilor, profesorilor şi ci.pl'nâ şi devotament în în­ xism-lenlnism unii 5ngmeri. adresa secţiei respective ni ne-a declarat dînsa : şedinte, nu cunosc Şl nu ştiu
zultatele fiecărui curs sau învăţătorilor, medicilor etc., deplinirea sarcinilor de oartul medici, profesori sau lucră­ le-au spus şi tovarăşele Rafila — La începutul primăverii nimic. Dinşii au afirmat câ D E V A (d e la L. M ăgureanu).
cerc, calitatea fiecărei expu­ care au fost instruite şi repar­ şi îndatoririlor profesionale, tori din aparatul de stat. Pen­ Haţegan şi Florica Popa din am dus la croitoria de la com­ sînt InoredLnţati de către şefii P un ct d e p leca re fi sosire p en ­
neri. nivelul fiecărui seminar. tizate pe cercuri şi cursuri in receptivitate faţă de ceea ce tru a pune capăt acestei stări Simeria, ale căror toalete sint plex o stofă din tergal sâ-mi unităţilor câ deservirea clien­ tru citcv a m ii dc calatori pe
Numeroase aspecte ale activi­ funcţie de necesităţi, pentru este înaintat, intransigenţă şi de lucruri, am stabilit ca toţi confecţionate numai aici. confecţioneze un pantalon. ţilor merge ca pe „roale". In zi, autogara D ev a este o carte
tăţii de propagandă desfăşu­ a controla conţinulul invăţă- combativitate faţă de l psun. cei care dau dovadă de sub­ La secţia croitorie, al cărei Din păcate, confecţia nu mi-a consecinţă, controlul ar fi de d e v izita a m unicipiului. A r
rate In Petroşanii atestă că multului şi a acorda ajutor respect fată de normele vieţii apreciere a pregătim*! lor poli­ responsabil este tovarăşul loan reuşit, iar letuşârile făcute prisos. Numai câ aceste asi­ trebu i să fie dar mi este. O
organele şi organizaţiile de concret în asigurarea unor dez­ sociale şi legile stalului — c- tice să fie discutaţi de către Pâlâcean, au fost deserviţi in ulterior i-au stricat fazonul. gurări nu se confirmă întot­ băltoaca cu apă in festa tă, o
partid, comitetul munici-pal, bateri cit mai reuşite şi expli­ videnţia obligaţiile ce revin membrii organizaţiilor de acest an peste 350 de clienţi. In asemenea caziuri, unitatea deauna. Exemplele sînt eloc­ pădure d c bălării fi va goa n e
au în vedere acest lucru. Me­ carea problemelor insuficient membrilor organelor de partid, partid din care fac parte In Dintre ei amintim pe soţii avea obligaţia să restituie vente. în tregi de gun oaie p ro v o a că
rită să fie evidenţiat faptul înţelese. Secretarii comitetului activiştilor de partid, de a urma acestor măsuri n cres­ Maria şi Marin Nedelcu. la- clientei contravaloarea mate­ Clienţii aşteaptă din partea p rivitoru lu i senzaţia că sc
că. în vederea închiderii învâ- orăşenesc îşi prevăd, pe lîngă participa nemijlocit la desfă­ cut preocuparea pentru pre­ rob Lazâr, Liviu Bichea din rialului sau sâ-i confecţioneze a flă in cel m ai vetu st fi m ii
ţâmîntului de partid în bune celelalte probleme, participa­ şurarea munci»: de propagan­ gătirea poiitico-ideologicâ in Simeria, Tudor Sâbâilâ din o altă piesă din stofa coope­ conducerii cooperativei luarea
unor măsuri concrete care să
condiţiuni, accentul principul rea Ia cercurile şi cursurile dă, de a face expuneri in or­ rindul cadrelor inginereşti de Deva Dacă secţia işi realizea­ rativei. după preferinţă. Or, conducă deservirea pe un făgaş m izer m aidan fi nu in im e­
s-a pus pe înarmarea propa­ invăţămintului de partid, care ganizaţiile de partid şi In faţa la C.C.V.J, şi exploatările mi­ ză planul la încasări, se apro­ la această unitate, aşa ceva mai bun. în ton cu cerinţele diată a p rop iere d c cen tru l unui
gandiştilor şi lectorilor cii cu­ se ţin în săptămina respectivă, oamenilor muncii. niere Lupeni, Aninoasa şi Pe­ vizionează cu mărfuri de se­ nu s-a înţîmplat Şeful uni­ actuale. Deservirea promptă, ora f reşedinţă de }ude(.
noaşterea cit mai temeinică a iar ceilalţi membri ai biroului Unmârind modul în care se trila. medicilor de Ia spitalul zon şi în ton cu moda, nu pu­ tăţii, Avram Resiga, a insis­ civilizată, satisfacerea gusturi­ P rob ab il gospod arii m u n ici­
documentelor Conferinţei Na­ şi comitetului orăşenesc de desfăşoară activitatea de pro­ unificat Petroşani, cadrelor de tem să nu amintim că în pri­ tat mult ca, clienta să accep­ lor şi a preferinţelor clienţi­ pali se scuză că nu trec p e
ţionale, a politicii interne şi partid sînt repartizaţi să răs­ pagandă in Valea Jiului, apare la Institutul de mine, lucră­ vinţa deservirii s-au manifes­ te confecţia aşa cum a „reu­ lor, taotul de a trata cu oa­ la autogară fiind că nu că lă to­
externe a partidului şl statu­ pundă dc buna desfăşurare n evident că s-au făcut paşi in torilor de securitate şi m ili­ tat şi unele deficienţe, recla­ şit". Dar, de atunci au trecut resc cu au tobu zu l. Să fie săna-
lui nostru, a poziţiei P.C.R. în invăţămintului in întreprinde­ această direcţie, că există o ţie Chiar în aceste zile. sesi- mate de clienţi. mai bine de două luni şi clien­ menii, sint doar cîteva dintre t o ţ i ! N u -i obligă nim eni să
jaloanele care pot ridica pres­
problemele mişcării comunis­ rile şi instituţiile in care lu­ preocupare tot mni susţinută zîndu-se că in sectorul fores­ — Am ajuns în posesia u- ta n-a ajuns nici pînă în pre­ tigiul cooperativei meşteşugă­ călătorească. D ar gospod ă ­
te şi muncitoreşti internaţio­ crează. In şedinţele săptâmi- din pnrten organelor şi orga­ tier, munca politică este ne- nm pardesiu, abia după ce a zent in posesia banilor sau a reşti din Simeria alături de rească * A sta e uită p o v e s te !
nale. nale de secretariat, precum şi nizaţiilor de partid, pentru a satisfâcâtoare şi unele cadre trecut sezonul — ne-a spus to­ confecţiei comandate. al altor unităţi fruntaşe din
Pentru propagandişti s-au in şedinţele de birou, ne in­ atrage cadrele de partid, pre­ „foarte ocupate cu producţia** varăşa Rodica Moraru. Cauza? Din sondajele făcute în rin­ Judeţ.
organizat expuneri şi consul­ formăm reoiproc despre stă­ cum şi pe cele de stat şi din nu participă la activitatea Nu s-a ţinut cont de prefe- dul clienţilor cooperativei, s-a E. JUCU
taţii cu privire la principiile rile de lucruri constatate, des­ economie în acţiunile între­ ideologică, biroul municipal Daracul
de bază ale perfecţionării con­ pre nivelul dezbaterilor, des­ prinse pe linia muncii de de partid a discutat ou mem­
ducerii şi planificării econo­ pre frecvenţă şi despre măsu­ propagandă. brii de partid din conducerea
miei naţionale, caracterul le­ rile luate pentru înlăturarea — Cum apreciază comitetul întreprinderii forestiere Pe­ H A Ţ E G (d c la N . P anait).
gic al creşterii rolului parti­ deficienţelor constatate. munioipal de partid aceste re­ troşani. arâtîndu-le starea vie Pînă in anul 1966 co op era tiv a
dului ca forţă conducătoare a — Cadrele, membrii orga­ zultate ? lucruri şi a stabilit măsuri şi a gricolă dc p rod u cţie din 0 ă -
întregii vieţi sociale, necesita­ nelor de partid şi activiştii răspunderi concrete pentru îm­ ieţti m ai ciftiga cev a bani fi
tea şi principiile care au stat obşteşti care participă la ac­ — Desigur — ne-a declarat bunătăţirea activităţii în acest cu daracul d e lină. D ar d e cind
la baza îmbunătăţirii organi­ ţiunile întreprinse in legătură tovarăşul Clement Negruţ — domeniu. s-a m utat V ic to r M arca la
zării adminislrativ-teritoriale cu închiderea invăţămintului unele rezultate pot fi conside­ H a ţeg nim eni n-a m ai vă zu t
a României, hotărîrile plena­ de partid — a arătat tovară­ rate bune. dar personal sînt daracu l, d eoa rece la p leca re a
relor C C. al P.C.R. din 14 fe­ şul Ştefan Popa, — directorul de părere că mai avem încă Perspective uitat să-l predea la co o p era ­
bruarie şi 1 martie a.c. şi alte Cabinetului orăşenesc de mult de făcut pentru a valo­ tivă
probleme. partid Lupeni — urmăresc ce rifica din plin posibilitâţile rle
După cum s-a putut reţine probleme sînt insuficient în­ care dispunem ca urmare a optimiste D u -tc, tova ră ţe M arca, fi dă -lc
diin discuţiile purtate cu to­ ţelese şi unde csle necesar să existenţei unui numeros corp daracul în p rim ire ! D oa r nu
varăşii Pompiliu Ungur, di­ se acorde consultaţii de către de cadre şi intelectuali, pen­ v rei să intri la... scă rm ă n a t!
rectorul cabinetului municipal lectori calificaţi. Cea mai ma­ tru îmbunătăţirea conţinutului Urmâri-nd activitatea bogată
de partid, Vjlhelni Neagu. muncii de propagandă. care se desfăşoară în vederea
prim-secretar şi Constantin rc parte din aceste probleme Pînă nu de mult. în Valea închiderii în bune condiţiuni Meşterii
Ignat, secretar al Comitetului sînt lămurite pe loc. Unele Jiului erau caracteristice o a invăţămintului de partid in
orăşenesc de partid Lupeni. din ele însă. care nu pot fi ex­ seamă de deficiente în munca Valea Jiului, participind !a de la Boleşti
loan Cherechcş. secretar al plicate imediat, sint reţinute de propagandă — lipsa de cursuri şi cercuri, discutind cu
comitetului de partid al mi­ continuitate şi operativitate, activişti de partid, cu propa­
nei Petrila şi alţi tovarăşi, in şi studiate, iar apoi se trimit iniţiativa scăzută, repetarea gandişti şi cursanţi, te poţi
pregătirea propagandiştilor so cadre bine pregătite pentru a mecanică a unor teze fără a convinge că in majoritatea or­ P A IE S T J (d e la P. N ico la e).
pune un accent mai marc oe da consultaţii sau răspunsuri. le aprofunda Şi explica sen­ ganelor şi organizaţiilor de T rei m cjteri, lo s if C iu rcău,
legarea strinsă a tezelor teo­ Explicarea problemelor in­ sul. formalism — în cea maî partid, munca de propaganda
retice de sarcinile concrete mare parte datom-tâ tocmai este privită printr-o optică N ico la e fianu fi P etru U d rea,
specifice ce revin cursanţilor. suficient înţelese preocupă în faptului că la această muncă nouă, mai favorabilă. Dacă s-au gîn d ît să ridice pen tru
De exemplu, propagandiştilor prezent îndeaproape nu mimai nu participau cu regularitate in trecutul nu prea îndepăr­ a m intire fi pen tru p om en ire un
care îşi desfăşoară activitatea organizaţia de parLid de Ja Lu ­ cele mai pregătite cadre de tat în conducerea muncii de saivan, p en tru 2 0 0 0 d e oi la
in exploatările miniere şi con­ peni, ci şi celelalte organe si partid, de stat şi din econo­ propagandă, preocuparea mul­ c o o p era tiv a a gricolă d e p ro ­
duc cercuri şi cursuri cu ca­ mie, din învăţămint şi cultu­ tor organe se reducea aproape d u cţie din P ăieţii. A u în cep ut, I
pentru Simbol al preţuirii muncii
racter economic, li s-a indi­ organizaţii de partid din raza ră sub pretextul că erau su­ în exclusivitate la partea or­ m efterii m area op eră cu m ult
cat ca în dezbaterea măsuri­ municipiului. La Vulcan. Pe- praaglomerate cu diferite sar­ ganizatorică, acum se consta­ entuziasm . D ar cum îl ridicară
lor prevăzute de Conferinţa trita, Petroşani, se folosesc în cini. tă un vădit «nteres şi cu m îl făcură... nu se fiie.
Naţională privind perfecţio­ Analizînd această stare de partea de continui. Compara­ C ert e că s-au fă cu t d e p o ­
narea conducerii si planifică­ acest scop activiştii de partid lucruri, biroul comitetului mu­ ţia ar putea fi dusă şi pe alte m ină iu faţa oilor. S aivanul in
rii economiei naţionale, să şi activul obştesc pentru pro­ nicipal a luat măsuri ca în planuri. In perioada anului trecut, tute au fost oblinule in con­ sebite în îndeplinirea obiecti­ lo c să d u reze în v eşn icie, s-a
pună accentul pe aprofunda­ blemele de propagandă şi ale acţiunile întreprinse pe linia Aşa după cum remarca to­ ca şi in primul trimestru din diţiile depăşirii indicatorilor velor ce ne-au stat în fală. surpat chiar în anul in care
rea problemelor de care de­ muncii politice de masă. pro­ muncii de propagandă şi a varăşul loan Mirzii, activist 1968. colectivul de muncă de fizici, respectării programului Tot în aceste zile se acordă l-au ridicat (1 9 6 7 ), o m o ri nd
pinde îndeplinirea ritmică a muncii politice de masă. pen­ vechi, consultant la cabinetul la C. S. Hunedoara a desfă­ sortimental şi disciplinei con­ personalului tehnico-adminis- trei ot.
planului şi creşterea eficien­ pagandiştii şi lectorii. tru explicarea politicii parti­ municipal de partid, ani de-a şurat o susţinută activitate tractuale Rezultatele econo­ troliv premiul trimestrial, pre­ Sc z ice că m eşterii se v o r
ţei economice ; celor de la fa­ Aşa de exemplu, s-a insis­ dului să participe cele mai pre­ rindul a existat la unele comi­ pentru îndeplinirea si depăşi­ mice bune obţinute în peri­ miu care la nivel d-» combi­ ocup a din nou cu ridicarea
brica de fibre artificiale „Vîs- tat ca in pregătirea Include­ gătite cadre, iar membrii bi­ tete de partid şi birouri de rea sarcinilor d; plan. qos- oada anului trecut ne dau nat însumează alte 2.087 mi­ saivanului D ar oile nu prea
coza" Lupeni. să dezbată cu rii anului de învâţămint de roului municipal şi ai celor­ organizaţii de bază tendinţa de podârirea şl folosirea raţio­ dreptul să constituim, ca fl­ lioane de Ici. m ai au c h e f sa stea sub a co p e­
cursanţii căile de rentabiliza­ lalte organe de partid, activiş­ a considera munca de propa­ nală a mijloacelor materiale ore. fondul întreprinderii şl Colectivul de siderurqistl rişul lui $i-au pierdut în cre­
re a întreprinderii. De re­ partid, să se stea de vorbă cu tii noştri să dea in primul rînd gandă ca o sarcină exclusivă sl băneşti puse la dispoziţie. sâ-l utilizăm în direcţiile care va beneficia şi de alte sume
gulă, la fiecare pregătire pro­ cursanţii asupra problemelor exemplu in acest sens. a celor desemnaţi să răspundă Ca urmare, colectivul de aici asiqură mobilizarea mai bună ce nu sînt trecute în statele derea.
pagandiştii sînt informaţi asu­ care e necesar să fie adincite, Acum, toţi membrii biroului în mod direct de această ac­ beneficiază de acele preve­ a colectivului la îndeplinirea de plată. Amintesc in această
pra preocupărilor şi saroini- aceasta constituind una din şi ai comitetului municipal, tivitate, şi nu ca o problemă deri ale leqii care reqleraen- sarcinilor importante ce ne ordine de idei fondurile im­
lor ce revin organelor şi or­ activiştii de partid, sint repar­ de muncă şi răspundere co­ tează constituirea şi reparti­ revin pe anul 1968. portante vărsate Io buget pen­ „ Pensionarele“
ganizaţiilor de partid într-o sarcinile principale trasate ca­ tizaţi să facă expuneri in faţa lectivă a întregului organ, aşa — Care sini direcţiile prin­ tru construcţia d» locuinţe,
etapă sau alta Acest lucru îl drelor clin activul obştesc re­ comuniştilor şi celorlalţi oa­ cum se proceda, de exemplu, zarea fondului întreprinderii cipale de repartizare a ion- sau cele 22 milioane de lei din Baldovinl
lac şi birourile comitetelor o­ partizare pe cercuri şi cursuri. meni ni muncii — in adună­ in conducerea activităţii eco­ si acordarea de pr?mii tri­ dulul întreprinderii ?
răşeneşti de partid Lupeni, In urma propunerilor reie­ rile generale ale organizaţiilor nomice Problemele de propa­ mestriale personalului teluu- O unitate ctonoraică are puse la dispoziţia Consiliu­ R l S C r U J A (d e la T . D o-
Vulcan şl Petrila. de bază. în întreprinderi şi in­ gandă se discutau în colectiv, co-admînistraliv. Dintr-o dis­ lui popular municipal Hune­
— Dacă aşa stau lucrurile în şite din discuţii, a concluziilor stituţii. In cluburi şi cămine în cel mai bun caz la inre- cuţie avută pe această temă dreptul sa (ormez; (ondul în­ doara pentru investiţii ue- hriceanu). In tre a nim alele d e
ceea ce priveşte pregătirea trase clin dezbateri clin cercuri culturale. Fără îndoială, aceas­ putul, la mijlocul şi Ja închi­ cu tovarflşul Remns Pătan. treprinderii cind îndeplineş­ cenlralizate, acţiuni gospodă­ p rod u cţie ale co o p era tiv ei a gri­
propagandiştilor asupra prin­ şi cursuri, s-au luat pe de o tă participare largă a cadre­ derea anului de învăţămint. contabil-şel la C.SH„ ara no­ te cumulativ unele condiţii. reşti $î edilitare de care vom co le dm R ifculiţa există v r e o
cipalelor probleme teoretice parte măsuri pentru organi­ lor de partid la activitatea pe cind problemele realizării! tat următoarele : In ca/ul nostru obligaţiile dc benelicia cu toţii, indiferent 1 5 -2 0 ex em p la re care d u c o
şi praotiee. care este preocu­ de propagandă va influenta planului erau discutate aproa­ — In perioada anului tre­ plan asumate nu numai că au de aportul adus la realizarea via ţă destul de liniftită . D cfi
parea pentru pregătirea lor zarea de consultaţii, iar pe de pozitiv asupra închiderii învi- pe in fiecare zi De asemenea, cut s-au obţinui rezultate îm­ lost îndeplinite, ci si depăşi sarcinilor de plan figu rea ză la ca tegoria v a ci fi
metodologică ? altă parte s-a stabilit ca în ţămintului de partid la oraşe. de faptul că au lipsit de la în- bucurătoare in îndeplinirea le. ceea ce. conlorra legisla­ Acordarea stimulentelor luninci, dc 1-2 *au m ai m ulţi ani
— S-au făcut unele lucruri dezbaterile şl seminariiJe re­ vâţămîntul de partid 10 indicatorilor lelmţco-econo- ţiei în vigoare, ne dă drep­ materiale — parte integran ele nu au dat nici un litru d e
bune şi în acest sens — ne-a capitulative să se adincească — Participarea cadrelor la cursanţi nu se fâcea atila caz mici si îndeosebi a celor va­ tul să beneficiem de im spor tă din ansamblul d î măsuri la p te sau vreu n viţel.
relatat tovarăşul Pompiliu desfăşurarea activităţii de cit se fâcea pentru o intîrzie- loric!. ceea ce constituie un substanţial la constituirea luate în combinat pentru co­ In sem n de recu n oştin ţa ,
Ungur. In faţa lectorilor şi temele mni puţin înţelese sau propagandă se cere să fie re de la o adunare generală. Indiciu sl preocupării porma fondului amintit In cazul interesarea colectivului în re­ pen tru m eritele lor au fost
propagandiştilor s-au făcut aprofundate. S-au organizat strins împletită cu o perma­ Acum. lucrurile sint mult nent? pentru îndeplinirea o- nostru, (ondul întreprinderii, zultatele oblinule — are loc rep a rtiza te la brigada din Hal-
expuneri urmate de dezbateri noi expuneri şi consultaţii, re- nentă muncă pentru ridicarea schimbate în bine Biroul co­ bieciivelor ce ne revin din ca urmar? a depăşirilor ob­ în condiţiile îndeplinirii si d o v im , alături d c tin eretu l b o ­
privind renunţarea la caracte­ comandîndu-se să fie dezbătu­ propriului lor nivel politic, mitetului municipal de partid sarcinile trasate de Congre­ ţinute a lost suplimentat cu depăşirii sarcinilor ce ne-au v in a fla t la îngrăşat Singura
rul scolastic al locţiitor, sc- ideologic şi de cultură gene­ a insistat in toate instructa­ sul al îX-lea al partidului. încă 16 milioane He lei. Din revenit pe primele patru luni
minariilor şi discuţiilor din te în convorbirile recapitula­ rală. Numai în acest fel se jele şi analizele făcute ca acti­ Astfel, la producţia marfă sumele constituite. o oarte din anul I96R. Aceasta con­ m isiune care li s-a încredinţat
cursuri şi cercuri şi trecerea tive teme ca : poziţia P.C.R. în poate asigura o contribuţie de vitatea ideolog'Câ să constîtire vindulă si încasată am obţi­ revine colectivului de muncă stituie o garanţie in plus eă este aceea de a consum a cit
la expuneri libere, la un dia­ problemele mişcării comuniste natură să ajute într-adevăr la o preocupare colectivă a tutu­ nut o depăşire de 267 182 000 sub formă de premii, o RltA la finele anului combinatul m ai m ulte luraje, A ceste a ­
log politic viu între propagan­ şi muncitoreşti internaţionale, creşterea nivelului propagan­ ror orcanelor de partid, să se He lei. la preţul de cost am parte s-a virat la buget pen­ nostru se va prezenta cu un nim ale n ep rod u ctiv e se sim t
dist si cursant în legătura cu dei. După cum atestă unele imprime acestei preocupări un consemnat economii supli­ tru construcţii de locuinţe etc. bilaul bogat de realizări în bine aici. C o n d u cerea unităţii
sarcinile ce stau în fata orga­ măsurile stabilite de Confe­ cazuri întilnite la Petroşani. caracter permanent. Des'gur, mentare de 12430000 lei. iar Astfel, în zilele următoare, ţoale compartimentele activi­ ftie că a re răspunderea de a
nelor şi organizaţiilor dc rinţa Naţională a P.C R. pen­ Petrila. I.onea. Vulcan în aici mai sînt încă multe de peste 4,5 milioane de lei s? se ocu p a d e în locuirea lor. Dar
alte localităţi, mai sint anumi­ volumul beneficiului dat pes­ tăţii economico-financiare.
partid, precum şi cu modul tru perfecţionarea formelor şi făcut. In activitatea desfăşu­ te prevederi dîpusestc suma vor înmlna sub formă de pre­ „p en sion a rele“ sint iotu<i o c r o ­
cum trebuie legate tezele teo­ metodelor de organ!/.are ţi te cadre îndeosebi in condu­ rată în cadrul cabinetului mu­ mii celor mai harnici slderur- Interviu consemnat de tite tu g en erozita te Se pune
retice de activitatea practică, cerea unor unităţi economice nicipal de parFd ne-am pu­ de U8.6 milioane de lei. De qişlj care au avut merite deo­ A. NAGY însă în trebarea pina cin d t
însăşi în desfăşurarea piogra- conducere a vieţii socinlc ; im­ şi instituţii care. socotindu-se tut da seama că am reuşit ca subliniat este câ acesle rozul-
mului de pregătire a propa­ portanţa cunoaşteri1 şi folosi­ „copleşite** de activitatea cu­ uimea majoritate a comite­
gandiştilor, s-a renunţat la sis­ ri»' conştiente a acţiunii legi­ rentă. neglijează propria pre­ telor de partid, orăşeneşti şi
temul de „semi-narii0 din tre­ lor obiective In dirijarea acti­ gătire. parlicipînd slab )a ac­ din întreprinderi, o parte în­
cut. în care propagandistul tivitatea de partid, la munca semnată a birourilor organi­
era situat şi e! in situaţia de vităţii economice ; funcţiona­ politică. Cum acţionează co­ zaţiilor de bază să procedeze
cursant, punîndu-se un accent rea întreprinderilor pe ba/.a mitetul municipal, organele şi in acest mod Mai sînt însă
maî mare pe consultaţii sub gestiunii economice proprii : organizaţiile de partid pentru organe de partid. îndeosebi (Urmare din pag. I) prima decadă 56 la sută. Iar troşani înregistrează un minus zarea neimiformă a planului,
forma unor răspunsuri la în­ cointeresarea şi răspunderea a înlătura asemenea situaţii ? la E.M. Lonea, KM. Vulcan. in ultima decadă abia 11 la de 6.520 mc. iar la lemn de conform graficelor slabihte.
trebări. dezbaterea unor pro­ — Intr-adevăr, am avut şi I.E.C. Paroşeni. şantierele de sută. Acestea. în timp ce de- mină. întreprinderea forestie­ esle dală pe seama hmpului
bleme de metodică, prezenta­ materială, precum şi alte teme. mai avem asemenea cazuri. De construcţii şi altele. în rîndul reslicrâ Petroşani, la sorti­ falearea planului pe aecade ră Orăştie. 490 mc. nefavorabil sau a I psei dc
rea de informări asupra si­ Pai ticiparea dheotâ a mem­ exemplu, in prima jumătate a cărora nu s-a înrădăcinat încă mentul cherestea. Ia care în prevedea o eşalonare aprox»- Ca urmare a nereali/âril forţă de muncă Dar dacă
tuaţiei Internaţionale. brilor comitetului municipal, anului de învâ|âmînt. o sea­ răspunderea colectivă faţă :fe lunile martie şi aprilie ritmi­ mativ liniară. La sortimentele planului sau a realizării lui face o scurtă anal /â a felu­
mă de cadre de conducere de
a membrilor celorlalte orga­ la exploatările miniere, care munca de propagandă. Incetâ- citatea realizării planului esle lemn de mină şi lemn de ce­ în salturi, planul producţiei lui cum a fost utib/atâ fona
luloză. situaţia este asemănă­
marfă vîndută şi încasată la
ţenirea unui astfel de spirit
Cunoaştere dires- ne de partid, a activiştilor la sint şi propagandişti, nu au şl răspundere colectivă, !a nesatisfăcătoare. Concludente toare cu cea arătată ia cele­ cele două întreprinderi pe pri­ de muncă existentă, sp des­
prind lipsuri şi pe această li­
în acest sens sînt următoarele
participat Ia pregătirile or­
închiderea anului de învâtâ-
• mînt, este o măsură bună, ca­ ganizate. considerînd că nive­ toate organele, va trebui să cifre : în decada a Ilf-a din lalte sortimente. mele 4 luni ale anului a fost nie. La întreprinderea fores­
ta, ajutor concret, re asigură o mai bună sinte­ lul lor politic şi cultural este constituie obiectul une* atente luna martie s-a realizat peste La întreprinderea foreslie- îndeplinit numai în proporţie tieră Petroşani. în luna apri­
de 93,8 la sută în Întreprin­
lie, 43 la sută din timpul dc
tizare şi aprofundare a prin­ corespunzător pentru a întocmi preocupări în viitor. derea forestieră Orăştie şi 92 lucru neutilizal de către mun­
operativ şi cipalelor noţiuni studiate şi în la sută la întreprinderea fo­ citori reprezintă numai ab­
restieră Petroşani.
sente nemotivate, iar la între­
acelaşi timp contribuie la cu­ Cu toate câ această stare prinderea forestieră Oiâştie.
eficient noaşterea mai concretă a pro­ Decadele trec, nerit- de lucruri a fost sesi-zatâ şi în absenţele nemoiivate, precum
blemelor ce se ridică In le­ Din sintetizarea părerilor exprimate in cadrul an­ trimestrul I. totuşi nu s-au ş» întreruperile in procesul de
chetei de faţă, rezultă preocuparea organelor şi orga­ lunt măsuri pentru realizarea producţie şi învoirile şi conce­
gătură cu pregătirea v*'toru- nizaţiilor de partid din Valea Jiului, pentru îmbună­ ritmică a planului şi a desfa­
Închiderea în bune condi­ lui an de învăţămint tăţirea în continuare a propagandei dc partid. Pe cerii produselor. diile fără plată deţin 30 la su­
ţiuni a invăţămintului de baza concluziilor ce s e desprind din analiza desfăşu­ La întreprinderile citate mal tă din timpul neutilizat, inre-
partid la oraşe impune o cit măsuri care să asigure legarea cit mai strinsă a Ie­ micitatea persistă sus nu s-au luat măsuri pen­ gistrindu-se un indice de uti­
rării actualului an de invăfămint, urmează să se ia
lizare a fondului de timp ma­
donare a muncii, iii) control Participarea rnaticilor ş» dezbaterilor de sarcinile concrete ce .evin cităţilor de producţie. La în­ xim disponibil de numai 95,4
tru folosirea deplină a capa­
mai bună organizare şi coor­
la sulă.
cursanţilor, precum şi stabilirea unor forme organi­ treprinderea forestieră Orâş- Sarci-nile sporite ce revin
sistematic pentru a acorda la
timp fiecărui curs şi fiecărui cadrelor-cerinţă zatorice mai adecvate pregătirii şi condiţiilor in ca- tie. 75,4 la sută din reaPzarea unităţilor industriale din ju­
re-şi desfăşoară activitatea diferitele categorii de oa­
marfă
planului la producţia
cerc un ajutor concret şi în­ meni ai muncii. Se va avea, dc asemenea, în vedere 55 la sută în timp ce planul ră Orăşlic, la sortimentul lemn vîndută şi încasată în prime­ deţ pe anul 1968, cer a se în­
lunar eşalonat pe decade pre­
treprinde asemenea
acţiuni,
de mină. în prima decadă a
drumarea necesară. Râmineri- esenţială pentru ca fiecare activist de partid să conducă nemijlocit o vedea a se realiza 87 ia sută. lunii martie nu s-a obţinut le 4 luni se datoreşte nerea- care să ducă la o activitate
formă de învăţămint şi se vor selecţiona ca propagan­
!e în urmă, golurile create în dişti şi lectori cele mai pregătite cadre cu experienţă pentru ca în luna următoare decll 4 la sulă din realizările lizârii planului de producţie, cit mal corespunzătoare. Va
iar o pondere însemnată aci
însuşirea unor teze ca urma­ creşterea nivelu­ în munca de propagandă. să se planifice a se realiza 51 lunii, pentru ca în decada a o ocupă nerealizarea planului trebui să se asigure îndepli­
nirea integrală şi ritmică a
re a deficienţelor rare s-au In preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid la sulă din planul lunar, on lfl-n să se producă peste G4 la cherestea de fag. La între­ sarcinilor de plan şi să fie în­
in re.nlitate s-a produs 32 !a
la sulă din realizările pc în­
manifestat in cursul anului, lui şi eficacităţii slâ şi lărgirea sferei de cuprindere şi creşterea efi­ sută din realizările obţinute treaga lună. prinderea forestieră Petroşani, lăturate perioadele de n.uncă
cienţei propagandei lehnico-economice. Se va insista
trebuie lichidate cu acest pri­ iu mod deosebit asupra înţelegerii urmărilor econo­ pe intreaga lună. bătălia de Cu rezultate nesalisfăcâtoa- ca urmare a neritmicitâţii, la în asalt şi de suprasolicitare
sfîrşitul lun!i aprilie au ră­
lej Majoritatea organizaţiilor
de partid din raza municipiu­ propagandei mice ale măsurilor telmicn-nrgnnizatorice luate în- astă dată fiind dusă in deca­ re se prezintă aceste două în­ mas in stoc produse in valoa­ a utilajelor şl a forţei de mun­
că.
da a J l-a. cind. f.nţâ de 27 la
Ir-uu domeniu sau atlul. a dezbaterii acelor probleme
re de 335.000 lei. iar ca urma­
treprind eri şi la sfirşitul ce­
tehnice care au aplicabilitate în unităţile economice sută. cit s-a prevăzut tn plan. lei de a doua decade (lin luna re a nerespectârii normelor Realizările obţinute pînă în
lui mobilizează în acest scop s-a realizat 42 la sulă. O si­ prezent, confirmă pe deplin
$i asupra înarmării cadrelor de muncitori, ingineri şi mai. Astfel, la cherestea în ­ (le calitate, s-au înregistrat în­
cele mai bune cadre şi forţe Plenara C C al P.C.R. din tehnicieni cu politica economică a partidului. tuaţie asemănătoare se întîl- treprinderea forestieră Orâş- semnate refuzuri. posibilităţile existente în toa­
de care dispune. '22—'25 aprilie 1H6R. subliniind Aşadar, la sfirşit de an şcolar in iuvă(ămh«lul de neşte la sortimentul nuşteni. 1 ie înregistrează un minus fa­ Lipsa ritmicităţii nu poate te unităţile Industriale de pe
— La Lupeni — a rel.it-ii necesitatea de a se acorda o partid, rezult.iiele sini bune. iar perspectiv ele şi moi cind in ultima decadă y lnn-i ţă de plan de la începutul a­ caracteriza pozitiv activitatea raza judeţului Hunedoara in
deosebită atenţie însuşirii în­ bune. Depinde de preocuparea comitetului municipal, martie se obţin peste 52 îa depăşirea sarcinilor de plan,
tovarăşul WiJhelm Neag . — nului de 617 mc, iar în tre p rin ­ celor două întreprinderi cu
văţăturii mai xist-lenin,ste. ie a orcanelor şi organizaţiilor dc partid pentru valori­ sulă din realizările pe întrea­ derea forestieră Petroşam 257 în îmbunătăţirea activităţii e­
pentru a se asigura reuşita în­ a se desfăşura o muncă siste­ ficarea deplină >i îmbogăţirea experienţei dohindile, ga lună pentru ca în luna mc. La sorhm enlut buşteni, toate câ la sfîrşitul luni' a­ conomice a acestora, dar a­
chiderii invâţămîntului dc matică pentru cult'vnrea tră­ ca această activitate să fie mai rodnică, mai eficientă^ următoare, să se realizeze în întreprinderea forestieră Pe­ prilie planul producţiei glo­ ceste posibilităţi trebuie tă fie
bale a fost îndeplinit. Reali­
folosite pe deplin.